Înaltul reprezentant internațional pentru Bosnia, Christian Schmidt, a salutat decizia luată în ajun de Curtea constituțională de la Sarajevo de a anula legile separatiste adoptate la finalul lunii februarie 2025 de parlamentul Republicii Srpska (RS), entitatea sârbă din Bosnia. Kremlinul a calificat drept motivată politic condamnarea la închisoare a liderului separatist bosniac Milorad Dodik și a avertizat că aceasta ar putea avea efecte destabilizatoare pentru Balcani.

Război constituțional

În timpul unei reuniuni, Christian Schmidt și Denis Becirovic, membrul bosniac musulman al președinției colegiale a Bosniei, au salutat decizia luată de Curtea constituțională de la Sarajevo, o ”etapă crucială pentru a clarifica situația și a garanta securitatea juridică”. ”Instituțiile naționale au mijloacele și sprijinul ferm al comunității internaționale pentru a soluționa această încălcare inacceptabilă a acordului (de pace) de la Dayton”, a declarat Schmidt într-un comunicat publicat pe platforma X. ”Recunoștința și mulțumirile mele instituțiilor de stat care apără statul de drept și securitatea tuturor cetățenilor”, a adăugat el.
De la încheierea războiului din Bosnia în 1995, țara a fost divizată în entitățile semiautonome Federația croato-bosniacă și Republica Srpska (RS). Recent, Curtea constituțională a Bosniei a suspendat legislația controversată dorită de președintele RS, Milorad Dodik.
La 27 februarie, Parlamentul Republicii Srpska a adoptat o serie de legi prin care entitatea sârbă a Bosniei era decuplată de sistemul judiciar federal al Bosniei. În virtutea noilor măsuri, instituțiile de stat federale – printre care tribunalele, biroul procurorului general al Bosniei, Consiliul Judiciar Suprem și poliția federală SIPA – ar fi urmat să-și piardă autoritatea în Republica Srpska.
Însă Curtea constituțională a Bosniei a fost sesizată de mai mulți lideri bosniaci musulmani care au denunțat o ”lovitură de stat”. Aceste legi separatiste au fost denunțate atât de Uniunea Europeană, cât și de Statele Unite.
Naționalist sârb, Milorad Dodik încearcă de mulți ani să separe gradual Republica Srpska de restul statului bosniac, încălcând în mod repetat legile bosniace și Acordul de la Dayton.

Semnal de la Kremlin

Kremlinul a calificat drept motivată politic condamnarea la închisoare a liderului separatist bosniac Milorad Dodik și a avertizat că aceasta ar putea avea efecte destabilizatoare pentru Balcani. ‘Ce s-a întâmplat la Sarajevo ne provoacă desigur o reacție negativă. Condamnăm astfel de acțiuni pentru că pot avea consecințe foarte negative asupra situației, nu doar în Bosnia-Herțegovina, ci în Balcani în ansamblu. (…) Sunt acțiuni care ar putea duce la destabilizarea situației, ceea ce este foarte rău’, a declarat presei purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov.
Milorad Dodik a fost condamnat la un an de închisoare și șase ani de interdicție de exercitare a unei funcții publice într-un proces în care a fost judecat pentru nerespectarea deciziilor luate de Înaltul Reprezentant numit de comunitatea internațională.
Milorad Dodik a fost acuzat că a promulgat în iulie 2023, în calitatea sa de președinte al Republicii Srpska, două legi care fuseseră anulate de Christian Schmidt, Înaltul Reprezentant. Legile prevedeau ca hotărârile Curții Constituționale bosniace și deciziile Înaltului Reprezentant să nu mai fie respectate în Republika Srpska.
Dodik, liderul sârbilor bosniaci de aproape două decenii și un apropiat al Kremlinului, a denunțat constant puterile lui Schmidt, un politician german numit în funcție în 2021. Înaltul Reprezentant, numit de Consiliul de punere în aplicare a păcii (PIC), dispune de puteri discreționare care îi permit să impună sau să anuleze legi și chiar să demită aleși.
Dmitri Peskov a menționat în fața presei că președintele rus Vladimir Putin l-a întâlnit de multe ori cu Dodik și a avut o relație de lucru constructivă cu el. ‘Credem că această persecutare a lui Dodik are caracter absolut politic și este îndreptată nu numai împotriva lui Dodik personal, ci, de fapt, împotriva tuturor forțelor patriotice sârbe. Acest lucru este, de asemenea, inacceptabil’, a adăugat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Decizie contestată

