Preşedintele rus Vladimir Putin, cel mai longeviv şef al Kremlinului de la Iosif Stalin încoace, marchează un sfert de secol petrecut ca lider suprem al Rusiei. Putin, un fost locotenent-colonel KGB care a preluat preşedinţia în ultima zi a mandatului lui Boris Elţîn din 1999, a fost preşedinte din 1999 până în 2008, apoi prim-ministru până în 2012 şi apoi din nou preşedinte din 2012 până în prezent.

Axă strategică

Președintele rus Vladimir Putin și omologul său chinez Xi Jinping vor discuta joi, la Moscova, despre conflictul din Ucraina și relațiile dintre Rusia și Statele Unite, a anunțat Kremlinul. ‘Cele mai importante probleme vor fi discutate în cadrul acestei întâlniri între patru ochi: dosarul ucrainean și relațiile ruso-americane’, a declarat consilierul pentru politică externă al șefului statului rus, Iuri Ușakov, în cadrul unei conferințe de presă.
Cei doi președinți vor adopta două declarații comune, una privind relațiile bilaterale și cealaltă privind ‘stabilitatea strategică globală’, înainte de a se adresa presei. Vladimir Putin urmează să meargă în vizită în China la începutul lunii septembrie, a afirmat Ușakov.
Xi Jinping va participa vineri, 9 mai, la marea paradă militară din Piața Roșie din Moscova, care va marca împlinirea a 80 de ani de la victoria Armatei Roșii asupra Germaniei naziste.

Desant diplomatic

Potrivit lui Ușakov, 29 de lideri străini sunt așteptați la Moscova pentru acest eveniment, între care președintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva, președintele sârb Aleksandar Vucic și premierul slovac Robert Fico, care a ignorat cererile Bruxellesului.
Mai mulți lideri ai unor țări africane, între care Burkina Faso, Congo, Guineea Ecuatorială și Etiopia, urmează să participe, la fel ca cei din Myanmar, Vietnam și din țări aliate tradiționale ale Moscovei, precum Kazahstan și Belarus.
De asemenea, sunt așteptați să participe la paradă soldați din China și din alte 12 țări, inclusiv Egipt, Vietnam și Myanmar. ‘Au fost invitați miniștri ai apărării din mai multe țări, precum și veterani din Israel și Statele Unite’, a adăugat Ușakov, adăugând că Vladimir Putin va avea ‘peste 15 întâlniri bilaterale’ cu lideri străini cu această ocazie.

Amenințări ucrainene

Ucraina a condamnat ferm planurile Moscovei, avertizând că va percepe orice participare străină la parada militară drept ‘sprijin pentru statul agresor’. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, de asemenea, că autoritățile ruse ‘au dreptate să fie îngrijorate’ în legătură cu securitatea paradei din Piața Roșie

Kremlinul a afirmat că forțele ruse intenționează în continuare să aplice un armistițiu în Ucraina în perioada 8-10 mai, conform ordinelor președintelui rus Vladimir Putin, dar vor răspunde în cazul în care forțele ucrainene încearcă să atace poziții ruse. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a notat că Rusia nu a primit deocamdată nicio indicație din partea Kievului în sensul că acesta este gata să respecte armistițiul de trei zile decis săptămâna trecută de Vladimir Putin și care va coincide cu festivitățile de marcare a 80 de ani de la încheierea celui de-al doilea război mondial.
Încetarea focului de 72 de ore va cuprinde zilele de 8 mai, 9 mai – când Putin va găzdui lideri internaționali în Piața Roșie din Moscova, inclusiv președintele chinez Xi Jinping – și 10 mai.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a părut până acum să excludă un armistițiu atât de scurt, afirmând că este gata doar să accepte o încetare a focului care ar dura cel puțin 30 de zile – idee în legătură cu care Putin a spus că mai sunt multe de făcut pentru a deveni realitate.

