România-Rusia, toamnă încrâncenată: consulate închise, războiul dronelor și bătălia pentru sufletul R. Moldova

de | oct. 14, 2024 | Analize, ROMANIA | 0 comentarii

Consulatul General al României la Rostov-pe-Don își va înceta activitatea pe 14 octombrie, ca răspuns al Federației Ruse la acțiunile neprietenoase ale Bucureștiului, a anunțat purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, citată de mass-media de la Moscova. Consulat închis „A fost primită o notificare oficială din partea română, conform căreia Consulatul […]

Consulatul General al României la Rostov-pe-Don își va înceta activitatea pe 14 octombrie, ca răspuns al Federației Ruse la acțiunile neprietenoase ale Bucureștiului, a anunțat purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, citată de mass-media de la Moscova.

Consulat închis

„A fost primită o notificare oficială din partea română, conform căreia Consulatul General al României la Rostov-pe-Don își încetează activitatea pe 14 octombrie. Funcțiile de prestare a serviciilor consulare în raionul respectiv au fost transferate ambasadei acestei țări la Moscova. Acest pas se datorează deciziei părții ruse: de a denunța acordul interguvernamental bilateral privind deschiderea respectivului consulat. Această decizie a fost luată în decembrie 2023, ca răspuns la acțiunile neprietenoase ale autorităților române”, a spus Zaharova, citată copios de mass-media rusă.

Prim-ministrul Rusiei, Mihail Mișuștin, a semnat pe 12 decembrie 2023 documentul care denunță acordul din 2005 dintre Rusia și România, prin care a fost înființat consulatul României de la Rostov pe Don (în timpul mandatului de premier al lui Adrian Năstase).

La momentul deciziei rusești de a închide consulatul, singurele activități publice din 2023 reflectate pe pagina Consulatului României din Rostov pe Don erau două depuneri de flori, una la monumental comemorativ românesc de la Trusovo și cealaltă la cimitirul militar românesc de la Apșeronsk.

Decizia Moscovei intervine în condiţiile în care relaţiile dintre România şi Rusia s-au deteriorat după ce Ucraina a fost invadată, pe 24 februarie 2022.

În iunie 2023, Ministerul Afacerilor Externe român a solicitat Moscovei să reducă personalul diplomatic care lucrează în Ambasada Rusiei la Bucureşti cu 40 de oameni.

Autoritățile române au justificat cererea „prin limitarea numărului acestuia (personalului -n.r.) la un nivel apropiat de cel al reprezentării diplomatice și tehnico-administrative a României în Rusia”.

În replică, ministerul rus de Externe a transmis că „Rusia va răspunde în consecinţă”.

Oficialii ruși au decis în august să introducă cote pentru numărul de membri ai personalului diplomatic şi consular al României în Rusia, ca represalii după decizia României de reducere a personalului ambasadei de la București.

România a expulzat în mai multe rânduri, de la începutul invaziei rusești în Ucraina, funcţionari ai Ambasadei Rusiei la Bucureşti, pe unii dintre ei pentru „incompatibilitatea activităţilor acestora cu prevederile Convenţiei de la Viena”.

Rusia a răspuns cu măsuri similare, expulzând același număr de funcţionari ai Ambasadei României la Moscova, în lunile mai şi septembrie 2022.

După invadarea Ucrainei, Rusia a plasat România pe lista ţărilor „neprietenoase”, după ce Bucureștiul a condamnat agresiunea.

Drone rusești

Specialişti ai Ministerului Apărării Naţionale (MApN), ai Serviciului Român de Informaţii şi ai Ministerului Afacerilor Interne au ridicat recent fragmente ale unei drone de origine rusească din zona canalului Litcov, la aproximativ un kilometru de confluenţa cu braţul Sfântul Gheorghe. Este doar ultimul incident de așa fel care afectează securitatea locuitorilor din regiunea de graniță, dar și suveranitatea și integritatea teritoriului României.
Respectivele fragmente urmează să fie expertizate, conform procedurilor legale, arată un comunicat al MApN. De altfel, potrivit sursei citate, zona cercetată se află într-un spaţiu extravilan, nefiind afectate elemente de infrastructură.
Informaţia privind existenţa acestor elemente de dronă a fost transmisă ministerului de către Poliţia de Frontieră română.
În acest context, Ministerul Apărării Naţionale reiterează mesajul ferm de condamnare a acestor atacuri executate de Federaţia Rusă împotriva unor obiective şi elemente de infrastructură civilă ucrainene, care sunt nejustificate şi în gravă contradicţie cu normele de drept internaţional.