Liderul sârbilor bosniaci, Milorad Dodik, a fost condamnat la un an de închisoare și șase ani de interdicție de exercitare a unei funcții publice într-un proces în care a fost judecat pentru nerespectarea deciziilor luate de Înaltul Reprezentant numit de comunitatea internațională. ‘Tribunalul l-a condamnat pe acuzatul Milorad Dodik la un an de închisoare, precum și la o măsură de securitate constând în a-i interzice să exercite funcția de președinte al Republicii Srpska (entitatea sârbă a Bosniei) timp de șase ani’, a comunicat Curtea Bosniei-Herțegovina.
Milorad Dodik a fost acuzat că a promulgat în iulie 2023, în calitatea sa de președinte al Republicii Srpska, două legi care fuseseră anulate de Christian Schmidt, Înaltul Reprezentant.
Legile prevedeau ca hotărârile Curții Constituționale bosniace și deciziile Înaltului Reprezentant să nu mai fie respectate în Republika Srpska.

Pericol politic

La proces,autoritățile au menționat că liderul sârb este acuzat o infracțiune ‘cu premeditare’ și au cerut ca ‘pedeapsa pronunțată să fie apropiată de cea maximă’ prevăzută, de cinci ani, însoțită de o interdicție de a exercita o funcție publică timp de zece ani.
Avocații apărării a denunțat un proces ‘politic’, ce are ca ‘obiectiv clar eliminarea președintelui Dodik din viața politică’, și a cerut achitarea lui.
Dodik, liderul sârbilor bosniaci de aproape două decenii și un apropiat al Kremlinului, denunță constant puterile lui Schmidt, un politician german numit în funcție în 2021.
Înaltul Reprezentant, numit de Consiliul de punere în aplicare a păcii (PIC), dispune de puteri discreționare care îi permit să impună sau să anuleze legi și chiar să demită aleși.
Procurorul ceruse pedeapsa maximă și pentru Milos Lukic, directorul Jurnalului Oficial care a publicat cele două legi incriminate, însă, potrivit agenției HINA, acesta a fost achitat. Atât apărarea lui Dodik, cât și procurorii au dreptul de a face apel în termen de două săptămâni, iar efectele juridice și politice nu vor intra în vigoare până la pronunțarea verdictului final.
Potrivit legii penale, bosniacii pot plăti o amendă în loc de a executa pedeapsa în detenție dacă aceasta nu este mai mare de un an. ‘Nu este niciun motiv de îngrijorare. Am învățat să fac față unor lucruri mult mai dificile’, le-a spus Dodik susținătorilor săi la Banja Luka.
Verdictul ar putea declanșa o criză în Bosnia, care a trecut printr-un conflict etnic sângeros în anii 1990 și este divizată de atunci în două entități autonome, Republika Sprska și Federația Croato-Musulmană, legate printr-un guvern central.

Relații strategice

Relațiile dintre Federația Rusă și Republica Srpska, una dintre cele două entități autonome ale Bosniei și Herțegovinei, sunt caracterizate de legături politice, economice și culturale strânse, influențate de factori istorici și geopolitici. În timpul războiului bosniac (1992-1995), voluntari ruși au luptat alături de forțele sârbilor bosniaci, consolidând legăturile dintre cele două părți. După conflict, în Višegrad a fost ridicat un monument în cinstea voluntarilor ruși căzuți, iar anual, pe 12 aprilie, are loc o ceremonie de comemorare a acestora.

Rusia și Republica Srpska mențin relații politice apropiate, liderii entității sârbe exprimând frecvent sprijin pentru Moscova. De exemplu, Milorad Dodik, președintele Republicii Srpska, este cunoscut pentru pozițiile sale pro-ruse și pentru susținerea unei autonomii sporite față de guvernul central de la Sarajevo. Aceste legături politice sunt însoțite de cooperare economică, inclusiv investiții rusești în sectorul energetic și în alte domenii strategice din Republica Srpska. Acesta este un susținător al invaziei ruse în Ucraina, unde au participat și voluntari sârbi în cadrul armatei ruse.