Condiții dure

Întrebat ce ar face Rusia dacă Zelenski nu acceptă armistițiul de trei zile, Peskov a răspuns că, ‘desigur, inițiativa președintelui Putin privind încetarea temporară a focului pentru sărbătorile legale este valabilă, iar armata a primit instrucțiunile relevante din partea comandantului suprem’.
‘Va fi o încetare a focului, dar în cazul în care nu există reciprocitate din partea regimului de la Kiev și încercările de a ne lovi pozițiile sau facilitățile continuă, atunci va fi dat imediat un răspuns adecvat’, a adăugat el

Președintele american Donald Trump s-a declarat recent împotriva reintegrării Rusiei în Grupul celor Șapte cele mai dezvoltate state din punct de vedere economic, tehnologic și militar (G7), contrar poziției sale anterioare. Într-un discurs susținut la Casa Albă, Trump a spus că fereastra de oportunitate pentru reintegrarea Rusiei în grup s-a închis. ‘Nu este momentul’, a declarat președintele.
Această declarație este contrară celei făcute în februarie, când Donald Trump a calificat decizia de a expulza Rusia din G7 drept ‘o greșeală’, exprimându-și totodată susținerea pentru reintegrarea Moscovei în acest grup.

Sancțiuni internaționale

La acea vreme, Trump a declarat că este foarte posibil ca războiul Rusiei împotriva Ucrainei să nu fi izbucnit dacă G8 ar mai fi existat. Donald Trump nu a menționat că Rusia a fost suspendată din G7 în 2014 în urma anexării de către Moscova de la Ucraina a Peninsulei Crimeea. Formatul G7 de discuții între cele mai industrializate state ale lumii există din 1975.
Rusia a devenit membru deplin al grupului în 2002, iar formatul s-a numit G8 timp de 12 ani.
În 2014, Rusia a fost exclusă cu puțin timp înainte ca un summit planificat al grupului să aibă loc la Soci, în Federația Rusă, după ce Moscova a anexat Peninsula Crimeea. De atunci, formatul continuă să existe ca G7.
Din Grupul celor Șapte fac parte Canada, SUA, Regatul Unit, Germania, Franța, Italia și Japonia.

Răspuns rusesc

Kremlinul a afirmat că interesele Rusiei sunt mai importante decât prețul la petrol, după ce președintele american Donald Trump sugerase cu o zi în urmă că scăderea recentă a prețului la petrol îl va face pe omologul său rus Vladimir Putin mai dispus să încheie o pace cu Ucraina.
‘Prețul la petrol nu poate fi un factor care să influențeze atitudinea Rusiei față de interesele sale naționale’, a declarat purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, în conferința sa de presă zilnică.
Peskov a recunoscut că prețul la țiței este, fără doar și poate, ‘un factor important’ pentru bugetul rus, dar a insistat că Rusia monitorizează ‘conjunctura’ internațională și lucrează cu alianța OPEC+ pentru a menține prețurile la ‘un nivel optim’.
Președintele american Donald Trump a declarat că Moscova și Kievul vor să rezolve războiul și că președintele rus Vladimir Putin ar fi mai înclinat spre pace după recenta scădere a prețului la petrol. ‘Cred că Rusia, având în vedere prețul petrolului în acest moment, petrolul a scăzut, suntem într-o poziție bună pentru reglementare, ei vor să reglementeze. Ucraina vrea să reglementeze’, a declarat luni Trump presei în Biroul Oval.

Strategia OPEC

Alianța OPEC+ a decis sâmbăta trecută să-și crească producția de petrol cu 411. 000 de barili pe zi începând cu 1 iunie, după ce a crescut deja producția cu același volum în această lună, de trei ori mai mult decât planurile inițiale ale OPEC+.
Această nouă politică a OPEC+ a luat prin surprindere piețele obișnuite cu strategia foarte prudentă a alianței de la criza declanșată de pandemia COVID, axată pe recâștigarea încrederii investitorilor prin asigurarea unui nivel ridicat al prețurilor.
Prețul barilului de țiței Brent pentru livrare în iulie a închis luni în scădere cu 1,73%, la 60,23 dolari, pe piața futures din Londra, din cauza temerilor de supraofertă în urma deciziei OPEC+ de a crește producția. Petrolul brut european a scăzut cu 1,06 dolari față de prețul de vineri, închizând la 61,29 dolari, dar a scăzut la 58,50 dolari în cursul zilei, scăzând sub 59 de dolari pentru prima dată din aprilie.
Potrivit Ministerului Finanțelor de la Moscova, din cauza scăderii prețului prognozat al petrolului, bugetul rus nu va primi în 2025 venituri suplimentare din petrol și gaze, care au fost estimate inițial la 1,8 trilioane de ruble. Astfel, veniturile totale ale bugetului federal s-ar putea cifra la 38,5 trilioane de ruble, în loc de 40,3 trilioane planificate pentru toamnă.

