Romania si SUA accelereaza negocierile privind scutul antiracheta

, , , , ,
 

Romania negociaza cu SUA amplasarea scutului antiracheta

Romania negociaza cu SUA amplasarea scutului antiracheta

A treia runda de negocieri pe tema participarii Romaniei la sistemul de aparare antiracheta al SUA, va avea loc, la Bucuresti, in data de 17 septembrie 2010, relateaza surse oficiale de la Bucuresti, preluate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Discutiile vor continua pe fondul rezultatelor pozitive inregistrate pana acum, in vederea negocierii cadrului juridic care va reglementa cooperarea bilaterala in domeniul apararii antiracheta. Delegatiile, care vor avea o componenta interinstitutionala, vor fi conduse de Bogdan Aurescu, secretar de stat in cadrul Ministerului roman al Afacerilor Externe si, respectiv, de Frank Rose, adjunctul asistentului Secretarului de stat al SUA pentru controlul armamentelor. Programul va include si o intrevedere intre sefii celor doua delegatii, pentru discutarea aspectelor de securitate de interes reciproc, mai anunta MAE, preluat de agentia KARADENIZ PRESS.

Deschidere la implicarea Rusiei

Negocierile romano – americane pe tema participarii tarii noastre la sistemul de aparare antiracheta evolueaza intr-un ritm foarte bun, afirma, intr-un interviu acordat Agerpres, secretarul de stat pentru afaceri europene in Ministerul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu. Negociator din partea Romaniei, Aurescu spune ca discutiile se desfasoara intr-o atmosfera relaxata si constructiva. Pe de alta parte, oficialul MAE declara ca la nivelul Aliantei Nord-Atlantice Romania sustine ideea unui sistem NATO comun, urmand ca in cadrul Aliantei sa se discute toate aspectele cu caracter tehnic, economic. “La Summitul NATO de la Lisabona, din noiembrie, urmeaza ca statele aliate sa ia o decizie pe care Romania o sustine si a sustinut-o in mod constant in toata aceasta perioada, cu privire la crearea unui sistem de aparare antiracheta al Aliantei, pornind de la nucleul pe care-l reprezinta sistemul american de aparare antiracheta, cel care a fost propus anul trecut, in toamna, de presedintele Obama”, a subliniat Aurescu.
Referitor la stadiul discutiilor Washington – Moscova cu privire la posibilitatea implicarii Rusiei in acest proiect, Aurescu a precizat ca exista o deschidere cu privire la implicarea Rusiei in proiectele de aparare antiracheta, atat in plan bilateral americano – rus, cat si la nivel NATO. “Si noi consideram ca aceasta deschidere este una foarte buna, potrivita. Au existat, dupa stiinta noastra, consultari frecvente intre partea rusa si cea americana, prilej cu care partea americana a informat partea rusa cu privire la stadiul evolutiei proiectului american si, de asemenea, exista deschidere si la nivel NATO. Secretarul General NATO, in repetate randuri, a propus un acoperis comun, s-a referit la un moment dat la aceasta sintagma “acoperis comun” de aparare antiracheta pe tot spatiul euroatlantic, inclusiv Rusia. Prin urmare, exista aceasta deschidere de participare. Sigur ca detaliile cu privire la partea tehnica a participarii, modul in care concret ar avea loc o astfel de cuplare a Rusiei la proiectul american, respectiv NATO, acestea sunt chestiuni care urmeaza sa fie definite ulterior. Sigur, in masura in care Rusia o doreste”, a asugat acesta.
In privinta numarului de rachete care vor fi instalate si a locatiei scutului, secretarul de stat a declarat ca “deocamdata, acestea sunt detalii care nu s-au fixat cu titlu definitiv. Urmeaza ca, in procesul de negocieri, atunci cand vom avansa spre finalul acestui proces, aceste lucruri sa fie decise si, in acelasi timp, facute publice. Procesul acesta, vreau sa spun si sa subliniez, este unul pe care atat partea romana cat si cea americana il doresc cat se poate de transparent. Insa, dupa ce aceste chestiuni vor fi decise cu certitudine, de-abia atunci vom putea sa le facem publice”.

