Armata rusă trebuie să înceapă o ofensivă asupra Kievului şi a altor oraşe mari din Ucraina ca răspuns la incursiunea forţelor ucrainene în regiunea Kursk, a declarat vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev. „Din acest moment, operaţiunea militară specială (aşa cum numeşte Moscova războiul în Ucraina) trebuie să dobândească un caracter deschis extrateritorial. Se poate şi putem înainta pe pământurile Ucrainei încă existente. Până la Odesa, Harkov, la Dnepropetrovsk, Nikolaev, Kiev şi mai departe”, a scris Medvedev pe contul său de Telegram.

Ambiții geopolitice

Vicepreşedintele Consiliului de Securitate sugerase şi mai înainte dorinţa autorităţilor ruse de a ocupa marile oraşe din Ucraina. La sfârşitul anului trecut, el a numit Kiev, Odesa, Harkov, Nipru şi Nikolaev drept „oraşe ruseşti ocupate temporar”.
Totodată, Medvedev a admis că Rusia va pune capăt războiului împotriva Ucrainei atunci când va captura Kievul. „Dacă nu acum, atunci după ceva timp, poate într-o altă fază a dezvoltării acestui conflict”, a afirmat el.
Comentând incursiunea ucraineană în regiunea Kursk, Medvedev a declarat că operaţiunea Moscovei nu ar mai trebui să urmărească doar securizarea teritoriilor pe care Moscova le consideră ale sale şi că Rusia va înceta să înainteze doar atunci când va considera că este benefic să facă acest lucru.
El i-a numit din nou pe ucraineni „nazişti” şi „terorişti”, iar pe aliaţii lor britanici, „nemernicii de englezi”, şi susţine că resursele forţelor armate ucrainene sunt pe cale de a se epuiza.

Frontul kursk

În regiunea Kursk, scena unei incursiuni terestre ucrainene începând de marţi, sistemele de apărare antiaeriană au doborât şase drone şi 12 rachete (ucrainene), a declarat joi Aleksei Smirnov, guvernatorul interimar al regiunii de la frontiera rusă cu Ucraina.
„Noaptea trecută şi în cursul dimineţii, forţele de apărare antiaeriană au doborât şase drone ucrainene şi alte cinci rachete deasupra regiunii Kursk”, a scris guvernatorul pe Telegram, după ce anterior raportase doborârea a şapte rachete.
Cu o zi în urmă, Smirnov a decretat stare de urgenţă în regiune pentru a „atenua consecinţele incursiunii forţelor inamice”.
Autorităţile locale au raportat că, de la începutul incursiunii, câteva mii de persoane au părăsit regiunea şi mai mult de 600 au fost găzduite în adăposturi.
În urma atacurilor, cinci civili au fost ucişi şi alţi 31 au fost răniţi, potrivit celor mai recente date ale Ministerului rus al Sănătăţii, imposibil de verificat pentru moment din surse independente.

Contra-atac rusesc

Şeful Statului Major al forţelor armate ruse, Valeri Gherasimov, a estimat miercuri la 1.000 numărul efectivele ucrainene implicate în incursiunea în districtul Sudja (din regiunea Kursk), un avans care, potrivit lui, „a fost oprit”.
„Operaţiunea se va încheia cu înfrângerea zdrobitoare a inamicului”, a promis şeful armatei la o întâlnire cu preşedintele rus Vladimir Putin, care „a calificat drept o provocare pe scară largă” cea mai mare incursiune ucraineană pe teritoriul rus de la începutul războiului.
În mesajul său pe Telegram, Medvedev, fost preşedinte rus (între 2008 şi 2012), a cerut ca promisiunea lui Gherasimov să fie îndeplinită.
„Este vorba să tragem o lecţie importantă din ceea ce s-a întâmplat şi să îndeplinim ceea ce şeful Statului Major General, Valeri Gherasimov, i-a promis comandantului suprem al armatei: să zdrobim şi să distrugem inamicul fără milă”, a scris Medvedev pe contul său de Telegram.
La 6 august, conform mass-media, trupe (regulate) ucrainene, însoţite de vehicule blindate şi alte echipamente grele, au forţat graniţa rusă dinspre regiunea ucraineană Sumî şi au intrat pe teritoriul regiunii ruse Kursk şi într-un interval scurt de timp au preluat sub controlul 11 sate, avansând circa 10 km în adâncimea teritoriului rus, conform canalelor Telegram ruse.

Ambiții militare?

