Știrea inițială

Kazatomprom este o companie listată la bursa kazahă și la bursa londoneză, fiind cel mai mare producător de uraniu din lume, deținand cele mai mari rezerve de uraniu din lume. În 2023 a produs 20% din producția mondială de minereu de uraniu. Rezervele mondiale de uraniu sunt localizate după cum urmează: Australia (28%), Kazakhstanul (15%), Canada (9%), Federația Rusă (8%) și Namibia (7%).

În 16 decembrie 2024, compania Kazatomprom a anunțat că participațiile deținute de Rosatom se vând unor companii din Republica Populară Chineză.

Astfel Rosatom (prin subsidiara Uranium One Group) a vândut un pachet de 49,9 % din mina Zarechnoye către SNURDC Astana Mining Company Limited, companie deținută de compania chineză Nuclear Uranium Resources Development Company.

Aceeași subsidiară Rosatom va vinde pachetul de 30% din compania kazahă Khorasan-U către China Uranium Development Company Limited, companie deținuta de aceeași Nuclear Uranium Resources Development Company.

Context

Producția de energie electrică provenită din energie nucleară este nepoluantă și este cea mai rentabilă energie ce conferă securitate, avand un factor de capacitate (randament) de peste 90%. China investește cel mai mult în centralele atomo-electrice, urmată de Federația Rusă. Producția de energie nucleară în Europa și Statele Unite a fost în derivă până anul trecut.

În 2024 industria nucleară mondiala a beneficiat de cele mai mari investiții. Previziunea pentru anii viitori este că acestea vor crește în continuare. Cei mai mari consumatori sunt centrele de stocare de date și companiile care dezvoltă și gestionează inteligența artificială. Diferențierea dintre invesțiile occidentale și cele din China constă în faptul că occidentalii mizeaza pe fondurile private de investiții și cele chinezești provin din fondurile de stat, coordonate de Partidul Comunist.

Arma războiului hibrid – prelucrarea uraniului

Există tehnologii de obținere a energiei electrice din uraniu ce folosesc uraniu sărăcit (ca cea de la Cernavodă) și uraniu îmbogățit în diferite procente.

Rusia și China au dezvoltat unități de prelucrare a minereului de uraniu, fiind jucători importanți în lanțurile de aprovizionare cu combustibili nucleari. Ambele țări dețin azi peste 57% din piața de prelucrare a uraniului.

În acest moment funcționează 439 de reactoare bazate pe tehnologia rusească: din care
38 se află în Federația Rusă, 42 în afara Rusiei, exportate cu tehnologie și combustibili rusești la care adăugăm 15 centrale în construcție
. Cu alte cuvinte, țările care au importat tehnologia de producție de energie electrică nucleară sunt dependente de țările care dețin tehnologia de producție a combustibilului nuclear.

Începerea războiului în 2022, a dus la aplicarea de sancțiuni Federației Ruse de către țările occidentale. Pe lista de sanținuni încă nu a fost introdus și uraniul dar se pare că se va supune într-un viitor apropiat sancțiunilor occidentale. Oricum, repatrierea banilor către Federația Rusă se face cu greu, deoarece băncile rusești sunt supuse unor sancțiuni severe. Cunoscând vulnerabilitatea industriei nucleare mondiale la aprovizionarea cu combustibil nuclear prelucrat în Rusia și China, prețul combustibilului nuclear a crescut de câteva ori. Directorul executiv al Kazatomprom, Meirzhan Yussupov, a declarat pentru Finacial Times în septembrie 2024 că sancțiunile impuse Rusiei din cauza conflictului din Ucraina au făcut dificilă vânzarea de uraniu cumpărătorilor occidentali.

Rusia și China cunosc importanța monopolizări resurselor, extracției acestora și prelucrării și transformă acest avantaj în folosul lor, încercând sugrumarea energetică a țărilor occidentale.

Observăm că în 2030 monopolul sino-rus în prelucrarea uraniului este previzionat a crește de la 57% la 64%.