Rusia a fost acuzată că sprijină grupuri paramilitare și inițiative separatiste în Republica Srpska, ceea ce a generat îngrijorări privind stabilitatea Bosniei și Herțegovinei. De asemenea, au existat rapoarte despre tabere de antrenament în Republica Srpska, unde tineri, inclusiv din R. Moldova, ar fi fost instruiți în tehnici paramilitare, inclusiv în confecționarea de explozibili și utilizarea dronelor. Aceste activități au fost percepute ca parte a eforturilor Rusiei de a-și extinde influența în Balcani și de a destabiliza regiunea.

Tensiuni recente

În martie 2025, Curtea Constituțională a Bosniei a suspendat temporar legile separatiste adoptate de parlamentul Republicii Srpska, considerate un atac la adresa ordinii constituționale. Aceste legi vizau limitarea autorității instituțiilor centrale ale Bosniei și Herțegovinei în Republica Srpska, reflectând tendințele secesioniste ale liderilor entității sârbe. Comunitatea internațională, inclusiv Uniunea Europeană și Statele Unite, și-a exprimat îngrijorarea față de aceste evoluții și a cerut respectarea integrității teritoriale și a suveranității Bosniei și Herțegovinei. ​

Deși aceste conexiuni au consolidat poziția Republicii Srpska în cadrul Bosniei și Herțegovinei, ele au generat, de asemenea, îngrijorări privind stabilitatea regională și influența Rusiei în Balcani. Comunitatea internațională monitorizează atent aceste evoluții, subliniind importanța menținerii păcii și a integrității teritoriale în regiune.​

Anterior, Milorad Dodik, a susţinut, în mod repetat, ideea creării unei Serbii Mari în Balcani, într-o declaraţie acordată presei ruse înaintea unei noi vizite la Moscova, unde ar urma să se întâlnească cu preşedintele Vladimir Putin pentru a treia oară de când Rusia a declanşat războiul contra Ucrainei. „Noi, sârbii, trebuie să proclamăm statul nostru unit, integrat din Republica Srpska (din Bosnia), Serbia, Kosovo şi Muntenegru”, a spus liderul sârbilor bosniaci în declaraţii retransmise de televiziunea publică sârbo-bosniacă RTRS.

Dominaţia occidentală va lua sfârşit

În opinia liderului naţionalist sârbo-bosniac, care a efectuat multiple vizite la Moscova, schimbările trebuie făcute cât mai rapid pentru a profita de noua „structură a ordinii mondiale” în curs de formare şi în care „dominaţia occidentală va lua sfârşit”.
Milorad Dodik mai crede că singura modalitate de menţinere a păcii în Bosnia-Herţegovina este o „separare paşnică” a Republicii Srpska, una din cele două entităţi autonome care formează statul bosniac, cealaltă fiind Federaţia croato-musulmană. Există de asemenea instituţii de putere centrale, iar Dodik încearcă să deconecteze entitatea sârbă de aceste instituţii şi se află astfel în conflict cu Înaltul reprezentant internaţional pentru Bosnia-Herţegovina, germanul Christian Schmidt.
„Nu poate exista dialog cu Occidentul. Pentru că doar îşi impune cerinţele care trebuie executate”, a remarcat liderul naţionalist sârb, care a lăudat abordarea Rusiei. „Rusia promovează o politică de neingerinţă în afacerile altor ţări şi acceptă orice ţară, indiferent de mărimea sa, ca partener”, a apreciat Milorad Dodik.
El consideră că Rusia „trebuie să-şi termine treaba în Ucraina” şi, în plus, să stabilească un control asupra „întregului spaţiu care poate fi periculos pentru Rusia”.
Dodik doreşte urmărește să obțină și sprijin economic din partea Rusiei, în special construcţia unui gazoduct pentru transportul gazului rusesc către capitala sârbo-bosniacă Banja Luka.