Anuntul lui Traian Basescu

Reamintim ca in data de 4 februarie 2010, Consiliul Suprem de Aparare a Tarii a aprobat acceptarea invitatiei partii americane, transmisa de Presedintele SUA, Barack Obama, privind participarea Romaniei la dezvoltarea abordarii adaptive in etape a sistemului de aparare antiracheta din Europa. “Anunt opinia publica din Romania cu privire la invitatia facuta de catre Presedintele Statelor Unite ale Americii, domnul Barack Obama, privind participarea Tarii noastre la dezvoltarea sistemului american de aparare antiracheta. Mesajul Presedintelui american a fost adus la Bucuresti de catre doamna Ellen Tauscher, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor, care se afla in Romania in fruntea unei echipe de experti americani si cu care am avut o intrevedere in prima parte a zilei. Dezvoltarea gradual-adaptiva a sistemului de aparare antiracheta in Europa, cu stabilirea unor componente si in Romania, este in deplin acord cu deciziile adoptate la Summit-ul NATO de la Bucuresti, dar si la cel de la Kehl, prin care au fost reiterate principiile privind indivizibilitatea securitatii si solidaritatii aliate. Pe teritoriul Romaniei vor fi amplasati interceptori terestri, ca parte componenta a sistemului antiracheta. Calendarul convenit cu partea americana vizeaza operationalizarea facilitatilor de pe teritoriul Tarii noastre incepand cu anul 2015. Subiectul apararii antiracheta este unul de maxima actualitate pe agenda aliatilor NATO. Statele aliate sunt din ce in ce mai constiente de proliferarea programelor balistice – si va sunt cunoscute numele tarilor despre care se vorbeste si se fac analize. Ca atare, sistemul vine sa raspunda acestei noi categorii de amenintari. Aici as face o paranteza: vechea amplasare a sistemului nu acoperea teritoriul Romaniei decat intr-o mica parte a zonei de vest, noua amplasare garanteaza acoperirea integrala a teritoriului Romaniei pentru eventuale lovituri cu rachete balistice sau cu rachete cu raza medie de actiune. Noul sistem nu este indreptat impotriva Rusiei. Acest lucru doresc sa il subliniez, in mod categoric, nu este gazduit pe teritoriul Romaniei un sistem care sa fie indreptat impotriva Rusiei, ci impotriva altor amenintari. In acelasi timp, Romania a apreciat transparenta de care au dat dovada SUA in ceea ce priveste promovarea noului proiect de aparare antiracheta. si va aduceti aminte ca Presedintele Barack Obama a facut precizari inca din luna septembrie, anul trecut, ca vizeaza o regandire a sitemului de aparare antiracheta care sa se constituie intr-un sistem de protectie a tarilor din Sud-Estul Europei. In sedinta de astazi, CSAT a aprobat propunerea partii americane privind participarea Romaniei la sistemul antiracheta. Pe teritoriul national vor fi amplasate capabilitati terestre de interceptare, ca elemente componente ale sistemului. Pentru materializarea deciziei, in perioada imediat urmatoare, vor fi initiate negocieri bilaterale pentru incheierea acordurilor necesare, urmand ca acestea sa fie ratificate de catre Parlamentul Romaniei. Repet, Parlamentul Romaniei va fi cel care va aproba acordurile care vor fi negociate in perioada urmatoare. Decizia pe care am luat-o astazi este extrem de importanta in consolidarea parteneriatului cu Statele Unite, dar cel mai important lucru pe care l-am facut astazi la capatul unei perioade indelungate de discutii cu partenerul american, este acela ca aceasta decizie si operationalizarea sistemelor cresc foarte mult nivelul de securitate al Romaniei. Este cel mai mare castig pe care il avem. Romania nu era protejata impotriva unor eventuale lovituri cu rachete balistice. Imi permit sa spun ca este si un succes al Romaniei, nu numai in relatia bilaterala, dar si ca partener de incredere pentru statele membre NATO si pentru statele membre ale Uniunii Europene. Daca discutam de parteneriatul strategic romano-american, trebuie sa subliniez faptul ca acesta este un element in plus care arata increderea reciproca intre Romania si Statele Unite, intre Statele Unite si Romania, incredere care, iata, nu s-a manifestat numai in Irak si Afganistan, acum vine sa prefigureze niste sisteme care vor tine legate cele doua tari foarte multe zeci de ani de acum inainte. Decizia adoptata de CSAT care, repet, trebuie sa fie aprobata de Parlamentul Romaniei atunci cand Acordul cu partenerii americani va fi finalizat s-a adoptat in baza articolului 118, alineatul 5 din Constitutia Romaniei, in baza Legii 291 din 2007, Legea privind intrararea, stationarea, desfasurarea de operatiuni sau tranzitul fortelor armate straine pe teritoriul Romaniei, de asemenea, hotararea CSAT este in acord cu Legea sigurantei nationale, Legea 51 din 1991, si Legea apararii nationale a Romaniei, numarul 45 din 1994. Daca doriti, pentru cele doua legi, pentru Legea 51/1991 sunt vizate articolele 17 si 2, iar din Legea 45/1994 articolul 1. Va atentionez, insa, asupra articolului 118, alineatul 5 din Constitutie si cu privire la articolul 3 din Legea 291/2007. Am tinut sa va dau aceste elemente de legalitate pentru ca dezbaterile care vor urma, daca este posibil, sa se faca in conformitate cu legile statului roman si nu fara a citi legile” declarat cu acest prilej Traian Basescu.

