Romania, vizata de teroristi

România are cinci vulnerabilităţi în materie de securitate – poate suferi un atac cu arme de distrugere în masă, poate fi afectată de instabilitatea din state fragile, riscă o criză energetică, suportă consecinţele schimbării climatice, iar criza economică este un factor de risc, se arata intr-un raport al Consiliul European pentru Relaţii Externe, citat de mass-media regionala. În schimb, România nu este vizată de terorism, nu se consideră ameninţată de Rusia, China sau imigraţia necontrolată, potrivit documentului. Consiliul European pentru Relaţii Externe (European Council on Foreign Relations, ECFR) a dat recent publicităţii un raport intitulat „Spectrul unei Europe multipolare”, care face o evaluare a situaţiei de securitate în Europa, în perspectiva unor viitoare aranjamente în acest domeniu. ECFR a făcut un sondaj în rândul elitelor din domeniul politicii externe din cele 27 de state membre UE. Studiul a inclus peste 250 de interviuri şi examinarea documentelor de securitate naţională. La capitolul ameninţări la adresa securităţii, a inclus zece categorii: 1) arme de distrugere în masă/ Iranul; 2) terorism; 3) ameninţări din partea unor state fragile (inclusiv Afganistanul şi Pakistanul); 4) lipsuri energetice/competiţie pentru resurse energetice; 5) schimbarea climatică; 6) Rusia; 7) China (inclusiv ameninţare economică);  criza economică; 9) migraţie necontrolată; 10) altele.

Austria, cea mai amenintata

Conform acestui studiu, subiecţii intervievaţi în toate ţările UE, cu excepţia celor din Belgia şi Italia, au apreciat criza economică drept o ameninţare la adresa securităţii ţării lor. Cea mai ameninţată ţară se simte Austria, specialiştii din această ţară percepând şapte riscuri de securitate – Iranul, terorismul, statele fragile, schimbarea climatică, Rusia, criza economică şi imigraţia necontrolată. Pe următoarele locuri se clasează Suedia şi Finlanda, cu aceleaşi şase riscuri de securitate – Iranul, statele fragile, energia, clima, Rusia, criza economică. Cel mai puţin ameninţate se simt Slovacia şi Slovenia, experţii din aceste ţări evaluând doar două riscuri de securitate – criza economică şi schimbări imprevizibile în mediul de securitate global, în cazul Slovaciei, şi criza economică şi instabilitatea din Balcanii de Vest, în cazul Sloveniei. În ceea ce priveşte vecinii României, Bulgaria consideră că este ameninţată de patru factori – terorism, criza energetică, Rusia, criza economică. Ungaria se vede ameninţată în domeniul sectorului energetic, se teme de criza economică şi de migraţia necontrolată.
Italia, una dintre cele două ţări UE care nu consideră criza economică o ameninţare la adresa securităţii, se teme terorism, migraţia necontrolată şi crima organizată. Această din urmă categorie (figurând la rubrica „alte ameninţări”) constituie un motiv de îngrijorare şi pentru Letonia. Turcia este văzută ca o ameninţare de Cipru (care se teme şi de migraţie necontrolată, criză şi schimbare climatică) şi de Grecia. Specialiştii de la Atena nu mai văd alte ameninţări la adresa securităţii ţării decât în criza economică şi migraţia necontrolată.

Amenintarea rusa

Dintre fostele ţări comuniste, toate cele trei foste republici baltice au bifat Rusia printre potenţialele ameninţări, lor adăugându-li-se Bulgaria, Cehia şi Polonia. În schimb, România, Slovacia, Slovenia şi Ungaria nu văd o ameninţare la adresa securităţii lor din partea Rusiei, dar această ameninţare este percepută şi în unele state occidentale, precum Austria, Finlanda, vecina Rusiei, sau mult mai îndepărtata Spania. China nu este percepută ca ameninţare (inclusiv economică) decât de Belgia şi Spania.
De fluxurile necontrolate de imigranţi se tem Austria, Belgia, Cipru, Danemarca, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Lituania, Olanda şi Suedia. În schimb, Spania, o destinaţie predilectă pentru imigranţi, nu a inclus această categorie printre ameninţările ce ar viza ţara. Nici Marea Britanie, unde presa, mai ales cea tabloidă, abordează adesea subiectul cu accente panicarde, nu vede în migraţia necontrolată o ameninţare.
De terorism se tem statele care deja au avut de-a face cu acest fenomen – Marea Britanie, Spania, Italia, Irlanda, Franţa -, dar temeri există şi în Austria, Belgia, Bulgaria, Danemarca sau Olanda.

Risc terorist evaluat

În contextul avertizărilor emise de autorităţile SUA şi ale unor state occidentale cu privire la creşterea riscului de comitere a unor atentate teroriste în Europa, Serviciul Român de Informaţii (SRI), ca autoritate naţională în materie, întreprinde măsurile standard necesare în astfel de situaţii pentru a cunoaşte şi preveni orice situaţie generatoare de riscuri teroriste pe teritoriul României, se arata intr-un comunicat al SRI, citat de mass-media de la Bucuresti.
În baza informaţiilor obţinute, SRI monitorizează atent evoluţia ameninţării teroriste la adresa României, în cooperare cu celelalte instituţii şi autorităţi publice componente ale Sistemului Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului, precum şi cu partenerii externi ai Serviciului. Potrivit SRI, informaţiile deţinute şi evaluările realizate de SRI până în prezent nu relevă ameninţări directe la adresa României, motiv pentru care se menţine nivelul de alertă teroristă la albastru – precaut. În eventualitatea în care se vor contura riscuri sporite în plan terorist, Serviciul va adopta măsurile necesare pentru contracararea ameninţărilor şi, în funcţie de evoluţia situaţiei operative, va înainta Consiliului Suprem de Apărare a Ţării propunerea de ridicare a nivelului de alertă teroristă.

România, rută de tranzit heroină afgana

Într-un raport al Oficiului ONU pentru Combaterea Drogurilor şi Infracţionalităţii se arată că România este o rută de tranzit folosită de traficanţii de heroină, care transportă acest drog de mare risc din Afganistan spre Europa Occidentală. Potrivit comunicatului oficial emis de ONU, cantitatea de heroină transportată anual de aproximativ 55-60 de tone, are ca ţări de destinaţie Germania şi Olanda, tranzitând fie Bulgaria, România, Ungaria, Austria, Slovacia sau Serbia. Apoi, din Germania şi Olanda, heroina este distribuită spre pieţele mai mari din Franţa, Marea Britanie şi Spania. O statistică ONU arată că, pe ruta de trafic sud-est europeană care include Bulgaria, Grecia, Albania, România, Serbia, Macedonia, Bosnia, Croaţia şi Muntenegru, au fost transportate în anul 2008, circa 90 de tone de heroină şi morfină, autorităţile din aceste ţări interceptând doar trei la sută din transporturi. Tot în raportul oficial se arată că 5% dintre traficanţii de heroină arestaţi în Bulgaria în perioada 2000-2008 sunt români, 41% bulgari şi 27% turci.