Chemare la răscoală

Liderul politic sârbilor bosniaci, Milorad Dodik, a cerut joi lansarea ‘procesului de eliberare’ a Republicii Srpska, entitatea sârbă din Bosnia, în cursul ceremoniilor organizate cu ocazia sărbătorii naționale sârbe, denunțate de oficialii bosniaci din această țară divizată. ‘Republika Srpska este ținută închisă în Bosnia și Herțegovina’, a declarat Milorad Dodik în fața sutelor de oameni adunați la o ceremonie solemnă la Banja Luka (nord), capitala entității sârbe. ‘Republika Srpska trebuie să înceapă procesul de eliberare împotriva Bosniei și Herțegovinei, pentru că nu vom termina cu bine în cadrul ei. Este ceva ce simte acest popor’, a adăugat președintele acestei entități.
Acordul de pace de la Dayton, care a pus capăt războiului intercomunitar din Bosnia (1992-1995), a consacrat divizarea țării în două entități, sârbă și croato-bosniacă, cu autonomie extinsă. La putere din 2006, Milorad Dodik amenință frecvent cu secesiunea de Bosnia.
Liderii Serbiei, printre care președintele acesteia Aleksandar Vucic, și ai Republicii Srpska, au celebrat la Banja Luka, pentru prima dată în Bosnia,’Ziua Statului sârb’, care marchează prima răscoală sârbă împotriva Imperiului Otoman în 1804. Această sărbătoare, celebrată din 2002 în Serbia, a fost adoptată anul trecut și de entitatea sârbilor bosniaci.

Nu iubim Bosnia

‘Astăzi suntem mai uniți ca niciodată. Ne uităm spre Serbia, iubim Serbia. Nu iubesc Bosnia. Asta este, nu pot face nimic în privința asta. Dar nu o urăsc suficient de mult încât să rănesc pe cineva’, a spus Dodik. La rândul său, Vucic a afirmat că sârbii nu sunt dușmanii nimănui din regiune. ‘Vrem pace, vrem stabilitate și le vom păstra (…) Iubim Republica Srpska și respectăm Bosnia’, a spus el la ceremonie.
Pentru membrul bosniac al președinției tripartite a Bosniei, Denis Becirovic, aceste celebrări și vizita lui Vucic ‘amenință pacea și securitatea, nu numai în regiune, ci și în întreaga Europă’. ‘Tentativa lui Vucic de a impune Ziua Statului sârb drept Ziua Statului entității (sârbe din Bosnia) reprezintă o încălcare fără precedent a dreptului internațional și național’, a denunțat el anterior într-un comunicat.

Acuzații americane

Secretarul de stat al SUA Marco Rubio l-a acuzat pe liderul politic al sârbilor din Bosnia, Milorad Dodik, că ‘subminează securitatea și stabilitatea’ acestei țări divizate din Balcani, potrivit unei declarații postate pe platforma X. ‘Facem apel la partenerii noștri din regiune să ni se alăture pentru a rezista acestui comportament periculos și destabilizator’, a adăugat Rubio după ce Milorad Dodik le-a cerut sârbilor care lucrează în poliția și justiția statului central bosniac să părăsească aceste instituții și să se alăture celor ale entității sârbe, Republica Srpska (RS).
ecent Aceste prevederi au intrat în vigoare săptămâna trecută.
De la sfârșitul războiului din 1992-1995, Bosnia este împărțită în două entități autonome, Republica Srpska și Federația Croato-Musulmană, legate prin instituții centrale puse acum sub semnul întrebării de Dodik. Amândouă entitățile au propriile instituții polițienești și judiciare. Recentele decizii ale autorităților RS au alimentat tensiunile din țara balcanică divizată și au pus la încercare fragilele sale instituții centrale.

Lecții pentru Pontus Euxinus

Folosirea Republicii Srpska de către Rusia oferă câteva lecții clare pentru statele vulnerabile din zona Mării Negre. Printre acestea este instrumentalizarea minorităților etnice, Rusia folosind Republica Srpska ca vector al intereselor proprii în Bosnia-Herțegovina, exploatând diviziunile etnice și sentimentul identitar sârb pentru a bloca integrarea țării în UE și NATO.
Statele din regiunea Mării Negre, precum R. Moldova ori Georgia, trebuie să fie vigilente față de minoritățile pe care Moscova le poate manipula politic și economic pentru a destabiliza guvernele centrale. Actuala situație din Ucraina este un exemplu clar al strategiei aplicate de Federația Rusă.