Lupte s-au dat în jurul oraşului Sudja, ultimul punct operaţional de transbordare a gazelor naturale ruseşti către Europa prin Ucraina. Gazoductul Urengoi – Pomarî – Ujgorod a pompat aproximativ 14,65 miliarde de metri cubi de gaz în 2023, aproximativ jumătate din exporturile de gaz ale Rusiei către Europa. La 60 km de aici se află centrală nucleară Kursk. Între timp, Sudja s-a trezit într-o încercuire operaţională, zeci de militari ruşi fiind luaţi prizonieri de către ucraineni.
Kievul pare să fi adoptat o strategie a tăcerii stricte şi nu a făcut niciun comentariu cu privire la incursiunea trupelor sale. Experții consideră că în acest mod armata ucraineană a urmărit slăbirea presiunii militare rusești din regiunea Donbass.
Nici preşedintele Volodimir Zelenski nu a făcut nicio referire la atac în discursul său video de miercuri seară, îndemnând în acelaşi timp soldaţii Kievului să continue şi să slăbească forţele ruse. „Este important să continuăm să distrugem inamicul cât mai eficient şi constant posibil, pentru a ajuta la apărarea ţării noastre”, a declarat Zelenski.

Surpriză americană

Statele Unite vor contacta Ucraina pentru a primi explicaţii despre incursiunea lansată marţi de armata ucraineană pe teritoriul Rusiei în regiunea Kursk, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre.
„Vom contacta armata ucraineană pentru a afla mai multe despre obiectivele” acestei operaţiuni militare, asupra căreia Ucraina nu a informat în prealabil Statele Unite, a menţionat purtătoarea de cuvânt a preşedintelui american Joe Biden, răspunzând unei întrebări din partea presei pe acest subiect.
Ucraina a pornit marţi o ofensivă mecanizată peste graniţă în regiunea rusă Kursk, unde conform unor relatări neconfirmate trupele ucrainene au înaintat circa 15 kilometri în direcţia centralei atomoelectrice Kursk şi au ocupat cel puţin 11 sate.
Armata ucraineană a profitat de slaba prezenţă în acea zonă a trupelor ruse, care între timp au fost nevoite să desfăşoare acolo rezerve pentru a respinge atacul.
În timp ce Kievul păstrează tăcerea, unii comentatori consideră că prin această incursiune armata ucraineană urmăreşte să forţeze Rusia să-şi redistribuie forţe de pe alte sectoare ale frontului din interiorul Ucrainei, unde trupele ruse continuă să avanseze constant şi ameninţă puncte strategice ale armatei ucrainene.
Alţii cred însă că prin astfel de acţiuni Kievul sacrifică inutil trupe preţioase, de care are mare nevoie în timp ce mobilizarea unor noi soldaţi pentru a compensa pierderile după aproape doi ani şi jumătate de război decurge lent.

Garda Națională Rusă, răspuns întârziat

Garda Naţională a Rusiei a anunţat consolidarea apărării centralei nucleare Kursk, în timp ce armata ucraineană avansează în zonă într-o incursiune puternică pe teritoriul rus care a luat prin surprindere armata rusă, slab desfăşurată în zonă.
Trupe ruse suplimentare au fost desfăşurate pentru a combate grupurile de recunoaştere şi sabotaj ucrainene în regiunile ruse de graniţă Kursk şi Belgorod, se mai arată în anunţul Gărzii Naţionale a Rusiei, adăugând că aceste acţiuni se desfăşoară împreună cu armata.
Centrala nucleară Kursk are patru reactoare şi este situată la numai aproximativ 60 de kilometri de graniţa ucraineană.
Trupe ucrainene, sprijinite de tancuri, blindate şi artilerie, au trecut marţi graniţa dinspre regiunea ucraineană Sumî şi au pătruns în regiunea rusă Kursk, unde conform unor relatări neconfirmate au înaintat circa 15 kilometri în direcţia centralei atomoelectrice Kursk.