Demers românesc

Rezistența militară a României în fața Federației Ruse în bazinul Mării Negre implică consolidarea capacităților sale defensive și o cooperare strategică puternică cu aliații NATO și Uniunea Europeană.

Statul român trebuie să-și consolideze prezența militară în zona Mării Negre prin modernizarea și creșterea capacității Forțelor Navale Române, inclusiv a flotei sale. Aceasta poate include achiziționarea de nave moderne, submarinelor și a sistemelor de apărare aeriană și antinavală, precum și dezvoltarea capabilităților de război cibernetic și electronic.

Ca membră a NATO, România poate beneficia de sprijinul alianței pentru a-și întări apărarea. Aceasta include participarea activă la exercițiile militare multinaționale din regiunea Mării Negre, sporirea interoperabilității cu forțele aliate și găzduirea unor unități NATO pe teritoriul său, inclusiv a prezenței militare extinse a SUA în baze precum Mihail Kogălniceanu.

Sistemele de apărare aeriană și antirachetă, precum sistemul Aegis Ashore amplasat la Deveselu, reprezintă un element crucial în apărarea României și a flancului estic al NATO. Extinderea și modernizarea acestor sisteme, împreună cu achiziția unor rachete moderne de tip Patriot, contribuie la protejarea spațiului aerian și la descurajarea amenințărilor din partea Rusiei.

Parteneriate strategice

Experți consideră că România trebuie să investească în forțe de reacție rapidă și unități specializate care să fie capabile să răspundă rapid la orice provocări militare din regiune. În același timp, războiul cibernetic devine din ce în ce mai important, iar dezvoltarea capabilităților de apărare cibernetică este esențială pentru protecția infrastructurilor critice și a rețelelor de comunicații militare.

România poate colabora cu alte țări din regiunea Mării Negre care împărtășesc preocupările de securitate față de Rusia, precum Ucraina, Turcia ori Bulgaria. Împreună, aceste țări pot dezvolta capabilități comune de apărare și pot întări securitatea în zonă prin exerciții militare comune și partajarea informațiilor.

Pentru a rezista militar, România trebuie să continue să-și îndeplinească angajamentele față de NATO privind alocarea a 2% din PIB pentru apărare și să accelereze procesul de modernizare a echipamentului militar, concentrându-se pe sisteme moderne de apărare aeriană, blindate, și tehnologie avansată.

Apărare asimetrică

România ar putea dezvolta capabilități de apărare asimetrică, inclusiv tactici de război hibrid și tehnici de luptă neconvențională, care să includă utilizarea forțelor speciale și a dronelor. Aceste capabilități sunt utile pentru a contracara forțele rusești în conflicte de intensitate redusă, dar foarte complexe.

Îmbunătățirea infrastructurii terestre și aeriene, precum modernizarea bazelor militare și a aeroporturilor, va permite României să primească rapid trupe și echipamente aliate în caz de criză. Investițiile în capacitățile logistice și în rețelele de transport sunt esențiale pentru eficiența operațiunilor militare.

Prin apartenența sa la NATO și prin consolidarea propriilor forțe armate, România poate contribui la descurajarea agresiunii ruse în bazinul Mării Negre. Prezența forțelor NATO și a scutului antirachetă pe teritoriul său reprezintă un mesaj clar că orice acțiune ostilă va atrage un răspuns coordonat și puternic din partea alianței.

Prin implementarea acestor măsuri, România își poate întări poziția defensivă și poate rezista mai eficient la potențialele provocări militare venite din partea Federației Ruse în zona Mării Negre.

Nave atacate

Oficialităţi ucrainene au anunţat că o rachetă rusească a lovit recent o navă sub pavilion Palau, în portul Odessa de la Marea Neagră; în urma atacului – al doilea în două zile consecutive – un cetăţean ucrainean a fost ucis, iar cinci membri ai echipajului au fost răniţi. Aceasta reprezintă o escaladare periculoasă a situației din regiune, după mai multe amenințări din partea unor oficiali ruși.
Ministrul ucrainean de externe Andri Sibiha a anunţat pe reţeaua X noul atac şi a condamnat Rusia pentru acţiunile respective, fără a da detalii despre situaţia celor două nave. El a susţinut că „trebuie să reunim forţele tuturor statelor şi organizaţiilor responsabile pentru (…) a asigura libertatea de navigaţie în Marea Neagră şi securitatea alimentară globală”.
Portul Odessa din sudul Ucrainei este un centru vital pentru exportul de cereale. Guvernatorul regiunii Odessa, Oleh Kiper, a scris pe Telegram că victima atacului de luni era un lucrător din port, iar răniţii sunt cetăţeni străini.
Vicepremierul Oleksi Kuleba a identificat nava cu numele Optima şi a precizat că aceasta sosise la Odessa de numai câteva ore. El a afirmat că Rusia încearcă să distrugă transportul maritim care asigură securitatea alimentară, iar consecinţele „nu pot însemna decât o instabilitate crescută în regiuni sensibile, dependente de importurile alimentare”, precum şi „tensiuni în relaţiile internaţionale”.

Atacuri repetate

Ministerul Reconstrucţiei de la Kiev a precizat pe Facebook că vasul atacat în portul Pivdeni se numeşte Paresa, navighează sub pavilion Saint Kitts şi Nevis, cu un echipaj de 15 oameni şi are la bord 6000 de tone de porumb. Conform aceleiaşi surse, este a 20-a navă civilă avariată de atacurile ruse.
Luna trecută, a fost lovit de o rachetă în Marea Neagră cargoul Aya, sub acelaşi pavilion, iar un alt cargou, sub pavilionul Antigua, a fost avariat de o altă rachetă în portul Odessa, pe care Rusia l-a lovit de mai multe ori din februarie 2022, când a invadat Ucraina.

R. Moldova, câmp de bătălie

Bucureștiul este unul dintre cei mai importanți susținători ai R. Moldova în fața ofensivei hibride ruse. Poziția fermă a statului membru NATO și UE a fost subliniată în permanență de către înalții oficiali români.

România rămâne un susținător ferm al Republicii Moldova și al viitorului său european și va continua să sprijine cetățenii și autoritățile de la Chișinău să își îndeplinească obiectivele în acest sens, se arată în comunicatul Guvernului român.

Propaganda agresivă a Rusiei, care deformează datele istorice și ignoră realitățile actuale, trebuie combătută prin toate mijloacele, astfel încât obiectivul de integrare al Republicii Moldova în Uniunea Europeană să se realizeze, mai menționează sursa citată.

”Autoritățile ruse încearcă cu disperare prin propagarea unor știri false să schimbe traseul european al Republicii Moldova. Îi încurajez pe toți liderii de la Chișinău să nu se lase intimidați de astfel de acțiuni. România este umăr la umăr cu Republica Moldova în îndeplinirea visului european”, a declarat prim-ministrul român Marcel Ciolacu, citat de mass-media.

Demers pro-european

Dorința Republicii Moldova de a deveni stat membru al UE reprezintă alegerea stabilității, prosperității și a unei comunități de valori și principii, lucruri pe care Rusia continuă să le încalce flagrant, atacându-și vecinii, cu mijloace convenționale și hibride care încalcă în mod flagrant dreptul internațional.

Alături de celelalte state membre ale UE, România va continua să sprijine Republica Moldova pentru consolidarea instituțiilor democratice și a capacității de a contracara atacurile hibride agresive cu care se confruntă din partea Federației Ruse.

Vizita premierului român Marcel Ciolacu de la Chișinău a deranjat autoritățile de la Moscova. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, cunoscută pentru declarațiile sale agresive, a făcut recent un lung comentariu despre situația din Republica Moldova. Ea a reluat atacurile obişnuite la adresa conducerii proeuropene a ţării și asupra României.

„În paralel, continuă vizitele în Moldova ale politicienilor şi funcţionarilor occidentali care militează deschis pentru opţiunea europeană. La 4 octombrie anul acesta, la Chişinău, premierul român M. Ciolacu a îndemnat conducerea moldoveană să lucreze mai activ pentru ca cetăţenii să înţeleagă clar că viitorul Moldovei este în UE. Dar de ce a fost el timid? Ar fi trebuit să spună aşa: nu în UE, ci în România. Asta este ceea ce vor ei”, a spus Maria Zaharova.

Ea a ironizat și afirmația potrivit căreia Rusia „va duce ţara în izolare şi sărăcie”. „Vedem cât de prosperă este Uniunea Europeană. Absurditatea unor astfel de afirmaţii este că, aşa cum arată istoria, ocupaţia românească din 1918-1940 a fost cea care a adus în Basarabia sărăcie, ruină, depopulare şi atacuri în masă. Dimpotrivă, apartenenţa la Imperiul Rus şi la URSS a fost marcată de prosperitatea Moldovei. Toate acestea sunt dovedite prin fapte, cifre şi date reale”, a mai spus Zaharova.

România, prezență forte la Chișinău

Premierul român Marcel Ciolacu, aflat recent în vizită oficială la Chişinău, a avut o întrevedere cu preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, în cadrul căreia au discutat despre parcursul european al ţării vecine de peste Prut. „România crede în vocaţia europeană a R. Moldova şi va continua să sprijine fără echivoc continuarea acestui drum”, a declarat Ciolacu.

În contextul în care vizita are loc cu puţin timp înaintea referendumului ce va avea loc în Republica Moldova privind aderarea la Uniunea Europeană, în aceeaşi zi cu alegerile prezidenţiale din această ţară, un subiect important abordat în cursul întrevederii a fost parcursul european al ţării vecine de peste Prut.

Premierul Marcel Ciolacu a subliniat cu acest prilej că România crede în vocaţia europeană a Republicii Moldova şi va continua să sprijine fără echivoc continuarea acestui drum pe care autorităţile de la Chişinău s-au

angajat cu încredere şi responsabilitate, reuşind să facă faţă unor crize şi

provocări hibride, fără precedent, apărute pe fondul războiului declanşat

de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei.

„Am avut astăzi prilejul să facem un bilanţ al sprijinului total şi profund pe care România l-a oferit până acum Republicii Moldova şi am analizat modul în care putem canaliza mai bine această susţinere. Vom face în continuare tot ceea ce ţine de noi, prin proiecte concrete şi împărtăşind din experienţa noastră în integrarea europeană, pentru a sprijini acest parcurs pentru Republica Moldova. Miza proiectelor comune de sprijin este de a oferi cetăţenilor şi comunităţilor încredere în perspectiva unui viitor mai bun, al democraţiei, dezvoltării şi stabilităţii”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.

Plan de pace

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a prezentat la Londra detaliile „planului de victorie” al Ucrainei împotriva Rusiei premierului britanic Keir Starmer şi noului secretar general al NATO, Mark Rutte.
Zelenski desfăşoară un turneu european fulger, după Londra mergând la Paris, Roma şi Berlin pentru a obţine mai mult sprijin din partea aliaţilor săi în războiul cu Rusia, cu mai puţin de o lună înainte de alegerile prezidenţiale americane, al căror rezultat incert a stârnit temeri la Kiev în ce priveşte continuarea sprijinului din partea SUA, mai ales dacă republicanul Donald Trump ar reveni la Casa Albă.
Preşedintele Zelenski „a prezentat detaliile planului de victorie” premierului britanic Keir Starmer, potrivit unui comunicat de presă al preşedinţiei ucrainene. Acest plan „vizează crearea condiţiilor favorabile pentru o încheiere justă a războiului’, a declarat preşedintele ucrainean, citat în comunicatul de presă. „Ucraina nu poate negocia decât de pe o poziţie puternică”, a adăugat Zelenski.

Demers strategic

Înaltul oficial de la Kiev nu a oferit public detalii despre acest plan, menţionând doar că în document se regăseşte şi cererea de aderare la NATO. Potrivit unor oficiali americani, administraţia de la Washington este preocupată de faptul că acest plan al preşedintelui ucrainean nu cuprinde o strategie cuprinzătoare şi este doar puţin mai mult decât o cerere reîmpachetată de a primi mai multe arme şi de a fi ridicate restricţiile pentru folosirea în atacuri asupra unor ţinte pe teritoriul rus a rachetelor cu rază lungă de acţiune primite de Ucraina ca ajutor militar din partea Occidentului. Planul pleacă de la presupoziţia unei înfrângeri totale a Rusiei în război, obiectiv considerat nerealist de unii oficiali americani.
Zelenski a insistat din nou la Londra asupra „necesităţii de a obţine permisiunea de a lovi adânc în teritoriul Rusiei” cu arme cu rază lungă de acţiune, furnizate inclusiv de Regatul Unit, referindu-se la rachetele Storm Shadow, deja folosite de armata ucraineană.
Totuşi, secretarul general al NATO, Mark Rutte, care a participat la Londra la o reuniune trilaterală cu Zelenski şi Starmer, a avertizat că Ucraina nu trebuie să se „focalizeze asupra unui singur sistem de arme”. „Un singur sistem de arme nu va putea să facă diferenţa” în acest război, a subliniat Rutte, adăugând că le revine aliaţilor Ucrainei să decidă asupra autorizării loviturilor în interiorul Rusiei.

Amenințări ruse

Preşedintele rus Vladimir Putin consideră că o asemenea autorizaţie ar presupune o implicare directă a NATO în conflict prin asistenţa oferită Ucrainei pentru localizarea ţintelor cu ajutorul sateliţilor americani sau europeni şi direcţionarea rachetelor către acestea. Prin urmare, el a lansat un avertisment nuclear Occidentului prin revizuirea doctrinei nucleare a Rusiei, care ar permite represalii nucleare în cazul unor atacuri convenţionale masive cu rachete sau drone asupra teritoriului rus sau al aliatului său belarus.
Acest turneu european al lui Zelenski se desfăşoară în timp ce pe frontul din estul Ucrainei armata ucraineană pierde teren în faţa celei ruse, care continuă să înainteze pe mai multe direcţii în regiunea Doneţk, deşi Kievul a sperat că prin ofensiva lansată în august în provincia rusă Kursk va forţa o dislocare suficientă a trupelor ruse de pe frontul ucrainean pentru a opri înaintarea rusă pe acest front.

Summit amânat

Media rusă a jubilat la vestea că summitul privind Ucraina prevăzut să se desfăşoare sâmbătă la Ramstein, în Germania, a fost amânat, după ce preşedintele american Joe Biden a fost nevoit să-şi anuleze vizita în această ţară.
Casa Albă a anunţat că Joe Biden renunţă la deplasările prevăzute la sfârşitul săptămânii în Germania şi Angola, „având în vedere traiectoria şi forţa prognozate pentru uraganul Milton”.
Grupul Ramstein al donatorilor de arme pentru Ucraina urma să se reunească la cel mai înalt nivel, în marja vizitei oficiale a preşedintelui Biden în Germania, prevăzută pentru perioada 10-13 octombrie, care ar fi fost prima vizită de stat a unui lider american în aproape 40 de ani în Germania.
„Evenimentul din 12 octombrie 2024 este amânat”, a anunţat biroul de afaceri publice al SUA de la baza militară Ramstein într-un e-mail adresat agențiilor de presă. „Vor avea loc anunţuri cu privire la viitoarele reuniuni ale Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei”, se mai arată în comunicat.
Reuniunea avea drept scop să sublinieze sprijinul neclintit pentru Kiev împotriva invaziei Rusiei, într-un moment în care forţele armate ucrainene se află supuse unei presiuni uriaşe.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski declarase că va prezenta aliaţilor, la summitul de la Ramstein, „planul de victorie”, reprezentând viziunea Kievului cu privire la încheierea războiului cu Rusia. Kievul nu a oferit nicio declaraţie imediată cu privire la amânarea summitului.
Un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării a declarat că miniştrii apărării îşi propun sa se întâlnească în formatul Ramstein în această lună, dar nu a fost luată încă o decizie cu privire la o eventuală dată.

Summit pentru pace, o nouă ediție

Ucraina doreşte să organizeze un nou „summit pentru pace” la sfârşitul acestui an şi la care de data aceasta Rusia să participe, a declarat ambasadorul ucrainean în Turcia, Vasil Bodnar, după ce la precedenta reuniune denumită astfel de Kiev şi desfăşurată în iunie în Elveţia partea rusă nu a fost invitată, însă el a exclus orice discuţii bilaterale cu Rusia la o asemenea întâlnire.
„Unul dintre cele mai importante obiective ale acestui summit este de a obţine o pace justă în Ucraina. (Dar) nu vorbim despre un format în care Ucraina şi Rusia să stea una în faţa celeilalte şi Ucraina să asculte cererile Rusiei”, spune ambasadorul ucrainean la Ankara, Vasil Bodnar.
„Ceea ce vedem noi acum este aşa: comunitatea internaţională, împreună cu Ucraina, se vor aşeza la masă şi vor întocmi o listă cu paşii care trebuie întreprinşi pentru o pace justă în Ucraina, şi vor discuta cererile pentru Rusia pe baza acelei liste”, a explicat diplomatul ucrainean modul în care Kievul ar dori să se desfăşoare o astfel de întâlnire.
„Nu va fi o întâlnire bilaterală directă, cel mai probabil va fi în formatul în care terţe părţi vor fi de asemenea implicate şi (discuţiile) se desfăşoară prin terţi. Sperăm să ţinem acest summit până la sfârşitul anului”, a completat el.
Conform ambasadorului ucrainean în Turcia, această ţară, care a încercat să menţină relaţii bune atât cu Ucraina cât şi cu Rusia, ar putea fi un participant important la acest demers al Kievului, dată fiind experienţa sa în medierea altor conflicte.

Războiul declarațiilor

Dar Rusia a respins deja ideea de a participa la o reuniune într-un format de acest fel, afirmând că o conferinţă de pace trebuie să însemne discuţii directe între cele două părţi, nu un forum în care preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski să caute sprijin internaţional pentru propunerile sale de încheiere a conflictului.
De asemenea, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat anterior că ajungerea la o pace justă în Ucraina este imposibilă dacă această ţară îşi pierde neutralitatea prin aderarea la o alianţă condusă de SUA, cum este NATO.
Vorbind despre relatări recente conform cărora Occidentul discută o opţiune în care Ucraina s-ar alătura NATO în schimbul cedării către Rusia a unor porţiuni din teritoriul ucrainean ocupat de trupele ruse, Zaharova a spus că nu va fi posibilă o pace justă în Ucraina fără asigurarea unui statut neutru şi de ţară nealiniată pentru aceasta.
Ea a reafirmat că „operaţiunea militară specială”, numele dat de Rusia invaziei sale în Ucraina, este o reacţie a Moscovei faţă de extinderea NATO către est.

Condiții dure

Preşedintele rus Vladimir Putin a cerut în luna iunie 2024 retragerea trupelor Kievului din cele patru provincii ucrainene revendicate de Rusia (Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson) şi renunţarea de către Ucraina la aspiraţia de aderare la NATO, într-o propunere pentru o încetare a focului şi o pace negociată pe baza acordului nefinalizat la tratativele desfăşurate în 2022 la Istanbul.
Cererea lui Putin a fost respinsă din start de Ucraina şi de aliaţii ei occidentali, în special SUA, care au precizat că sprijină doar „formula de pace” prezentată la sfârşitul anului 2022 de Zelenski şi care prevede în principal retragerea necondiţionată a tuturor trupelor ruse din Ucraina, inclusiv din Crimeea, şi restabilirea graniţelor acestei ţări recunoscute internaţional.
Potrivit Rusiei, în negocierile desfăşurate la Istanbul cu oficialii ucraineni în martie-aprilie 2022, la o lună după lansarea invaziei asupra Ucrainei, aproape fusese convenit un acord de pace, dar care în final a fost abandonat de Kiev la cererea Washingtonului.
Între timp, preşedintele ucrainean a elaborat un „plan de victorie” al Ucrainei în războiul cu Rusia, despre care nu a oferit public detalii, dar l-a prezentat la sfârşitul lunii trecute preşedintelui american şi celor doi potenţiali succesori ai acestuia, Kamala Harris şi Donald Trump
Potrivit unor oficiali americani, administraţia de la Washington este preocupată de faptul că acest plan al preşedintelui ucrainean nu cuprinde o strategie cuprinzătoare şi este doar puţin mai mult decât o cerere reîmpachetată de a primi mai multe arme şi de a fi ridicate restricţiile pentru folosirea în atacuri asupra unor ţinte pe teritoriul rus a rachetelor cu rază lungă de acţiune primite de Ucraina ca ajutor militar din partea Occidentului. Planul pleacă de la presupoziţia unei înfrângeri totale a Rusiei în război, obiectiv considerat nerealist de unii oficiali americani, notează Reuters.

Sprijin pentru Ucraina

Ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, a participat recent la Summitul Ucraina – Europa de Sud-Est, găzduit la Dubrovnik de către preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, şi prim-ministrul Croaţiei, Andrej Plenkovic, eveniment în cadrul căruia statele participante au adoptat o Declaraţie comună consemnând „angajamentul colectiv de sprijin multidimensional pentru Ucraina”. România este unul dintre cei mai importanți susținători ai Ucrainei, atât în calitate de stat membru NATO, dar și în calitate de stat UE. Recent România a donat un sistem Patriot părții Ucrainene, una dintre cele mai importante contribuții din ultima saptămână.
În cadrul reuniunii a fost transmis un mesaj politic „solid, ferm şi articulat” de susţinere pentru Ucraina şi poporul ucrainean, Summit-ul reprezentând, în egală măsură, o oportunitate pentru un schimb de opinii aprofundat privind consecinţele multiple, în planul securităţii regionale şi europene, ale războiului de agresiune declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei.
În intervenţia sa, Luminiţa Odobescu a subliniat importanţa strategică a construirii unei păci juste şi cuprinzătoare în şi pentru Ucraina, care presupune efort dinamic conjugat al întregii comunităţi internaţionale, bazat pe o abordare constructivă şi orientată spre rezultate fezabile.

Rusia și limbajul forței

„Ar trebui să fie clar până acum că Rusia înţelege doar limbajul forţei. De fiecare dată când nu vorbim răspicat, ori nu acţionăm, oferim Rusiei argumente să creadă că şovăim în ceea ce priveşte sprijinul nostru pentru Ucraina. De aceea trebuie să rămânem puternici şi uniţi, vocali în susţinerea noastră pentru propunerile preşedintelui Zelenski, precum şi să continuăm eforturile de angajare a partenerilor globali. România va continua să facă acest lucru”, a transmis Odobescu.
Șefa diplomaţiei române a atras atenţia cu privire la acţiunile „destabilizatoare ale Federaţiei Ruse în regiunea Mării Negre, inclusiv cu scopul deturnării parcursului european al Republicii Moldova”, subliniind în acest context importanţa cooperării trilaterale România-Republica Moldova-Ucraina.
„România, Republica Moldova şi Ucraina au investit masiv în îmbunătăţirea conectivităţii noastre transfrontaliere. Aceste proiecte de infrastructură, unele cu finanţare europeană sau din partea partenerilor internaţionali, altele din bugetele naţionale, vor genera stabilitate pe termen lung în regiunea Mării Negre şi dincolo de aceasta”, a subliniat Odobescu.
Ministrul român al Afacerilor Externe a reafirmat, de asemenea, sprijinul ţării noastre pentru procesul de extindere a Uniunii Europene. „Viitorul Ucrainei, Republicii Moldova şi al Balcanilor de Vest este în Uniunea Europeană. Nu există alternativă reală la creşterea economică şi stabilitatea oferite de Uniunea Europeană. Politica de extindere este o investiţie strategică în securitatea, stabilitatea şi prosperitatea întregii noastre regiuni”, a mai declarat Odobescu.

UE, în sprijinul R. Moldova pe filieră românească

Sprijinul României pentru R. Moldova este vizibil și în activitatea Parlamentului European. Eurodeputaţii de pe tot spectrul eşichierului politic şi reprezentanta Comisiei Europene Vera Jourova şi-au exprimat recent, în cadrul unei dezbateri în plenul Parlamentului European la Strasbourg, sprijinul pentru parcursul european al Republicii Moldova şi îngrijorarea în privinţa ingerinţelor ruseşti în perspectiva alegerilor prezidenţiale şi a referendumului privind aderarea la UE de la 20 octombrie din această ţară.
Vera Jourova, vicepreşedinta Comisiei Europene pentru valori şi transparenţă, a transmis mesajul că Republica Moldova poate conta pe sprijinul UE în continuarea reformelor. „Odată cu alegerile prezidenţiale şi referendumul de aderare vedem o creştere a ingerinţelor ruseşti. Ţintele ruseşti rămân neschimbate: a deraia aderarea Moldovei şi a o readuce în sfera sa de influenţă”, a afirmat reprezentanta Comisiei la dezbaterea din PE.
Jourova a spus că viitorul Republicii Moldova nu poate fi „luat ostatic” de conflictul nerezolvat din Transnistria, dar pe de altă parte a subliniat că „trebuie să ne asigurăm că întreaga populaţie, inclusiv cea din zona transnistreană, beneficiază de integrarea europeană”.
„Moldova are ce căuta în Europa şi noi vom căuta să o sprijinim pe calea sa europeană”, a mai pledat ea. „Cetăţenilor Republicii Moldova le transmitem că Uniunea Europeana vede lupta voastră împotriva interferenţei ruse şi suntem alături de voi. Vrem ca Republica Moldova să fie puternică, independentă, să-şi decidă singură viitorul. Aceasta este, de fapt, diferenţa între modul de viaţă rusesc, care este bazat pe frică, şi modul de viaţă european, care este unul în care cetăţenii sunt puternici, independenţi, îşi decid propriul viitor”, a declarat la rândul său în plenul PE eurodeputatul Siegfried Mureşan, care a vorbit în numele grupului PPE.
„Vrem pentru cetăţenii Republicii Moldova exact ceea ce ne dorim pentru cetăţenii Uniunii Europene. Suntem pregătiţi să ne implicăm mai puternic, suntem pregătiţi să susţinem Republica Moldova în parcursul ei european’, a dat asigurări Mureşan.

Coaliție pro-R. Moldova

Pierre-Romain Thionnet, din grupul Patrioţi pentru Europa, a spus în cadrul dezbaterii că războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei „a arătat cât de fragilă este R. Moldova şi cât de importantă este pentru Europa”.
În acelaşi timp, eurodeputatul francez din formaţiunea Rassemblement national a vorbit despre problemele Republicii Moldova cu corupţia şi a afirmat că „rezilienţa Republicii Moldovei nu poate fi întărită doar din afară”.
„Kremlinul e la peste o mie de kilometri distanţă, dar continuă să se amestece în politica din Moldova. Moldovenii îşi doresc un viitor în democraţie. Vor decide nu doar persoana care va fi preşedinte, ci şi direcţia geopolitică a ţării”, a spus în cadrul dezbaterii polonezul Tobiasz Bochenski, din grupul Conservatorii şi Reformiştii Europeni (ECR).

R. Moldova, câmp de testare

Dan Barna, din grupul Renew, care a fost negociator şef al textului rezoluţiei, a declarat în cadrul dezbaterii că „timp de decenii Republica Moldova a îndurat campania neîncetată a Rusiei de a-i submina democraţia şi suveranitatea. Tacticile Moscovei au inclus: dezinformări, atacuri cibernetice, presiune economică şi sprijin pentru forţele antieuropene”.
„Dacă privim astăzi toate ţările confruntate cu imixtiunea Rusiei devine clar că Moldova a fost terenul de testare”, a mai spus eurodeputatul român. „De aici, din inima democraţiei europene, trebuie să-i transmitem lui Putin un mesaj clar: această situaţie nu mai poate continua”, a mai transmis el.
Eurodeputatul olandez Reinier Van Lanschot, din cadrul grupului Verzi/Alianţa Liberă Europeană, şi-a exprimat încrederea în capacitatea preşedintei Maia Sandu de a superviza parcursul european al Republicii Moldova. „Nimeni şi nimic nu o poate tulbura pe Maia Sandu, nici măcar un cutremur, care s-a întâmplat când era în direct la televiziune”, a declarat el în plenul PE.
„Ce spun autorităţile ruse: un ‘Da’ spus integrării europene înseamnă un ‘Da’ intrării în războiul din Ucraina. Hai să venim cu o contra-naraţiune: bun venit în Uniunea Europeană cetăţenilor din Republica Moldova”, a punctat germanul Michael Gahler, din grupul PPE.
Eurodeputatul PSD Vasile Dîncu a spus în intervenţia sa că „R. Moldova este astăzi în prima linie a războiului cu Rusia, alături de Ucraina, iar noi ne aflăm în spatele frontului. Parteneriatul cu UE este necesar pentru că ridică nivelul de trai, ajută la modernizare şi la întărirea securităţii”. „R. Moldova caută să revină acasă, adică în Europa. Mesajul nostru este foarte clar: dragi moldoveni, nu sunteţi singuri”, a mai afirmat el.

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Concurs eseuri