Confruntări militare

În timp ce Kremlinul insista ca Ucraina să accepte armistițiul de trei zile – 8, 9 și 10 mai -, declarat de președintele Vladimir Putin pentru ceremoniile dedicate victoriei Armatei roșii asupra forțelor naziste, la care urmează să participe o serie de lideri străini, între care președintele chinez Xi Jinping, trupele ruse și-au continuat asalturile la nivel local pe frontul din Donbas.
Ministerul rus al Apărării a comunicat recent pe Telegram că forțele sale au capturat așezarea Lîsovka, la mai puțin de 7 kilometri sud-est de orașul strategic Pokrovsk (regiunea Donețk).
Ultima oară când ministerul rus a raportat un avans în acest teritoriu a fost la 19 aprilie, când a anunțat capturarea localității Șevcenko, cunoscută pentru minele sale de litiu și cărbune.
Trupele ruse au ajuns în preajma Șevcenko în ianuarie, dar nu au reușit să cucerească această localitate decât trei luni mai târziu, din cauza luptelor violente din această zonă a Ucrainei.

Ofensivă permanentă

În același timp, partea ucraineană a comunicat despre trimiterea de întăriri rusești în zona Pokrovsk, ‘probabil unități de infanterie din zona Kursk sau din rezervă’, potrivit ultimului buletin publicat de Centrul pentru strategii de apărare din Kiev despre evoluțiile de pe front.
Statul Major ucrainean a raportat că un total de 269 de atacuri au avut loc de-a lungul întregii linii a frontului duminică, în timp ce numai pe axa Pokrovsk trupele ucrainene au respins 115 atacuri rusești.
Potrivit platformei ucrainene de analiză a războiului DeepState, 42% din atacurile lansate de Rusia pe întregul front săptămâna trecută au fost concentrate în zona Pokrovsk, ceea ce înseamnă o nouă intensificare a ofensivei ruse.
Cu o săptămână în urmă, Ministerul rus al Apărării a anunțat un avans al forțelor sale mai la nord, odată cu capturarea satului Novoie, la 40 de kilometri de orașul Sloviansk, o altă redută a apărării ucrainene, scena revoltei proruse din 2014.

Presiuni occidentale

Președintele american Donald Trump a declarat la 4 mai că lideri ai Uniunii Europene l-au îndemnat în repetate rânduri să-i telefoneze președintelui rus Vladimir Putin, susținând că acesta le-a ignorat încercările de a-l contacta, în timp ce războiul din Ucraina continuă.
‘Știți că liderii Uniunii Europene m-au rugat de atâtea ori să-l sun pe Putin? Pentru că nu le răspundea la telefon’, a declarat Trump într-un interviu acordat emisiunii Meet the Press de la NBC.
Comentariile lui Trump intervin în contextul în care termenul de 100 de zile pe care și l-a autoimpus pentru a negocia o înțelegere între Rusia și Ucraina s-a încheiat fără niciun rezultat.
În interviu, Trump și-a reiterat afirmația că războiul nu ar fi avut loc dacă el ar fi fost președinte la vremea respectivă și a spus că el crede că un acord de pace între Rusia și Ucraina este posibil. ‘Credem că suntem destul de aproape’, a spus el.
Frustrat de progresul lent al discuțiilor pentru a se ajunge la un armistițiu în Ucraina, Donald Trump a afirmat la 26 aprilie că Putin ar putea ‘să mă tragă pe sfoară’ și că s-ar putea să nu fie interesat de încheierea războiului.