Surpriză pentru Putin

Preşedintele rus Vladimir Putin a acuzat miercuri Ucraina de ”provocare pe scară mare”, în urma relatărilor despre o ofensivă ucraineană în regiunea rusă frontalieră Kursk. ”Regimul de la Kiev a întreprins o nouă provocare pe scară mare, trăgând orbeşte cu diferite tipuri de arme, inclusiv rachete, asupra unor clădiri civile, clădiri rezidenţiale şi ambulanţe”, a spus Putin în deschiderea unei şedinţe cu reprezentanţi ai Ministerului Apărării, ai armatei şi ai serviciilor de informaţii ruse.
Şeful statului rus a adăugat că urmează să primească rapoarte mai detaliate privind situaţia militară din Kursk. Comitetul de anchetă rus a deschis proceduri penale pentru ceea ce a descris drept un atac terorist pe teritoriul Rusiei.
La rândul său, guvernatorul regiunii Kursk, Aleksei Smirnov, a afirmat că s-au înregistrat victime şi le-a cerut localnicilor să doneze sânge. El a adăugat că un atac ucrainean cu dronă a lovit o ambulanţă în afara oraşului Sudzha, omorând şoferul şi pe un paramedic.
Anterior, Ministerul Apărării rus a confirmat că în regiunea Kursk confruntările armate continuau, la o zi după ce anunţase că forţele ruse au respins o ofensivă ucraineană.
Secretarul general al Consiliului de Securitate al Rusiei, fostul ministru al apărării Serghei Şoigu, a anunţat că, după eşecul contraofensivei de anul trecut a Ucrainei, Rusia a avansat şi de la 14 iunie a preluat controlul asupra a 420 de kilometri pătraţi de teritoriu de la forţele ucrainene.
Atât Kievul, cât şi Moscova susţin că nu vizează ţinte civile în actualul război cauzat de invazia pe scară largă lansată de Rusia asupra ţării vecine în februarie 2022.

În acest an, forţe care se autointitulează paramilitare ce luptă de partea Ucrainei au intrat în regiunile ruse Belgorod şi Kursk.

Corpul Voluntarilor Ruși

Mai multe forțe de voluntari ruși luptă alături de armata ucraineană, printre cele mai cunoscute fiind Corpul Voluntarilor Ruși (RVC) și Legiunea Libertatea Rusiei.

Corpul Voluntarilor Ruși a fost fondat în august 2022 și este compus din voluntari ruși care se opun regimului Putin și susțin Ucraina. Membrii acestui grup includ activiști anti-Putin, foști agenți FSB și diverse facțiuni politice care împărtășesc scopul comun de a pune capăt guvernării actuale din Rusia. Unitatea este cunoscută pentru atacurile sale transfrontaliere în regiunile Belgorod și Bryansk din Rusia. În aceste incursiuni, RVC a reușit să captureze temporar sate și să distrugă echipamente militare rusești. În plus, grupul a fost implicat în operațiuni în Ucraina în zone precum Avdiivka și Svatove.

Legiunea Libertatea Rusiei este formată din soldați ruși care au dezertat și s-au alăturat forțelor ucrainene. Aceștia au participat la diverse operațiuni militare împotriva forțelor ruse în Ucraina. De asemenea, legiunea a efectuat incursiuni în regiuni de frontieră din Rusia, inclusiv în regiunea Kursk. Ei au capturat temporar satul Tyotkino și au declarat că scopul lor este să aducă libertate și justiție în Rusia.

Aceste grupuri de voluntari sunt motivate de o opoziție puternică față de guvernul rus și de dorința de a contribui la efortul de război ucrainean. Ei primesc sprijin logistic și militar din partea Ucrainei și sunt integrați, în diferite măsuri, în structurile militare ucrainene. Deși numărul lor este relativ mic comparativ cu forțele totale implicate în conflict, prezența lor are o valoare simbolică și tactică semnificativă.

Aceste grupuri de voluntari ruși nu doar luptă pe frontul ucrainean, ci și desfășoară operațiuni de destabilizare în interiorul Rusiei, contribuind astfel la eforturile de război ucrainene într-o manieră multilaterală, mai ales din punct de vedere al propagandei.

F-16, simbol geopolitic

Preşedintele Volodimir Zelenski a anunţat joi că avioane de război F-16 de fabricaţie americană sunt deja utilizate în spaţiul aerian al Ucrainei. „F-16-urile sunt deja pe cerul Ucrainei şi vor fi mai multe”, a informat şeful statului ucrainean pe contul său de X, unde a publicat un clip video în care rezumă eforturile administraţiei sale de a obţine acest tip de sisteme de apărare occidentale.
„Încă din prima zi a invaziei ruse pe scară largă, Ucraina le-a cerut partenerilor săi să închidă cerurile sau să furnizeze avioane”, a afirmat liderul de la Kiev.