Mai multe runde de consultari si negocieri

Procesul de negociere a fost precedat de doua runde de consultari, la 4 februarie si 11 mai 2010. Negocierile au fost declansate oficial la 17 iunie 2010, odata cu vizita la Bucuresti a unei delegatii conduse de Ellen Tauscher, subsecretarul de stat pentru controlul armamentelor si securitate internationala. A doua runda de negocieri a avut loc la Bucuresti in perioada 26-27 iulie 2010. Potrivit MAE, cu prilejul celei de-a doua runde de negocieri, au fost continuate negocierile privind cadrul juridic care va reglementa amplasarea pe teritoriul Romaniei a unor componente ale sistemului american de aparare antiracheta in Europa, fiind inregistrate progrese semnificative. Delegatia romana a fost condusa de Bogdan Aurescu, secretar de stat pentru afaceri strategice in MAE, iar cea a SUA de Frank Rose, adjunctul asistentului secretarului de stat pentru controlul armamentelor. Programul negocierilor a inclus si intrevederi intre sefii celor doua delegatii, pentru discutarea relatiilor bilaterale, a aspectelor de securitate de interes reciproc, precum si a evolutiilor specifice pe plan international si in cadrul NATO.

Proiecte comune pe axa Washington-Moscova

Ministrul rus al Apararii, Anatoli Serdiukov, si secretarul american al apararii, Robert Gates, vor semna doua acorduri de cooperare dupa discutiile de miercuri din Washington, relata mass-media rusa, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Serdiukov si Gates vor sa semneze un Memorandum pe Cooperare intre Ministerul rus al Apararii si Pentagon, precum si o declaratie comuna pentru formarea de grupuri de lucru in domeniul cooperarii in aparare”, a declarat un purtator de cuvant din partea Rusiei. Cei doi vor discuta si despre experienta in reformarea fortelor militare ale celor doua tari, despre problemele de stabilitate strategica, despre apararea antiracheta, ratificarea START 1 si combaterea pirateriei.

Relaxare pe START

In paralel, secretarul american al Apararii, Robert Gates, a declarat intr-un interviu acordat agentiei Interfax, ca proiectele Rusiei de fabricare a unor noi rachete balistice nu ameninta Statele Unite. “Programele de modernizare (ale rachetelor balistice ruse, n.red.) concepute in cadrul noului tratat START sunt absolut legitime. Vom avea propriile noastre programe de modernizare”, a spus Gates. “Nu consider ca Rusia reprezinta o amenintare. Consider ca relatiile actuale ruso-americane sunt cele dintre doua state normale”, a subliniat el. “Suntem parteneri in unele domenii si concurenti in altele. Dar in ceea ce priveste temele importante, cooperam”, a subliniat Gates, citand lupta impotriva terorismului si dosarul nuclear iranian ca exemple ale acestei cooperari. Tratatul START privind reducerea armelor strategice a fost semnat la 8 aprilie de presedintele rus, Dmitri Medvedev, si omologul sau american, Barack Obama. El inlocuieste un acord similar incheiat in 1991 si intensifica reducerea arsenalelor nucleare ale celor doua tari. Pentru a incepe sa fie aplicat, acest tratat de dezarmare nucleara va trebui ratificat de Senatul american si de Duma rusa, in conformitate cu Constitutiile celor doua tari. In Statele Unite, ratificarea tratatului a trenat, deoarece mai multi senatori republicani si-au exprimat temerile in privinta viitorului sistemului american de aparare antiracheta, pe care il considera amenintat de noul text. Serdiukov se afla in SUA pentru o vizita de doua zile.