Convorbiri strategice

În pofida afirmației lui Trump că liderii europeni nu au reușit să-l contacteze pe Putin, cel puțin o convorbire importantă a avut loc. Cancelarul german Olaf Scholz a vorbit cu Putin la telefon pe 15 noiembrie 2024, marcând prima lor conversație în aproape doi ani.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski reacționase atunci imediat la acest apel, avertizând că ar putea deschide o ‘cutie a Pandorei’ în discuțiile ulterioare cu Rusia, subminând potențial poziția Kievului.
Alți lideri europeni au avut chiar discuții în persoană cu președintele rus. Premierul ungar Viktor Orban și premierul slovac Robert Fico au vizitat Moscova și s-au întâlnit personal cu Putin.
De asemenea, Fico este așteptat să participe la ceremoniile ocazionate de Ziua Victoriei de 9 mai la Moscova, când Rusia celebrează victoria Armatei Roșii în Marele Război Patriotic, așa cum este numit oficial în istoria rusă cel de-al Doilea Război Mondial, care a început pentru ruși la 22 iunie 1941 odată cu invazia Germaniei fasciste asupra URSS. Cel de-al doilea Război Mondial a început de fapt la 1 septembrie 1939, când trupele naziste au invadat Polonia.

Acord a la Putin

Președintele rus Vladimir Putin i-a transmis omologului său iranian Massoud Pezeshkian că dorește un acord ‘echitabil’ între Washington și Teheran în dosarul nuclear iranian, a anunțat recent Kremlinul. Statele Unite și Iranul, un aliat apropiat al Moscovei, au început discuții pe această temă delicată din 12 aprilie, convorbiri mediate de Oman.
Convorbirile au drept scop încheierea unui nou acord pentru a împiedica Teheranul să dobândească arme nucleare, în schimbul ridicării sancțiunilor care paralizează economia iraniană.
‘Partea rusă și-a reafirmat disponibilitatea de a contribui la promovarea acestui dialog în vederea ajungerii la un acord echitabil, bazat pe principiile dreptului internațional’, a declarat marți președinția rusă într-un comunicat publicat în urma unei convorbiri telefonice între Vladimir Putin și Massoud Pezeshkian.
Ultimele discuții, programate pentru 3 mai, nu au avut loc, oficial ‘din motive logistice’, potrivit diplomației omaneze. Ulterior, ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a cerut Washingtonului să evite solicitările ‘nerealiste’.
‘Ajungerea la un acord în această privință este perfect posibilă, dar trebuie evitate pozițiile nerealiste și ilogice’, i-a spus Araghchi într-o convorbire telefonică șefei diplomației europene, Kaja Kallas, potrivit Teheranului.
Rusia, care deține oficial cel mai mare arsenal nuclear din lume, moștenit de la URSS, și Iranul s-au apropiat semnificativ după lansarea în februarie 2022 a invaziei ruse în Ucraina.
Cele două țări, aflate sub sancțiuni occidentale, au semnat în ianuarie un ‘parteneriat strategic cuprinzător’, prezentat ca o nouă etapă în alianța tot mai strânsă dintre Moscova și Teheran

Documentar despre epoca Putin

Președintele rus, Vladimir Putin, recunoaște că Rusia nu era pregătită să se confrunte cu Occidentul în 2014, speră că nu va fi nevoie să folosească arme nucleare în Ucraina și crede în reconcilierea cu țara vecină. El a făcut aceste declarații într-un film documentar al televiziunii de stat ruse, intitulat ‘Rusia, Kremlin, Putin, 25 de ani’ și dedicat împlinirii, la 7 mai, a 25 de ani de la prima sa inaugurare ca lider suprem al Rusiei.
Putin a preluat funcția de președinte la 7 mai 2000, după ce a câștigat alegerile prezidențiale anticipate din martie, cu 52,94% din voturi, la care a participat în calitate de președinte interimar în urma demisiei lui Boris Elțîn, predecesorul său, în 1999.
De atunci, cu excepția anului 2008, când Dmitri Medvedev, adjunctul său, a preluat președinția pentru un mandat de patru ani, Putin a mai depus de patru ori jurământul de șef al statului, datorită modificărilor aduse Constituției, care inițial permitea doar două mandate prezidențiale.
Documentarul va fi difuzat duminică la 21:00 ora Moscovei (19:00 GMT), însă extrase din acesta au fost difuzate în avanpremieră și relatate de agențiile internaționale de presă.

Ambiții istorice

În ciuda războiului pe care l-a lansat împotriva Ucrainei, președintele rus crede în reconcilierea cu țara vecină. ‘Mi se pare că acest lucru este inevitabil, în ciuda tragediei cu care ne confruntăm în prezent’. ‘Aceasta este o chestiune de timp’, a spus Putin.
Președintele rus a părut din nou încrezător în victorie. El a afirmat că Moscova dispune de mijloacele militare pentru a duce războiul ‘la concluzia sa logică, cu rezultatul necesar pentru Rusia’. Putin spune că speră că nu va fi nevoie să folosească arme nucleare în Ucraina
Întrebat de un reporter despre riscul unei escaladări nucleare în urma războiului din Ucraina, Putin a spus că utilizarea armelor nucleare nu a fost necesară până acum și, a adăugat el, sperăm că nu va fi necesară în viitor.
‘Au vrut să ne provoace astfel încât să facem greșeli’, a spus Putin, vorbind lângă un portret al țarului Alexandru al III-lea, un conservator din secolul al XIX-lea care a reprimat disidența. ‘Nu a fost nevoie să folosim aceste arme … și sper că nu va fi nevoie de ele’.
Putin prezintă războiul drept un moment de răscruce în relațiile Moscovei cu Occidentul, despre care spune că a umilit Rusia după căderea Zidului Berlinului în 1989, prin extinderea NATO și invadarea a ceea ce el consideră a fi sfera de influență a Moscovei.

Ezitările lui Putin

Vladimir Putin a recunoscut că Rusia nu era pregătită în 2014, după anexarea Crimeei și începerea conflictului din Donbas, să declanșeze un război în Ucraina și să se confrunte direct cu Occidentul. ‘În 2014, acest lucru era practic nerealist. Țara nu era pregătită pentru o confruntare frontală cu Occidentul. Ceea ce se întâmplă acum. Occidentul recunoaște acest lucru, iar SUA vorbesc despre asta. De fapt, Rusia se confruntă singură cu întregul Occident. Acest lucru a necesitat o atitudine serioasă față de posibila evoluție a situației’, a declarat Putin.
El a subliniat că Rusia ‘nu poate lua măsuri bruște fără acțiuni corespunzătoare în domeniul securității și al dezvoltării forțelor armate, în sfera economiei și a finanțelor’.
‘Nu ne-am pregătit special pentru acest lucru. Am aspirat sincer la rezolvarea pașnică a problemei din Donbas. Dar s-a dovedit că cealaltă parte a gândit și a acționat într-o altă direcție’, a spus el.
Președintele rus a declarat că este conștient de impactul pe care începutul campaniei militare din Ucraina l-ar putea avea asupra economiei, dar a asigurat că nu este vorba de ‘a ne arunca cu capul înainte’, deoarece Rusia a depus eforturi pentru a-și asigura securitatea.
‘Desigur, ne-am confruntat cu riscuri mari, acest lucru este evident. Am ajuns prea departe într-o situație în care țara era foarte dependentă. Lumea de astăzi este foarte interdependentă, este firesc, așa ar trebui să fie. Dar atunci când o țară precum Rusia devine prea dependentă de factori externi, este periculos’, a spus el.
Cu toate acestea, Putin a subliniat că, atunci când a venit momentul, societatea rusă a sprijinit decizia de a începe așa-numita ‘operațiune militară specială’ a Rusiei în Ucraina și a insistat asupra atașamentului rușilor față de valorile tradiționale, fără de care ‘Rusia și-ar pierde pur și simplu identitatea, ceea ce este extrem de periculos din punctul de vedere al viitorului țării’.

Concurs pentru alegerea succesorului

Vladimir Putin, cel mai longeviv șef al Kremlinului de la Iosif Stalin, care a condus timp de 29 de ani până la moartea sa în 1953, a declarat că se gândește mereu la succesiune și a sugerat că ar putea exista o competiție între mai mulți candidați.
Fost locotenent-colonel KGB, Putin i-a succedat lui Boris Elțîn în ultima zi a anului 1999 până în 2008, apoi a fost prim-ministru până în 2012 și din nou președinte din 2012 până în prezent.
‘Mă gândesc mereu la asta’, a spus Putin, în vârstă de 72 de ani, întrebat dacă se gândește la succesiune. ‘În cele din urmă, alegerea aparține poporului, poporului rus’. ‘Cred că ar trebui să existe o persoană, sau mai degrabă mai multe persoane, astfel încât poporul să aibă de ales’.
Nu există un succesor clar al lui Putin, deși, în conformitate cu constituția rusă, în cazul în care președintele ar fi în imposibilitatea de a-și îndeplini îndatoririle, atunci prim-ministrul – în prezent Mihail Mișustin – ar prelua atribuțiile prezidențiale.
Disidenții ruși – majoritatea aflați acum fie în închisoare, fie în străinătate – îl văd pe Putin ca pe un dictator care a construit un sistem fragil de conducere personală bazat pe lingușire și corupție, care conduce Rusia spre declin și tulburare.
Susținătorii îl prezintă pe Putin, despre care sondajele rusești spun că are o rată de aprobare de peste 85%, drept un salvator care a respins un Occident arogant și a pus capăt haosului care a însoțit dezintegrarea Uniunii Sovietice din 1991.

Film regizat

În acest film regizat cu grijă la televiziunea de stat, care oferă telespectatorilor o privire în spatele vieții private notorii a președintelui rus, Putin îi oferă ciocolată și o băutură din lapte fermentat lui Pavel Zarubin, un corespondent important al Kremlinului, în bucătăria sa privată de la Kremlin.
‘Nu mă simt ca un politician’, a spus Putin despre cei 25 de ani la putere ca președinte și prim-ministru. ‘Continui să respir același aer ca milioane de cetățeni ruși. Acest lucru este foarte important. Cu voia lui Dumnezeu, ar trebui să fie păstrat cât mai mult timp posibil. Și să nu dispară’.

Următorul pas

De la începutul războiului împotriva Ucrainei, evoluţia armatei ruse şi a poziţionărilor politice arată că Moscova îşi pregăteşte terenul pentru alte aventuri, dar destinaţia depinde de combinaţia dintre oportunitate militară şi cost politic. În prezent se conturează mai multe scenarii-cheie.

În flancul de nord, Kremlinul reconstruieşte Districtul Militar Leningrad, ridică noi cazărmile lângă Petrozavodsk şi îşi golește liniile de front de tancuri noi pentru a le păstra “pentru mai târziu”. Extinderea infrastructurii feroviare spre Belarus şi depozitarea blindatelor lângă graniţa cu Finlanda indică o pregătire de termen mediu pentru o confruntare directă cu NATO, vizând în special coridorul Suwałki şi statele baltice.

Totuşi, înainte de a risca Articolul 5, strategii de la Moscova pot opta pentru un obiectiv non-NATO, unde costul unei reacţii occidentale ar fi mai mic. De aceea, Republica Moldova rămâne cea mai plauzibilă “următoare ţintă” imediată: existenţa trupelor ruse din Transnistria, depozitul de la Cobasna şi retorica tot mai agresivă împotriva orientării pro-UE de la Chişinău alimentează ipoteza că, dacă frontul ucrainean cedează în sud, Rusia ar încerca să creeze un coridor spre Nistru sau să forţeze autorităţile moldovene prin presiuni militare limitate.

Un alt scenariu, deşi cu probabilitate mai mică pe termen scurt, rămâne Caucazul: menţinerea trupelor în Abhazia şi Osetia de Sud sau reactivarea frontului georgian ar putea deveni o cale de a demonstra forţă fără a provoca direct NATO, mai ales dacă Occidentul se concentrează exclusiv pe Ucraina şi Baltica.

Privind în ansamblu, tiparul lui Putin este clar: atacă acolo unde percepe voinţă occidentală slabă şi unde poate exploata minorităţi rusofone sau litigii „îngheţate” — Georgia 2008, Crimeea 2014, Ucraina 2022-25. Dacă nu este oprit în Ucraina, cercul logic al agresiunii duce în mod firesc spre Republica Moldova şi, în etapa următoare, spre statele baltice.