„Ştiam că este fezabil, că lumea are puterea de a face acest lucru. Combinăm eforturile politice, diplomatice şi militare în acest scop. Încetul cu încetul, pas cu pas, obţinem rezultatul”, a adăugat preşedintele ucrainean.
Preşedintele Zelenski a anunţat sosirea acestor avioane în ţara sa la sfârşitul săptămânii trecute, într-un mesaj în care le-a mulţumit pentru acest sprijin aliaţilor Ucrainei, menţionând în special Danemarca, Ţările de Jos şi Statele Unite.
Preşedintele ucrainean nu a precizat numărul total de avioane primite, însă, potrivit unor instituţii de presă care anticipaseră vestea sosirii aeronavelor în această săptămână, este vorba de aproximativ zece avioane de război F-16, fiind aşteptate livrarea altor 20 până la sfârşitul anului.

Alianța F-16

Ucraina a primit primele sale avioane de luptă F-16, o adăugare semnificativă la arsenalul său militar. Aceste avioane au fost furnizate în cadrul unui efort internațional condus de Olanda și Danemarca, care au promis să livreze 19 și, respectiv, 24 de avioane. Alte țări, precum Belgia și Norvegia, s-au angajat să furnizeze 30 și, respectiv, 22 de avioane F-16.

Livrarea acestor avioane a fost mult așteptată și discutată încă din primele zile ale invaziei ruse din februarie 2022. Avioanele F-16 sunt mult mai avansate decât flota veche de MiG-29 și Sukhoi pe care Ucraina a folosit-o până acum, oferind capacități defensive și ofensive superioare. Acestea pot fi echipate cu o varietate de rachete și bombe, ceea ce le permite să îndeplinească diverse misiuni, de la apărarea împotriva rachetelor de croazieră rusești la atacarea avioanelor inamice.

Deși Ucraina a început deja să folosească aceste avioane, președintele Volodimir Zelenski a subliniat că sunt necesare mai multe avioane și o pregătire suplimentară pentru piloți pentru a putea face față superiorității aeriene rusești.

Rusia a răspuns că aceste livrări nu vor schimba semnificativ cursul războiului și a promis să distrugă avioanele F-16 pe teren sau în aer. Aceasta livrare reprezintă un pas important pentru forțele aeriene ucrainene, dar succesul acestor avioane va depinde de pregătirea piloților și de capacitatea Ucrainei de a proteja aceste avioane de atacurile rusești.

Mandat pentru Putin

Ambasada Ucrainei în Mexic a cerut miercuri guvernului mexican să-l aresteze pe preşedintele rus Vladimir Putin, vizat de un mandat de arestare din partea Curţii Penale Internaţionale (CPI) pentru crime de război, dacă acesta va veni la ceremonia de învestire a preşedintei mexicane Claudia Sheinbaum.
„Avem încrederea în guvernul mexican că va respecta mandatul de arestare internaţional” emis pe numele lui Putin şi „îl va preda organismului judiciar al Naţiunilor Unite de la Haga”, CPI, dacă liderul rus va participa la ceremonia de învestire a Claudiei Sheinbaum la 1 octombrie, afirmă misiunea diplomatică ucraineană într-un comunicat.
Curtea Penală Internaţională a emis în martie 2023 un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin pentru crime de război prin deportarea în Rusia a copiilor ucraineni din zonele ocupate de armata rusă în Ucraina.
Mexicul este semnatar al Statutului de la Roma, actul fondator al CPI, care prevede că este de „datoria fiecărui stat de a supune jurisdicţiei penale pe cei responsabili de crime internaţionale”.
Ambasada Ucrainei în Mexic îl califică pe preşedintele rus drept „criminal de război”, care trebuie să răspundă în faţa justiţiei pentru invazia în Ucraina pe care a iniţiat-o în februarie 2022.
În acelaşi timp, misiunea diplomatică mulţumeşte guvernului mexican pentru invitarea preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski la ceremonia de învestire a noului şef al statului, Claudia Sheinbaun.
Viitorul ministru mexican de externe, Juan Ramon, a subliniat miercuri că invitarea preşedintelui rus nu a fost decât o „practică protocolară”.
Claudia Sheinbaum, prima femeie aleasă preşedinte al Mexicului după victoria ei triumfală din 2 iunie, îşi va prelua oficial atribuţiile la 1 octombrie pentru un mandat de şase ani.

WAGNER, decimată în Africa

Reprezentanți ai grupării paramilitare ruse Wagner au indicat luni că luptătorii săi şi armata din Mali au suferit pierderi grele într-o serie de ciocniri dure cu rebeli tuaregi în apropiere de graniţa dintre Mali şi Algeria.
Anunţul rar în acest sens făcut de gruparea paramilitară pe reţeaua Telegram vine după ce sâmbătă rebelii din CSD-DPA (Cadrul strategic pentru apărarea populară din Azawad) au afirmat că au capturat vehicule armate, camioane şi tancuri în lupte desfăşurate în oraşul Tinzaouaten, de la graniţă.
Wagner a precizat în mesaj că forţele sale au luptat între 22 şi 27 iulie alături de soldaţi din Mali şi că luptătorii săi s-au aflat sub comanda unui cunoscut comandant al aripii africane a Wagner, Serghei Şevcenko, erou al unui adevărat serial în mass-media rusă. Conform canalelor de Telegram asociate Wagner, Şevcenko a fost ucis în aceste lupte.

Gruparea de mercenari mai menţionează că în prima zi combatanţii săi „i-au distrus pe majoritatea islamiştilor şi i-au pus la fugă pe restul”, dar „după aceea o furtună de nisip le-a permis radicalilor să se regrupeze şi să-şi sporească efectivele la 1.000 de oameni”.
Luptătorii Wagner au respins din nou atacul, dar atât ei cât şi soldaţii malieni au suferit pierderi sub tirul masiv al rebelilor, ultimul mesaj primit de la mercenari, pe 27 iulie, fiind: „Noi trei am rezistat. Continuăm să luptăm”.

Conflict dur

Armata maliană a anunţat în ce o priveşte în weekend că doi soldaţi ai săi au fost ucişi şi zece răniţi, iar un elicopter al său s-a prăbuşit vineri în oraşul Kidal în cursul unei misiuni de rutină, dar nu au existat victime.
Un ales local, fost lucrător la misiunea ONU din oraşul Kidal, a declarat în weekend pentru mass-media că armata s-a repliat şi că cel puţin 15 combatanţi ai grupării paramilitare ruse Wagner au fost ucişi sau luaţi prizonieri, în timp ce un alt reprezentat al separatiştilor vorbeşte despre zeci de soldaţi ai armatei şi ai grupării Wagner ucişi sau capturaţi.
Grupările separatiste armate au pierdut începând de anul trecut controlul asupra mai multor localităţi din nordul Mali, după o ofensivă a armatei care a culminat cu capturarea oraşului Kidal, un bastion al rebelilor.
Statul Mali se confruntă din 2012 cu grupările armate jihadiste active în regiunea Sahel, precum cele afiliate al-Qaida şi Statului Islamic, dar şi cu grupări ale rebelilor separatişti şi cu diverse bande înarmate. Responsabili din Mali au afirmat că trupe ruse, care nu sunt mercenari din Wagner, ci instructori, ajută forţele locale cu echipamente cumpărate din Rusia.

„Al doilea front”

Rusia a acuzat miercuri Ucraina că a deschis un „al doilea front” în Africa sprijinind „grupări teroriste”, la câteva zile după ce mercenari ruşi din grupul Wagner şi armata maliană au suferit pierderi grele în confruntări cu rebeli în nordul Mali.
„Incapabil să învingă Rusia pe câmpul de luptă, regimul criminal al lui (Volodimir) Zelenski a decis să deschidă un ‘al doilea front’ în Africa şi să sprijine grupări teroriste în state de pe continent favorabile Moscovei”, a denunţat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, citată de agenţia de presă oficială rusă RIA Novosti.
Comentariile sale survin la peste o săptămână după un atac în Mali în care zeci de combatanţi ai grupului Wagner şi soldaţi malieni au fost ucişi, după cum au anunţat rebelii.
Analiştii sunt de acord că aceasta este cea mai grea înfrângere suferită de grupul Wagner în Africa într-o singură bătălie.
După aceste evenimente de o amploare fără precedent, un responsabil al serviciilor de informaţii militare ucrainene, Andrii Iusov, a lăsat să se înţeleagă că Kievul ar fi furnizat informaţii rebelilor pentru ca aceştia să îşi poată desfăşura atacul.