Strategia „conflictelor înghețate”, aplicată deja în spațiul extins al Mării Negre, este implementată și în Balcani. Prin Republica Srpska, Rusia a menținut permanent o zonă de conflict latent, împiedicând dezvoltarea politică și economică a Bosniei și integrarea ei în Occident.
Statele din regiunea Mării Negre trebuie să evite capcana unor noi conflicte înghețate și să se concentreze pe rezolvarea rapidă și durabilă a diferendelor etnice, religioase și teritoriale.

Blocarea integrării euroatlantice

Rusia a instrumentalizat Republica Srpska pentru a încetini sau a bloca orice mișcare către NATO și UE, promovând lideri și politici anti-occidentale. Statele din zona Mării Negre trebuie să acționeze rapid și decisiv în direcția integrării europene și euroatlantice, prevenind formarea unor enclave politice anti-occidentale. Exemplul Georgiei reprezintă un avertisment pentru R. Moldova în anul electoral 2025.

Exploatarea corupției și a liderilor locali este una din armele preferate ale serviciilor federale de spionaj de la Moscova. Rusia a utilizat lideri precum Milorad Dodik pentru a crea o rețea de influență politică și economică în Republica Srpska, susținând lideri corupți și autoritari pentru propriile interese. Combaterea corupției și consolidarea democrației sunt esențiale pentru limitarea influenței ruse.

Rusia a construit dependență economică și energetică în Republica Srpska, astfel încât aceasta să devină vulnerabilă la presiuni externe și să adopte politici favorabile Moscovei. Diversificarea surselor energetice și economice reprezintă un factor crucial pentru reziliența statelor din regiunea Mării Negre.

Reacțiile slabe sau inconsistente din partea UE și NATO au permis Rusiei să-și consolideze influența. Statele din regiunea Mării Negre trebuie să cultive relații puternice și constante cu Occidentul, obținând sprijin politic, economic și militar clar pentru a preveni scenarii similare.

Aceste lecții sunt importante în special pentru Moldova, Georgia, Ucraina și alte state expuse influenței rusești în regiunea Mării Negre.

Invitație la răzmeriță

Liderul politic al sârbilor bosniaci Milorad Dodik i-a invitat recent pe sârbii care lucrează în poliția și justiția statului central bosniac să părăsească aceste instituții și să se alăture celor ale entității sârbe, Republica Srpska (RS). ‘Îi invit pe toți cei care lucrează în SIPA (poliția centrală, n.red.AFP), la Parchet și la Curte să se prezinte la instituțiile competente din Republica Srpska’, a declarat președintele RS la o conferință de presă la Banja Luka, capitala entității sârbe.
‘Le-am rezervat un loc de muncă, păstrându-le statutul juridic, rangurile și funcțiile. Vor avea același salariu, sau chiar un salariu mai mare decât cel pe care îl aveau’, a adăugat el, în urma unei întâlniri cu premierul sârb Milos Vucevic.
Milorad Dodik a promulgat legea adoptată la sfârșitul lunii februarie de parlamentul RS și care respinge autoritatea poliției și justiției statului central pe teritoriul entității pe care o conduce. Aceste prevederi au intrat în vigoare vineri. De la sfârșitul războiului din 1992-1995, Bosnia este împărțită în două entități autonome, Republica Srpska și Federația Croato-Musulmană, legate prin instituții centrale puse acum sub semnul întrebării de Dodik. Amândouă entitățile au propriile instituții polițienești și judiciare.
Recentele decizii ale autorităților RS au alimentat tensiunile din țara balcanică divizată și au pus la încercare fragilele sale instituții centrale.
Dodik a precizat că circa 300 de polițiști sârbi sunt angajați în cadrul SIPA, dar nu a menționat numărul de procurori și judecători care lucrează în instituțiile centrale de justiție
Șeful SIPA, Darko Culum, citat de postul local N1 TV și Reuters, a declarat că activitățile acesteia se desfășoară ca de obicei.

Îngrijorare internațională

Înaltul Reprezentant Internațional pentru Bosnia și Herțegovina (BiH), Christian Schmidt, i-a acuzat recent pe liderii entității sârbe din țara balcanică de ‘destabilizarea instituțiilor’ centrale și a cerut ‘încetarea imediată’ a activităților lor, care ‘subminează’ acordul de pace de la Dayton. ‘Aceste acțiuni ale coaliției de guvernare din Republica Srpska (RS, entitatea sârbă din BiH) vizează destabilizarea instituțiilor care exercită responsabilitățile constituționale ale statului’, a declarat Schmidt într-un comunicat, la sfârșitul reuniunii comitetului director al ambasadorilor Consiliului de punere a aplicare a păcii (PIC) în BiH.
Comitetul s-a reunit la Sarajevo după ce parlamentul RS a adoptat o lege care interzice poliției și justiției centrale din să opereze pe teritoriul entității sârbe.
Acțiunile RS sunt un răspuns la condamnarea președintelui său, Milorad Dodik, de către Curtea de Stat de la Sarajev la o pedeapsă de un an de închisoare, însoțită de interdicția de exercitare a unei funcții publice timp de șase ani.
El a fost găsit vinovat în acest proces pentru nerespectarea deciziilor luate de Înaltul Reprezentant numit de comunitatea internațională, responsabil cu asigurarea respectării acordului de pace de la Dayton, dar a cărui legitimitate este respinsă de liderii sârbilor bosniaci. ‘Entitățile sunt obligate să respecte pe deplin Constituția și legile Bosniei și Herțegovinei. Membrii (PIC) cer încetarea imediată a tuturor activităților care subminează acordul de pace de la Dayton și ordinea constituțională și juridică a Bosniei și Herțegovinei’, se mai arată în comunicat.

Nostalgia războiului

Președintele entității sârbe din Bosnia, Milorad Dodik, a denunțat ‘condițiile inumane’ pentru fostul lider politic al sârbilor bosniaci Radovan Karadzic dintr-o închisoare britanică unde își ispășește pedeapsa pentru genocid și crime împotriva umanității. ‘Starea de sănătate a lui Radovan Karadzic este gravă și viața lui este în pericol din cauza îngrijirilor medicale inadecvate și a condițiilor inumane’ din închisoare, a scris Dodik pe X, după ce a discutat despre fostul lider al sârbilor bosniaci cu fiica acestuia Sonja Karadzic Jovicevic.
Din mai 2021, Radovan Karadzic își ispășește pedeapsa în închisoarea Albany, pe insula Wight, în sudul Regatului Unit. Lider politic al sârbilor bosniaci în timpul războiului intercomunitar (1992-1995), el a fost condamnat în 2019 în apel la închisoare pe viață de către justiția internațională, pentru genocid, crime de război și crime împotriva umanității.
El a fost găsit vinovat în special pentru rolul său în masacrul de la Srebrenica, în iulie 1995, în care au fost uciși aproximativ 8.000 de bărbați și adolescenți bosniaci, și pentru asediul orașului Sarajevo.
Potrivit lui Dodik, condițiile de detenție ale lui Radovan Karadzic reprezintă o ‘încălcare’ a ‘regulilor internaționale’ și a Declarației Universale a Drepturilor Omului. ‘Este necesar să se acționeze urgent pentru a-i asigura îngrijiri medicale adecvate lui Radovan Karadzic’, a insistat el.

Războiul pentru memorie

Karadzic a fost plasat recent într-o unitate medicală penitenciară pentru a primi tratament, a declarat presei bosniace fiica și avocatul acestuia Goran Petronijevic, evocând ‘numeroase infecții’. ‘Este un bărbat în vârstă de 79 de ani care suferă de boli cronice. Locul acestui om este în spital, nu în închisoare, și mai ales nu în acest tip de închisoare’, a declarat avocatul pentru televiziunea de stat a sârbilor din Bosnia (RTRS).
O petiție online a fost lansată recent pentru a cere transferul lui Karadzic într-un centru de detenție al Mecanismului pentru Tribunalele Penale Internaționale din Țările de Jos sau într-o altă închisoare europeană. Această petiție a fost semnată de aproape 3.400 de persoane. Războiul din Bosnia și Herțegovina a făcut aproape 100.000 de morți

România în acțiune

Ministerul Apărării Naţionale a anunţat recent că România a preluat comanda Forţei Uniunii Europene în Bosnia şi Herţegovina (EUFOR). Potrivit unui comunicat al MApN român, transmis mass-media regionale, în prezenţa secretarului de stat pentru politica de apărare, planificare şi relaţii internaţionale, Simona Cojocaru, şi a şefului Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiţă Vlad, generalul-maior Florin-Marian Barbu a preluat comanda Forţei Uniunii Europene în Bosnia şi Herţegovina – EUFOR, în cadrul unei ceremonii care a avut loc în Camp Butmir, Sarajevo.

Prin preluarea comenzii EUFOR, cea mai mare operaţie multinaţională din Balcanii de Vest desfăşurată sub egida Politicii de Securitate şi Apărare Comună (PSAC), România exercită, în prezent, comanda a două dintre cele nouă operaţiuni şi misiuni militare sub steagul Uniunii Europene, la care contribuie cu efective şi tehnică militară, menţionează sursa citată.

„Implicarea operaţională a României în cadrul EUFOR ALTHEA, a cărei comandă o va exercita generalul-maior Barbu reprezintă o dovadă a angajamentului nostru ferm în Balcanii de Vest”, a precizat secretarul de stat Simona Cojocaru, citată în comunicat.

După un mandat îndeplinit cu succes de către generalul de brigadă Ovidiu Lungu, în perioada mai 2023 – mai 2024, în calitate de şef de stat major al EUFOR ALTHEA, Armata României a crescut nivelul de reprezentare în cadrul operaţiei prin asumarea conducerii celei mai importante forţe multinaţionale din Balcanii de Vest, arată MApN.

EUFOR, garanții de securitate

Exercitarea comenzii EUFOR, a apreciat şeful Statului Major al Apărării, va întări prestigiul şi va consolida respectul de care se bucură militarii români în cadrul comunităţii euro-atlantice. „Prin preluarea comenzii EUFOR, România îşi reafirmă statutul de principal contributor la forţa multinaţională de stabilizare dislocată de Uniunea Europeană în Bosnia şi Herţegovina”, a precizat generalul Vlad, citat de asemenea în comunicat.

Conform sursei citate în cadrul operaţiei, România va asigura mai multe funcţii esenţiale, printre care şi comanda batalionului multinaţional, care poate să reacţioneze „ferm”, în funcţie de necesităţi, în sprijinul autorităţilor din Bosnia şi Herţegovina, pentru menţinerea unui climat sigur şi securizat. „Stabilitatea regiunii Balcanilor de Vest este o prioritate pentru România, aceasta fiind de importanţă strategică pentru securitatea europeană şi euro-atlantică.”, mai arată sursa citată.

Totodată, Detaşamentul Forţelor Aeriene Române a intrat in serviciul operaţiei EUFOR ALTHEA, având ca principale responsabilităţi evacuarea medicală (MEDEVAC), în regim 24/7 şi misiunile de transport şi cercetare sub comanda EUFOR. Pentru următoarele patru luni, cele patru elicoptere IAR 330 ale Forţelor Aeriene Române vor executa misiuni specifice de transport, cercetare şi evacuare medicală sub comanda EUFOR, informează MApN de la București.

Astfel, Forţele Aeriene Române au revenit după o perioadă de 20 de ani în cadrul operaţiei EUFOR ALTHEA.

 Operaţia EUFOR ALTHEA a fost lansată în data de 2 decembrie 2004, în baza mandatului Consiliului de Securitate al ONU (Rezoluţia nr. 1575/2004), şi are ca obiectiv sprijinirea autorităţilor din Bosnia şi Herţegovina în menţinerea unui mediu sigur şi stabil. La momentul actual, în cadrul operaţiei, sunt prezente cu personal un număr de 24 de naţiuni, incluzând state membre UE şi non-UE.

România, exportator de securitate

România și-a extins prezența, începând cu luna ianuarie a anului 2025, cu efective și tehnică militară, la încă două grupuri de luptă ale NATO care funcționează în țările aliate de pe Flancul estic, respectiv Slovacia (cu un detașament antitanc) și Bulgaria (cu un detașament de cercetare), continuând, în același timp, participarea la grupul de luptă din Polonia cu un detașament de apărare antiaeriană.
Potrivit MApN de la București, decizia de înființare a grupurilor de luptă multinaționale din Bulgaria, România, Slovacia și Ungaria a fost convenită în cadrul Summitului NATO de la Madrid, din anul 2022, ca parte a întăririi măsurilor de apărare colectivă pe Flancul estic al Alianței Nord-Atlantice. Aceste grupuri de luptă s-au organizat după modelul celor din Țările Baltice și Polonia, care au fost înființate în urma Summitului NATO de la Varșovia, din 2016.
Grupul de luptă din Slovacia este coordonat de Spania și include militari din Cehia, Portugalia, România și Slovenia. În Bulgaria, grupul de luptă este condus de Italia, cu contribuții din Albania, Croația, Grecia, Muntenegru, Macedonia de Nord, România, Turcia și Statele Unite ale Americii.
Această extindere a contribuției țării noastre la asigurarea măsurilor aliate de descurajare și apărare completează prezența militarilor români la grupul de luptă din Polonia, unde Armata României participă din anul 2017.

Abordarea de tip 360 de grade

Prezența României cu peste 150 de militari și tehnică la grupurile de luptă ale Alianței Nord-Atlantice reflectă angajamentul ferm al țării noastre pentru consolidarea apărării colective pe Flancul estic.
MApN român reamintește că Grupul de luptă al NATO din România are ca națiune-cadru Franța, iar ca state contributoare Belgia, Luxemburg și Spania. Alături de cel din Bulgaria, România se află în coordonarea Comandamentului Diviziei Multinaționale Sud-Est din București.
Abordarea de tip 360 de grade în domeniul apărării și descurajării, implementată de NATO, are ca scop principal asigurarea securității colective. Aceasta definește cele trei sarcini principale ale Alianței – descurajarea și apărarea, prevenirea și gestionarea crizelor și securitatea prin cooperare.
În prezent, România contribuie la menținerea securității regionale și globale cu peste 1.000 de militari. Țara noastră participă și la misiuni și operații ale Uniunii Europene, unde deține comanda misiunii UE de Instruire a Forțelor Armate din Republica Centrafricană (EUTM RCA), urmând să preia și pe cea a EUFOR ALTHEA în Bosnia și Herțegovina, în cadrul căreia este cel mai important contributor.
Astfel, din cele nouă operații și misiuni militare desfășurate sub egida Politicii de Securitate și Apărare Comună (PSAC) a Uniunii Europene la care contribuie cu efective și tehnică militară, România va exercita, simultan, comanda a două dintre acestea.

Dialog strategic

Prim-ministrul sârb Milos Vucevic a declarat recent că Serbia se așteaptă să înceapă un dialog strategic cu Statele Unite, și a subliniat că este important ca acestea să audă mai bine poziția Belgradului cu privire la Kosovo-Metohia. ‘Sunt multe domenii în care ne așteptăm să ne acomodăm pozițiile cu SUA, mai ales pentru a obține acel format de dialog strategic între cele două state și, fără îndoială, vorbim despre puterea mondială numărul unu, iar rezolvarea problemelor regionale cheie nu este de imaginat fără implicarea Statelor Unite’, a afirmat Vucevic.
‘Pentru noi, este foarte important ca SUA să audă mai bine poziția în privința Kosovo-Metohia – sau mai tare’, a continuat premierul sârb. ‘La fel este cazul când vine vorba despre regiune, mai ales despre Bosnia-Herțegovina și Republika Srpska’, a mai spus el.
Vucevic a menționat că se așteaptă la dialog și cooperare în domeniile economiei și energiei, dar a menționat că Serbia ar dori de asemenea să aibă o cooperare mai strânsă cu SUA în sectorul apărării. ‘Am fost interesați de anumite achiziții din SUA în ce privește arme și echipament militar’, a mai spus el.
Potrivit lui Vucecic, Serbia dorește ca, în cadrul dialogului cu Statele Unite, să discute despre economie, energie, securitate și securitate cibernetică, controlul migrației și mișcărilor migratorii, lupta împotriva traficului de persoane și de droguri. ‘Toate aceste domenii sunt de interes reciproc în relația bilaterală SUA-Serbia și cred că aceasta va primi un impuls și intensitate speciale odată cu venirea noii administrații la Washington’, a conchis prim-ministrul sârb.