O echipă de specialiști din Ministerul Apărării Naționale de la București, Serviciul Român de Informații și Ministerul român al Afacerilor Interne a acționat în cursul zilei de sâmbătă, 1 martie, în zona din proximitatea punctului de trecere a frontierei Giurgiulești, județul Galați, unde au fost semnalate fragmente de dronă. Zona se află la aproximativ 500 de metri de frontiera cu Republica Moldova, într-un spațiu extravilan, nefiind afectate elemente de infrastructură. Din expertizările efectuate de investigatori, a rezultat că fragmentele provin de la un aparat de zbor fără pilot de proveniență rusească.

Măsuri rapide

Pe baza procedurilor de expertiză și analiză efectuate, a fost identificată prezența la bordul aparatului de zbor a unei încărcături de luptă active, care urmează a fi detonată controlat la fața locului, pentru eliminarea oricărei stări de pericol la adresa populației locale, operația fiind în curs de desfășurare la ora transmiterii comunicatului citat de agenția KARADENIZ PRESS.
Efectivele MAI au luat, în acest sens, toate măsurile de protecție cerute de o asemenea situație, prin instituirea unui perimetru de siguranță corespunzător, prin delimitarea zonei afectate, stabilirea de puncte de acces restricționat, astfel încât să nu se permită accesul persoanelor neautorizate în zonele respective. Aceste măsuri vor fi menținute până la finalizarea evaluării și intervenției specializate.
În vederea protejării vieții cetățenilor, persoanele civile din zonă au fost informate despre pericolele existente, cu recomandarea fermă de a se menține la distanță de zona afectată. De asemenea, polițiștii și jandarmii vor intensifica patrularea în zonă pentru a preveni accesul neautorizat, până la momentul în care nu vor mai exista riscuri pentru siguranța publică.

Măsuri legislative

Parlamentul României a adoptat miercuri, 26 februarie, în lectură finală legea care oferă armatei dreptul de a doborî dronele care survolează ilegal spațiul aerian al țării. Inițiativa a fost adoptată cu 79 de voturi. România, care este membră NATO și se învecinează cu Ucraina, a înregistrat mai multe cazuri în care fragmente de drone s-au prăbușit pe teritoriul său, de când Moscova a invadat Ucraina, în special pe măsură că Rusia a intensificat atacurile asupra porturilor ucrainene, printre care și cele de la Dunăre.

„Aeronavele fără pilot care traversează ilegal frontiera de stat a României și zboară în spațiul aerian național fără autorizație pot fi distruse, neutralizate sau controlate”, potrivit noii legi, care fusese aprobată anterior de Camera Deputaților.

Președintele interimar al Senatului României, Mircea Abrudean, a spus că prin adoptarea acestei legi este consolidată apărarea României.

Oficialul a criticat atitudinea senatorilor din partidele naționaliste și de extremă-dreapta, Alianța pentru Unirea Românilor, S.O.S România și Partidul Oamenilor Tineri, care au votat împotriva legii, argumentând că „pacea” este iminentă.

Legea adoptată urmează să fie promulgată de președintele interimar al României, Ilie Bolojan.

La începutul acestei luni, atât România, cât și R. Moldova au convocat reprezentanți ai ambasadei Rusiei după ce au fost găsite noi fragmente de drone pe teritoriul lor.

În R. Moldova, două dintre drone au explodat la prăbușire, fiind găsite pe câmpuri, în apropierea unor sate din Găgăuzia, iar o a treia dronă a fost găsită nu departe de spitalul raional din Taraclia.

Fragmentele de drone găsite de autorități au fost prezentate de Ministerul moldovean al Afacerilor Externe ambasadorului desemnat al Rusiei la Chișinău, Oleg Ozerov, în timpul convocării acestuia pentru a i se înmâna nota de protest. Diplomatul a respins acuzațiile și a a spus că ar putea fi „o provocare”.

Chișinăul a anunțat că drept răspuns va demara procedurile de închidere a Centrului Cultural Rus, care potrivit ministrului moldovean de externe, Mihai Popșoi, ar putea dura câteva luni.

O măsură similară a fost luată în 2023 și de România. Atunci, Ministerul român al Afacerilor Externe a spus că instituția, care activa la București, a devenit un „un instrument de propagandă, dezinformare și disculpare a crimelor de război ale Rusiei din Ucraina”.

Experiență intensă

România a avut o experiență intensă și complexă legată de dronele rusești în 2024–2025, conform relatărilor media. De la mai multe incidente raportate – inclusiv intrări scurte ale unor drone rusești în spațiul aerian românesc – autoritățile române au monitorizat îndeaproape situația. De exemplu, pe 27 septembrie 2024, o dronă rusesc a intrat pentru scurt timp în spațiul aerian al României în timpul unui atac asupra orașului izmail din Ucraina, iar două F-16 și două avioane F-18 spaniole au fost ridicate pentru a monitoriza situația.

Pe parcursul anului 2024 și la începutul anului 2025, fragmente ale dronelor, inclusiv cele încărcate cu explozivi, au fost descoperite în zone nelocuite din apropierea graniței cu Ucraina, în special în județele Tulcea și Constanța. De asemenea, fragmente similare au fost raportate și în Republica Moldova.

Ca răspuns la aceste incidente, România a adoptat sau a analizat propuneri legislative pentru a permite doborârea dronelor care intră neautorizat în spațiul aerian în timp de pace. Aceste măsuri sunt menite să protejeze suveranitatea națională și să consolideze cooperarea în cadrul NATO.

Incidentele au generat îngrijorări la nivelul NATO, cu apeluri la o reacție colectivă pentru a contracara aceste încălcări ale spațiului aerian. Faptul că România, alături de alte state membre precum Latvia, a raportat astfel de incidente accentuează riscurile suplimentare la granițele estice ale Alianței.

Pe lângă impactul direct asupra securității României, aceste incidente au generat reacții diplomatice. România a convocat ambasadorul rus, iar R. Moldova, de exemplu, și-a exprimat indignarea și a luat măsuri, cum ar fi închiderea Centrului Cultural Rus, ca răspuns la aceste acțiuni.

Experiența României cu dronele rusești în 2024–2025 reflectă nu doar incidente izolate, ci o tendință de violare repetată a spațiului aerian, care a determinat măsuri militare și legislative, precum și o coordonare mai strânsă în cadrul NATO pentru a contracara amenințarea. Aceste acțiuni subliniază importanța consolidării capacităților de supraveghere și apărare a frontierelor naționale într-un context geopolitic tensionat.

Războiul dronelor

Ceea ce a început, la 24 februarie 2022, ca o încercare de ”blitzkrieg” a armatei ruse, care a rămas blocată la porțile Kievului, este trei ani mai târziu un război de poziționare, cu puține schimbări pe front și cu un rol important al noilor sisteme de atac și apărare bazate pe informatică și inteligență artificială.
Războiul din Ucraina este, înainte de toate, ”războiul dronelor”. Așa l-a definit, în câteva dintre analizele sale, fostul director al CIA, David Petraeus, care a evidențiat efortul ucrainean de a contracara cu ajutorul dronelor superioritatea rusă în privința armamentului tradițional și al navelor din Marea Neagră.
Acest război al dronelor din Ucraina a avut un precedent: la sfârșitul anului 2020, Azerbaidjanul și-a folosit avantajul în folosirea acestor dispozitive fabricate în Turcia, atât pentru atac, cât și pentru recunoaștere, pentru a câștiga cel de-al doilea război împotriva Armeniei asupra teritoriului azer Karabah, populat la acea vreme majoritar de etnici armeni.
Revista rusă de specialitate ”Army Standard” citează o lucrare a unui fost șef de stat major rus, Iuri Baluievski, care spune că aeronavele fără pilot au cucerit ”rapid și necondiționat” spațiul aerian, cu un ”cer plin de nori de microdispozitive care au adus o transparență fără precedent pe câmpul de luptă”.
Acest lucru va avea un impact asupra viitorului strategiei militare: ”zeci și sute de mii de vehicule aeriene mici fără pilot vor fi folosite pe câmpul de luptă în următorii ani” și chiar și soldații vor putea transporta unul pentru uzul lor individual.

Strategia a la Kiev

Ucraina a încercat cu ajutorul dronelor să contracareze avantajul rus în sfera trupelor și armamentului tradițional: drone mari de atac în ariergardă, drone de mici demersuri pentru a raporta despre desfășurarea unităților inamice pe front sau pozițiile artileriei, drone ”kamikaze” lansate împotriva tancurilor, camioanelor sau grupurilor mici de infanterie și chiar drone marine.
Potrivit unui raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), un think tank militar care a urmărit cursul războiului, cu raportări zilnice, încă de la începutul său, Ucraina a conceput un proiect numit ”Drone Line” ca parte a eforturilor sale de a integra dronele în operațiunile terestre.
Acest lucru permite forțelor ucrainene să creeze zone de exterminare la 10 până la 15 kilometri adâncime, să ofere sprijin aerian constant și acoperire pentru infanterie și să detecteze și să distrugă forțele ruse înainte ca acestea să apuce să se apropie de pozițiile ucrainene.
Potrivit prim-viceministrului apărării al Ucrainei, generalul locotenent Ivan Havriliuk, citat de agenția de presă Ukrinform, din februarie 2022 Ucraina a introdus peste 1.300 de modele noi de arme, marea lor majoritate fiind drone, în condițiile în care doar în 2024 au fost aprobate peste 250 de modele noi. În 2024, majoritatea produselor aprobate au fost sisteme aeriene fără pilot, de bruiaj electronic, echipamente de inginerie și platforme robotice terestre.

Typhoon pentru front

Mai mult, în iulie 2024, Ucraina a creat așa-numita unitate Typhoon, care se ocupă de războiul electronic: nu numai că operează cu noile modele de drone și vehicule robotizate, ci și contracarează interferențele și alte contramăsuri ale rușilor, foarte eficiente, pentru a împiedica activitatea acestora.
Aceste vehicule robotizate folosesc camere îmbunătățite cu inteligență artificială pentru a detecta pozițiile artileriei inamice sau unitățile mobile de la distanță, pentru a analiza videoclipuri și fotografii și pentru a naviga prin zone urbane dense sau păduri în care operatorii umani ar putea întâmpina dificultăți.
O analiză a revistei ruse ”Army Standard” remarca faptul că la începutul anului 2025 decalajul inițial în privința dronelor în favoarea Ucrainei va fi eliminat și că armata rusă va avea mai multe clase de drone de atac, precum Lancet – foarte puțin vizibilă pentru sistemele de apărare și cu tehnologie robotică extrem de bine pusă la punct – și drone cu rază lungă de acțiune, precum Geranium.

”Sea Baby” și alte arme ”inteligente”

La 9 decembrie 2024, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a publicat imagini cu dronele sale navale ”Sea Baby” deschizând focul asupra elicopterelor rusești care le urmăreau în apropierea Crimeei. Dronele maritime de suprafață au devenit o parte importantă a acțiunilor de atac ucrainene în Marea Neagră.
Potrivit SBU, Ucraina a folosit acest tip de drone pentru a ataca podul Kerci, care leagă peninsula ucraineană Crimeea, anexată ilegal de Moscova, de Rusia continentală, și un total de 11 nave ale Flotei Ruse de la Marea Neagră. Cu ele, SBU a încercat să contracareze folosirea navelor rusești care încercau să lanseze rachete Kalibr, Onix și Zircon împotriva orașelor ucrainene.
Folosirea dronelor marine de către Ucraina a agravat situația flotei ruse într-o asemenea măsură – scufundarea crucișătorului Moskva și avarierea navei-amiral a flotei ruse, Makarov – încât cea mai mare parte a fost nevoită să părăsească portul Sevastopol, din Crimeea, și să se îndrepte către baza navală Novorosiisk.
Dar, ca în toate războaiele, măsurile atrag după sine contramăsuri. Rușii au echipat navele cu sisteme de apărare antiaeriană și mitraliere de calibru mare, deși cea mai bună tactică – recunosc ei – este să le detecteze la punctul lor de concentrare și să le distrugă.
Într-un raport recent, analiștii IGW ajung la următoarea concluzie: în pofida desfășurării de noi arme, de neconceput cu câțiva ani în urmă pentru analiștii militari, infanteria este încă importantă. Rusia își folosește soldații în valuri, iar Ucraina trebuie să-și rezolve problemele de trupe, de moral și de antrenament pentru a opri avansul rusesc în est, unde au loc cele mai intense lupte, la trei ani de la izbucnirea războiului.