Supărare maliană

Aceste remarci au provocat furia autorităţilor din Mali, care l-au acuzat pe Iusov că astfel a „recunoscut implicarea Ucrainei în atacul laş, perfit şi barbar”, reproşând Kievului că „susţine terorismul internaţional”.
În acest context, Mali a anunţat duminică ruperea relaţiilor diplomatice cu Kievul, urmată marţi de Niger, o altă ţară care s-a apropiat de Rusia după venirea la putere a unor regimuri militare ostile ţărilor occidentale.
Kievul a regretat decizia „pripită” a Bamako, reiterându-şi „ataşamentul necondiţionat faţă de normele dreptului internaţional” şi „respingând ferm acuzaţiile formulate de guvernul de tranziţie din Mali”.
În 2022, junta din Mali a rupt alianţa sa de lungă durată cu Franţa şi partenerii săi europeni pentru a apela la Rusia pentru sprijin militar şi politic.
Pe fondul invaziei sale în Ucraina, lansată în februarie 2022, Rusia şi-a intensificat eforturile diplomatice în Africa pentru a concura cu Occidentul în ţări care au fost în mod tradiţional aliaţii acestuia.

Kievul neagă

Ucraina a negat luni orice implicare în luptele din nordul Mali în care au fost ucişi soldaţi malieni şi luptători din grupul Wagner, la sfârşitul lui iulie, calificând totodată decizia anunţată de Mali de a rupe relaţiile diplomatice cu Kievul drept „pripită”.
Mali a anunţat duminică ruperea relaţiilor diplomatice cu Ucraina, drept reacţie la afirmaţii ale purtătorului de cuvânt al agenţiei ucrainene de informaţii militare, Andrii Iusov, în sensul că rebelii din Mali au primit informaţiile „necesare” pentru desfăşurarea atacului letal.
Iusov nu a confirmat direct implicarea Kievului în conflict, în remarcile difuzate pe pagina de internet a postului public de radio-televiziune Suspilne pe 29 iulie.
Luni, Ministerul ucrainean de Externe a făcut cunoscut că regretă decizia guvernului de tranziţie din Mali, despre care a afirmat că a fost luată fără o examinare riguroasă a faptelor şi circumstanţelor. „Ucraina aderă necondiţionat la normele dreptului internaţional, inviolabilitatea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a altor ţări”, a asigurat MAE de la Kiev într-un comunicat.
Acesta adaugă că Ucraina îşi rezervă dreptul de a lua toate măsurile politice şi diplomatice necesare în răspuns la acţiunile statului Mali.
Rebelii tuaregi din nordul ţării africane au afirmat că au omorât cel puţin 84 de mercenari din gruparea rusă paramilitară Wagner şi 47 de soldaţi malieni, în câteva zile de lupte intense soldate aparent cu cea mai dureroasă înfrângere suferită de Wagner de la implicarea sa, acum doi ani, în susţinerea autorităţilor din Mali în faţa atacurilor grupărilor rebele.

WAGNER în Venezuela

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-a exprimat sâmbătă îngrijorarea cu privire la informaţiile apărute pe reţelele de socializare despre presupusa prezenţă a mercenarilor din grupul rus Wagner în Venezuela, despre care a avertizat că aduc „moartea şi destabilizarea” oriunde ar merge.
„Este un exemplu clar de amestec neruşinat al Rusiei în treburile interne ale altor ţări, precum şi al strategiei sale obişnuite de a semăna haos în întreaga lume”, a comentat preşedintele ucrainean într-un mesaj publicat pe reţelele sale de socializare.
Zelenski a subliniat că venezuelenii trec prin „vremuri foarte grele” din care singura ieşire posibilă este prin „mijloace paşnice şi democratice”.
„Condamnăm folosirea forţei împotriva protestatarilor paşnici şi îndemnăm pe toată lumea să respecte decizia poporului. Liderii adevăraţi nu se ascund de propriul lor popor în spatele mercenarilor”, a apreciat Zelenski.
În ultimele zile, diverse mass-media au relatat despre imagini neverificate publicate pe reţelele de socializare care, potrivit celor care le-au difuzat, arată mercenari din grupul Wagner colaborând cu poliţia venezueleană în reprimarea protestelor la adresa preşedintelui Venezuelei, Nicolas Maduro, şi a presupusei fraude electorale de la alegerile prezidenţiale din 28 iulie.

Grupările paramilitare rusești sunt organizații non-statale sau semi-statale care sunt implicate în activități militare sau paramilitare, deseori în afara cadrului legal oficial al forțelor armate ale Rusiei. Aceste grupuri variază ca structură, obiective și zone de activitate, iar unele sunt asociate direct cu guvernul rus, în timp ce altele operează în mod independent sau cu susținere indirectă din partea serviciilor federale de spionaj de la Moscova.