Romania si Sfantul Scaun, 90 de ani de relatii diplomatice

, , ,
 

Ministrul roman de Externe, Baconski, si Nuntiul Apostolic

Ministrul roman de Externe, Teodor Baconschi, si Nuntiul Apostolic in Romania, Arhiepiscopul Francisco-Javier Lozano

Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi a participat in data de 7 decembrie 2010, la o sesiune aniversara consacrata implinirii a 90 de ani de la stabilirea relatiilor diplomatice dintre Romania si Sfantul Scaun, alaturi de Nuntiul Apostolic in Romania, Arhiepiscopul Francisco-Javier Lozano, relateaza surse diplomatice, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Evenimentul a fost organizat de MAE in colaborare cu Nuntiatura Apostolica in Romania si a cuprins o sesiune aniversara de comunicari si o expozitie de documente diplomatice relevante pentru istoria bilaterala.
Cu ocazia momentului aniversar au rostit discursuri despre istoria relatiilor bilaterale si a perspectivelor de dezvoltare a acestora ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, Nuntiul Apostolic in Romania, Arhiepiscopul Francisco-Javier Lozano si prof. univ. dr. Marius Ioan Bucur, de la Universitatea „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca. De asemenea, la eveniment au participat membri ai corpului diplomatic acreditat la Bucuresti, personalitati politice, reprezentanti ai comunitatilor academice, religioase, ai societatii civile si ai mass-media.

Baconschi: Biserica poate juca, in continuare, un rol important

In discursul sau, ministrul Afacerilor Externe si-a exprimat speranta ca, intr-un viitor cat mai apropiat, va putea sa se materializeze vizita in tara noastra a Papei Benedict al XVI-lea. „Consideram ca Biserica poate juca, in continuare, un rol important in domenii precum: incluziunea sociala, asistenta caritabila si medicala, educatie, cultura si ne propunem sa sprijinim eforturile intreprinse in aceasta directie”, a mai subliniat seful diplomatiei romane. Teodor Baconschi a relevat „importanta relatiei dintre Romania si Sfantul Scaun, din mai multe considerente care tin si de existenta si constituirea in peninsula italiana a unei vaste comunitati romanesti”.
„Fara vizita Papei si fara capacitatea singurei Biserici Ortodoxe de cultura si limba latina de a se deschide intr-un dialog ecumenic, fratesc si sincer cu lumea catolica, romanii din Italia nu ar mai fi avut astazi parte de ospitalitatea liturgica deosebit de generoasa pe care o ofera Biserica Catolica si bineinteles Conferinta Episcopala Italiana. Suntem recunoscatori Sanctitatii Sale, Benedict al XVI-lea pentru aceasta linie de ajutorare fraterna a organizarii Bisericesti a romanilor care traiesc astazi in Italia”, a mai subliniat seful diplomatiei romane.
Ministrul roman al Afacerilor Externe a transmis, de asemenea, ca „am primit chiar ieri semnalul ca acest proces care este si juridic, institutional dar si politic de recunoastere a Episcopiei Ortodoxe Romane din Italia se apropie de sfarsit.” Si-a exprimat speranta ca „la inceputul anului viitor, Episcopia Ortodoxa Romana va fi recunoscuta de Guvernul italian cu niste consecinte inclusiv in planul asistentei financiare pentru comunitatile noastre. A subliniat ca „fara indoiala ca lobby-ul facut de Sfantul Scaun si de Episcopii italieni au avut un rol major, in acest sens”

Momente importante

La randul sau, Nuntiul Apostolic in Romania a evocat momentele importante din istoria relatiilor bilaterale subliniind ca „acestea sunt o dovada a importantei dimensiunii religioase care a fost permanent prezenta in istoria si viata poporului roman”. A adaugat ca „aceasta aniversare a 90 de ani de relatii diplomatice ne da sperante ca relatiile dintre natiunea romana si Sfantul Scaun va fi o sursa de inspiratie, in viitor, pentru cooperare si prietenie” si a relevat ca „asa dupa cum bine se cunoaste, unul dintre obiectivele majore ale Sfantului Scaun si, in consecinta pentru Nuntiu Apostolic, este promovarea si intensificarea relatiilor fratesti cu Biserica Ortodoxa Romana”. „In acest context, unul dintre domeniile de colaborare dintre cele doua Biserici Surori – avand in zilele noastre o importanta particulara – se refera la protejarea radacinilor crestine ale Europei si a valorilor Crestinatatii in societate”, a subliniatArhiepiscopul Francisco-Javier Lozano. Nuntiul apostolic a evocat „vizita istorica a Papei Ioan Paul al II-lea in Romania din 1999”, multumind ministrului Teodor Baconschi, pe atunci ambasador al Romaniei pe langa Sfantul Scaun, pentru contributia la „ prima prezenta a unui Suveran Pontif intr-o tara cu majoritate confesionala crestin-ortodoxa”.