Calcul american

Seful Statului Major Intrunit al Statelor Unite, amiralul Mike Mullen, declara anterior, la Ankara, ca NATO exploreaza posibilitatea amplasarii unor sisteme de aparare antiracheta in Turcia, Bulgaria si Romania. Conform presei turce, citata de KARADENIZ PRESS, oficialul a fost intrebat de jurnalisti despre planurile SUA de a instala o statie radar in Turcia, ca parte a scutului antiracheta destinat sa apere sudul Europei de o eventuala amenintare iraniana. “NATO crede ca aceasta arhitectura de aparare antiracheta este un element foarte important care trebuie implementat si care trebuie sa evolueze cu timpul”, a raspuns amiralul. El a precizat ca au fost discutii in cadrul NATO pentru a include Turcia, Bulgaria si Romania ca parti ale acestei arhitecturi de aparare antiracheta adaptiva in etape si pentru a vedea daca exista sprijin pentru instalatiile si echipamentele acestei arhitecturi globale. “Aceste discutii continua”, a mai spus Mullen, precizand totusi ca subiectul nu a fost abordat in covorbirile avute vineri si sambata la Ankara. Romania a inceput deja in urma cu cateva luni negocierile cu Statele Unite pentru amplasarea unor baterii de interceptori terestri in cadrul scutului antiracheta, in timp ce Bulgaria si-a exprimat la randul ei dorinta de a se alatura scutului antiracheta. Pe de alta parte, Turcia are insa dezacorduri cu Statele Unite in ceea ce priveste abordarea fata de Iran, insistand asupra unei solutii diplomatice in privinta controversatului program nuclear al Teheranului, in timp ce Washingtonul este in favoarea sanctiunilor.

Ipoteză şoc

Un document elaborat de un grup de experti apropiati Kremlinului recomanda insistent Rusiei sa adere la NATO, scrie Der Spiegel. Potrivit cotidianului, „aceasta schimbare revolutionara care a primit, se pare, aprobarea presedintelui Dmitri Medvedev, se loveste de o rezistenta puternica in interiorul elitei la putere”. Publicatia aminteste ca problema aderarii Rusiei la NATO nu este ridicata pentru prima data.
Spre exemplu, in martie anul curent, intr-un interviu acordat Der Spiegel, fostul ministru german al apararii, Folkner Rue, a insistat asupra necesitatii ca „usile NATO sa fie deschise pentru Rusia”. La acea data, propunerea nu a gasit ecou in Rusia. Spre exemplu, Fedor Lukianov, important expert de politica externa, scria ca nu-si poate imagina Moscova subordonata unei Aliante dominata de SUA. Acum, insusi Kremlinul trimite semnale Occidentului, dandu-i de inteles ca Rusia este interesata nu numai de o mai mare apropiere, ba chiar de aderare la blocul militar.
In documentul sau, Institutul pentru dezvoltare moderna sugereaza trei variante de cooptare a Rusiei la NATO. „Este vorba de o integrare institutionala si organizatorica, ca membru NATO; o alianta defensiva intre NATO si Rusia, care ar putea genera un nou pact de securitate, sau crearea unui consiliu coordonator unic intre NATO si Rusia”. Der Spiegel mentioneaza ca o propunere oficiala in acest sens ar putea fi facuta la sfarsitul acestei saptamani, la Forumul politic mondial de la Iaroslavl.

Propunere occidentala

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, speră că noul proiect NATO de scut antirachetă, ce are susţinerea SUA, va fi aprobat la summitul Alianţei de la Lisabona şi că Rusia va accepta să facă parte din acest sistem, relatează Sunday Telegraph, citat de mass-media de la Bucuresti. Într-un interviu pentru săptămânalul britanic, Rasmussen a cerut construirea unui nou sistem de apărare antirachetă care să apere Europa de ameninţarea unui atac nuclear iranian şi a precizat că are susţinerea deplină a Statelor Unite pentru proiectul de scut defensiv, evaluat la 200 de milioane de euro.
El a făcut aceste declaraţii după ce inspectorii Agenţiei pentru Energie Atomică (AIEA) au avertizat săptămâna trecută că Iranul a făcut încă un pas crucial către înarmarea de rachete balistice cu focoase nucleare. “Bazându-ne pe declaraţiile lor publice, ştim că Iranul are deja rachete cu o rază de acţiune suficientă pentru a lovi ţinte din Europa şi nu ascund faptul că vor să îşi dezvolte şi mai mult capacitatea”, a spus Rasmussen. “Dacă Iranul obţine, în cele din urmă, capacităţi nucleare, va fi foarte periculos şi o ameninţare directă pentru aliaţi. Acesta este motivul pentru care propun un sistem NATO de apărare antirachetă nou şi eficient”, a precizat el. Rasmussen consideră că noul sistem ar putea fi dezvoltat în cooperare cu Rusia, care s-a opus tentativelor precedente ale SUA de a instala elemente ale unui scut antirachetă în Europa.
Rachetele balistice cea mai lungă rază de acţiune ale Iranului, Shahab-3 şi Qiam-1, pot lovi ţinte din Turcia şi Grecia.

Admitere tacita

Unii consideră planurile pentru un nou scut antirachetă drept o admitere tacită a faptului că America a renunţat la opţiunea riscantă de a lansa atacuri aeriene asupra centrelor nucleare şi militare ale republicii islamice şi că renunţă la speranţa de a convinge Iranul să nu construiască o bombă.
Apărarea antirachetă a Europei constă în prezent în special în rachete americane SM-3, instalate pe vase americane, care pot doborî rachete balistice. În baza planului propus de Rasmussen, scutul antirachetă ar urma să fie extins asupra întregului teritoriu NATO, coordonat de un comandament nou şi de un sistem de control care ar include un radar existent şi alte sisteme de senzori, precum şi noi rachete SM-3 instalate la baze terestre. “Practic, am putea construi un sistem antirachetă eficient pentru a apăra toată populaţia noastră conectând sisteme existente”, a spus el. “Chiar şi într-o perioadă de constrângeri economice, ar costa foarte puţin – 200 de milioane de euro într-o perioadă de 10 ani, împărţit la 28 de aliaţi. Pentru un preţ modest putem apăra 900 de milioane de cetăţeni”, a subliniat el.

Era a cooperarii

“Dacă NATO decide să meargă înainte şi să dezvolte un sistem de apărare antirachetă, acesta ar trebui însoţit de o invitaţie pentru ruşi să coopereze. Acest lucru ar avea logică din punctul de vedere al securităţii. În mod realist, am avea un sistem NATO alături de un sistem rus. Putem dezvolta mecanisme de cooperare, care să facă întregul sistem mai eficient”, a adăugat el. “Nu au fost luate decizii încă. Vom avea consultări cu Rusia. Avem nevoie de protecţie eficientă în faţa unei ameninţări reale”, a subliniat secretarul general al Alianţei.
Susţinătorii planului consideră că acesta ar putea înbunătăţi fundamental relaţia tensionată dintre NATO şi Rusia, deschizând o nouă eră a cooperării. Oficialii Alianţei speră că un sistem defensiv mai puţin ambiţios, ce vizează să facă faţă numai câtorva rachete lansate, nu va deranja Rusia. Ei au purtat deja discuţii cu omologii lor ruşi, pentru a înfiinţa o “umbrelă de securitate” care să lege sistemele de apărare antirachetă ale SUA cu cele ale altor ţări NATO şi ale Rusiei.

Epoca Obama

La începutul preşedinţiei sale, Obama a renunţat la planurile predecesorului său de a desfăşura interceptori în Polonia şi un radar în Cehia. Proiectul lui Bush înfuria Rusia. În baza noului plan de scut, SUA au început deja negocieri cu România pentru amplasarea unor baterii de interceptori tereştri, în timp ce Bulgaria şi-a exprimat la rândul ei dorinţa de a se alătura proiectului.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat la reuniunea anuală a diplomaţiei române că acordul privind scutul antirachetă ar trebui finalizat până la summitul NATO de la Lisabona (din noiembrie), unde România “ar trebui să insiste ca scutul antirachetă să devină o realitate NATO, nu numai a relaţiilor bilaterale, spre exemplu, SUA-România”.
Oficialii NATO speră că progresele făcute de Iran către obţinerea de arme nucleare i-ar putea determina pe ruşi să se răzgândească. Inspectorii AIEA au anunţat săptămâna trecută că oamenii de ştiinţă iranieni au îmbogăţit suficient uraniu pentru un focos nuclear, deşi miniaturizarea dispozitivului şi construirea unei rachete nucleare nu sunt încă la îndemâna republicii islamice.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *