Ministerul Afacerilor Externe de la București a precizat că autoritățile române au decis declararea persona non grata pe teritoriul României a atașatului militar, aero și naval al Federației Ruse la București, Alexander Chuprina, precum și a adjunctului acestuia, Evgheni Ignatiev, pentru desfășurarea de activități care contravin prevederilor Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice din 1961.

Elemente non-diplomatice

Aceste elemente au fost comunicate părții ruse cu prilejul convocării la sediul MAE, din dispoziția ministrului Emil Hurezeanu, a însărcinatului cu afaceri a.i. al Ambasadei Federației Ruse la București.

„Rusia va da un răspuns adecvat” României, a anunțat Moscov,a după declararea a doi diplomaţi ruşi ca personae non gratae Numele adjunctului atașatului militar al Ambasadei Rusiei la București, colonelul Evgheni Ignatiev, apare într-o interceptare a procurorilor care îl viza pe un fost candidat la alegerile prezidențiale.

Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe a atacat România după ce autoritățile din țara noastră au decis să declare persoana non grata doi ofițeri de la ambasada de la București.

România, încercând să găsească orice corelaţie între criza sa politică internă şi Rusia, transferă problemele de la un cap bolnav la unul sănătos, a comentat expulzarea celor doi diplomaţi ruşi, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, citată de TASS, agenția de presă controlată de Kremlin.

„În ceea ce priveşte obsesia Bucureştiului de a găsi o „urmă rusească” în aceste dispute politice absolut interne, intra-româneşti: este asta ceva nou, e vreun fel de noutate? Nu. Am respins deja în repetate rânduri toate aceste speculaţii nefondate şi precizăm încă o dată: Rusia nu are obiceiul de a se amesteca în treburile altora”, susţine purtătoarea de cuvânt a MAE rus. „Şi nu este nevoie să transferăm problemele de la cei bolnavi la cei sănătoşi”, a adăugat ea.

Acuzații ruse

„Acestea sunt problemele României, ceea ce se întâmplă acolo. Este o criză a sistemului politic (…). Este o înlocuire absolută a instituţiilor democratice prin manipulări lipsite de scrupule. Noi nu avem nimic de-a face cu asta”, a comentat Maria Zaharova.

În loc să privească obiectiv situaţia şi să tragă concluziile corecte pe baza propriilor analize, „cercurile conducătoare din România continuă să urmeze cu perseverenţă cursul rusofob al escaladării”, a acuzat Zaharova. „Acest lucru este evidenţiat încă o dată de decizia nefondată a autorităţilor române de a-l declara pe ataşatul militar al Ambasadei Rusiei la Bucureşti şi pe asistentul său drept persoane indezirabile pe teritoriul ţării, decizie care a fost anunţată public la 5 martie”, a continuat ea.

Zaharova a repetat poziţia Moscovei din ajun şi a spus că acest demers nu va rămâne fără răspuns. „După cum bine înţelegeţi, acest pas trist nu va rămâne fără reacţia noastră. Cui au făcut ei mai rău? Evident, lor înşişi”, a conchis purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe referindu-se la autorităţile române.

Amenințări pe bandă rulantă

Moscova „va da un răspuns adecvat” la declararea de către România a ataşatului militar rus de la Bucureşti şi a adjunctului său drept persona non grata, a menționat anterior Ministerul rus de Externe, citat de media de la Moscova.

MAE a declarat anterior drept persona non grata pe teritoriul României doi membri ai Amabasadei ruse la București. Este vorba despre atașatului militar, aero și naval, Victor Makovskiy și de adjunctul acestuia, Evgheni Ignatiev.

Kopnina a confirmat corespondentului TASS că a fost convocată la Ministerul Afacerilor Externe şi că i s-a înmânat o notă prin care ataşatul militar şi asistentul său au fost declaraţi personae non gratae. „Partea rusă consideră acest pas nerezonabil şi neprietenos şi îşi rezervă dreptul de a riposta”, a spus ea.

Măsurile anunțate miercuri de Ministerul Afacerilor Externe vin după ce marți Serviciul de Informații Externe rus a adus acuzații grave, fără dovezi la adresa României și a Uniunii Europene.

Activități de spionaj

Între 2022 și 2025, numeroase state europene au expulzat diplomați ruși, invocând motive precum activități de spionaj și reacții la agresiunea Rusiei în Ucraina.

În Slovacia, la sfârșitul lunii martie 2022, autoritățile au expulzat 35 de diplomați ruși. Anterior, fuseseră reținute patru persoane suspectate de spionaj pentru Moscova, iar alți trei diplomați ruși fuseseră expulzați. Suspecții ar fi fost plătiți cu „zeci de mii de euro” pentru furnizarea de informații sensibile sau secrete.

În martie 2022, Polonia a expulzat 45 de diplomați ruși, acuzați de activități de spionaj care reprezentau o amenințare la adresa intereselor și securității țării. ​

În aprilie 2022, Germania a expulzat 40 de diplomați ruși, iar Franța 41, ca reacție la masacrul de la Bucea și la acțiunile Rusiei în Ucraina. Tot în aprilie 2022, Italia a expulzat 30 de diplomați ruși, alăturându-se altor țări europene în demersul de reducere a prezenței diplomatice ruse.

La sfârșitul lunii iunie 2022, Bulgaria a expulzat 70 de diplomați ruși, reducând semnificativ capacitatea Rusiei de a desfășura activități de spionaj în Europa.

Între 2022 și 2023, România a expulzat 11 diplomați ruși, ca parte a eforturilor de a contracara activitățile de spionaj și de a se alinia măsurilor luate de alte state europene. ​

În total, până în august 2022, aproximativ 400 de diplomați ruși au fost expulzați din țările europene, ceea ce a redus semnificativ capacitatea Moscovei de a desfășura operațiuni de spionaj pe continent.

Aceste măsuri au forțat Rusia să recurgă la forme mai riscante de spionaj, inclusiv utilizarea agenților sub acoperire non-diplomatică, ceea ce a dus la arestarea unor suspecți în diferite țări europene.