Relatii istorice

Relatiile dintre Romania si Sfantul Scaun coboara in istorie pana in perioada Evului de Mijloc, ilustrativa fiind in acest sens corespondenta dintre Scaunul Apostolic si domnitorii Tarilor Romane. Corespondenta Suveranilor Pontifi cu domnii Tarilor Romane dateaza inca de la inceputul veacului al XIV-lea, cu putina vreme inaintea momentului fondarii statelor feudale romanesti de sine statatoare.
In secolele XIV-XV, relatiile sunt informate de un obiectiv comun: lupta impotriva expansiunii otomane si dorinta Vaticanului de intemeiere de aliante ale statelor crestine din centrul si apusul Europei. Evocatoare este, din aceasta perspectiva, corespondenta dintre papa Sixt al IV-lea si domnitorul Moldovei, Stefan cel Mare, calificat de Suveranul Pontif drept „atlet al lui Cristos” (scrisoare adresata domnitorului roman, la 31 martie 1475, in urma victoriei lui Stefan in batalia cu turcii de la Podul Inalt -10 ianuarie 1475). Sau scrisoarea papei Clement al VIII-lea adresata lui Aron Voda, in care, intre altele, se faceau referiri la latinitatea romanilor: “Sunteti urmasi ai latinilor si italienilor si desigur doriti si voi gloria stramosilor vostri”. Ori calificarea de catre acelasi Suveran Pontif a domnitorului Mihai Viteazul drept „unul din cei mai viteji, puternici, valorosi si intelepti principi ce traiesc azi”.
La 1 iunie 1920 este infiintata Legatia Romaniei pe langa Sfantul Scaun, titular al acesteia fiind Dimitrie C. Pennescu, in calitate de trimis extraordinar si ministru plenipotentiar. Relatiile diplomatice ale Romaniei interbelice cu Sfantul Scaun au cunoscut o evolutie semnificativa, prin contributia unor profesionisti care au activat la Legatia de la Roma: Dimitrie Pennescu, Caius Brediceanu, Nicolae Petrescu-Comnen.

Istorie restabilita

Activitatea lor eficienta va duce, intre alte realizari, la semnarea, la 10 mai 1927, a Concordatului intre Romania si Sfantul Scaun. Documentul, intrat in vigoare la 7 iulie 1929, a permis reorganizarea Bisericii Catolice de rit latin, garantandu-se credinciosilor acesteia exprimarea libertatii religioase, asa cum fusese recunoscuta, in Constitutia din 1923, pentru ortodocsi si greco-catolici. La 22 decembrie 1938, Legatia Romaniei a fost ridicata la rangul de ambasada, revenindu-se, in 1940, la statutul de Legatie.
Dupa cel de-al II-lea Razboi Mondial si instaurarea regimului comunist in Romania, relatiile bilaterale au fost afectate brutal de masurile adoptate de autoritatile comuniste. La inceputul anului 1946, Nuntiul papal, Mons. Andrea Cassulo, a fost declarat “persona non grata”; ulterior, prin Decretul nr. 151 din 17 iulie 1948, Concordatul a fost denuntat. La 4 iulie 1950, relatiile diplomatice ale Romaniei cu Sfantul Scaun au fost intrerupte.
Dupa decembrie 1989, relatiile Sfantului Scaun cu noua Romanie democratica au fost restabilite, inscriindu-se pe fagasul normalitatii. Romania si Sfantul Scaun au hotarat reluarea relatiilor diplomatice la 15 mai 1990. Din ianuarie 1998, in Romania se revine la vechea traditie prin care Nuntiul apostolic la Bucuresti devine decanul corpului diplomatic.
Totodata, vizita Papei Ioan Paul al II-lea in Romania a reprezentat o premiera si un moment de varf in istoria relatiilor dintre Romania si Sfantul Scaun, fiind prima vizita a unui Suveran Pontif intr-o tara cu majoritate confesionala crestin-ortodoxa.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *