SUA au promis asistenţă financiară vecinilor Ucrainei, pentru a achiziţiona nave precum şalupe pilot şi pentru a facilita transbordarea şi tranzitul transfrontalier al cerealelor din Ucraina, în scopul susţinerii în continuare a eforturilor regionale în acest sens. Acest demers are loc în contextul insecurităţii alimentare globale cauzată de decizia Rusiei de a se retrage din Iniţiativa privind exportul de cereale prin Marea Neagră (BSGI). Ucraina şi Rusia sunt mari exportatori mondiali de cereale, iar România este unul dintre principalii producători de cereale din UE. 

Axa cerealelor

Marina militară ucraineană a anunţat deschiderea unui „coridor umanitar” temporar pe Marea Neagră, susţinând că primele nave vor începe să urmeze ruta respectivă în câteva zile.
Oleh Cealik, purtător de cuvânt al marinei militare, a declarat agenţiei citate că vor circula nave comerciale blocate în porturile ucrainene şi se vor transporta cereale şi alte produse agricole. El a adăugat că pe vase vor fi instalate camere video şi se vor transmite imagini pentru a dovedi că este vorba de o misiune eminamente umanitară, iar coridorul va fi „foarte transparent” şi nu va fi utilizat în scopuri militare. Într-un alt comunicat, marina militară a Ucrainei a avertizat că în Marea Neagră continuă ameninţarea militară din partea Rusiei şi pericolul creat de minele plutitoare. 

Reprezentanţii Statelor Unite ale Americii s-au alăturat oficialilor români, ucraineni, moldoveni şi ai Uniunii Europene, pentru a sprijini exportul de cereale ucrainene. „Retragerea unilaterală a Rusiei din BSGI şi atacurile asupra porturilor şi silozurilor de cereale din Ucraina au perturbat pieţele de cereale şi au lipsit de hrană oameni din întreaga lume – inclusiv pe cei din Sudul Global şi pe cei din ţări cu cea mai mare insecuritate alimentară. BSGI a exportat peste 32 de milioane de tone de cereale de la începutul lunii august a anului trecut, iar preţurile alimentelor au crescut cu aproximativ 10% de când Rusia s-a retras din BSGI. Pentru că transformarea dură a alimentelor în armă de către Rusia are consecinţe grave pentru populaţiile vulnerabile din întreaga lume, Statele Unite, România, Ucraina, Republica Moldova şi Uniunea Europeană sunt hotărâte să contracareze acţiunile barbare ale Rusiei şi să găsească soluţii viabile. Această întâlnire la nivel înalt arată angajamentul nostru comun de a aduce cerealele ucrainene pe piaţă, în ciuda eforturilor Rusiei”, se arată în comunicatul reprezentanţei diplomatice a SUA.

„Statele Unite vor contribui, de asemenea, la modernizarea infrastructurii critice pentru transportul feroviar şi rutier şi transbordare, extinderea accesului la piese pentru vagoanele de tren şi liniile de asamblare a căilor ferate şi sprijinirea sectorului privat de-a lungul Dunării, în creşterea capacităţii de export. Pentru a susţine în continuare eforturile regionale, Statele Unite au promis asistenţă financiară vecinilor Ucrainei, pentru a achiziţiona nave precum şalupe pilot şi pentru a facilita transbordarea şi tranzitul transfrontalier”, precizează sursa citată.

Strategie pentru export

Conform sursei menţionate, aceste măsuri reprezintă un progres în demersurile care vizează sporirea exporturilor de cereale din Ucraina. „Cu toate acestea, întreaga responsabilitate pentru creşterea preţurilor la alimente şi riscul ridicat pentru populaţiile vulnerabile din întreaga lume revine Rusiei. Rusia pune pe seama regimului de sancţiuni impus de Occident penuria de alimente. Această afirmaţie este falsă. Comunitatea globală nu a vizat prin regimul de sancţiuni exportul de produse agricole din Rusia, inclusiv de fertilizatori. Statele Unite solicită Rusiei să înceteze imediat atacarea oraşelor şi infrastructurii ucrainene, să se alăture din nou Iniţiativei BGSI, să extindă, dezvolte şi implementeze pe deplin termenii Iniţiativei”, se mai arată în comunicat.

Înalţi reprezentanţi ai Statelor Unite ale Americii, ai Uniunii Europene, ai Republicii Moldova şi României s-au reunit, vineri, la Galaţi, pentru a discuta despre rutele alternative pentru transportul cerealelor din Ucraina.

La întâlnire au participat Ambasadorul Jim O’Brien, Coordonatorul pentru Sancţiuni din Departamentul de Stat al SUA, ambasadorul SUA în Ucraina, Bridget Brink, ambasadorul SUA în România, Kathleen Kavalec, şi Şeful adjunct interimar al Misiunii SUA în Republica Moldova, Mary Alexander, alături de ministrul Transporturilor şi Infrastructurii din România, Sorin Grindeanu, vicepremierul ucrainean Oleksandr Kubrakov, viceprim-ministrul moldovean Vladimir Bolea, şi directorul general al Comisiei Europene pentru Mobilitate şi Transport, Magda Kopczynska.

Constanța, Mecca cerealelor

Portul Constanţa din România, principala rută alternativă a Ucrainei după ce retragerea Rusiei a dus la prăbuşirea acordului care îi asigura transporturile de cereale pe Marea Neagră, are capacitatea de a gestiona încărcături suplimentare până la jumătatea lunii august, a declarat pentru Reuters Viorel Panait, director general al operatorului porturar Comvex şi şeful organizaţiei patronale Constanta Port Business Association, citat de mass-media română.

Viorel Panait a spus că, în paralel, operatorii portuari caută să îşi augmenteze capacitatea. După ce Rusia a decis să renunţe la acordul ce asigura Ucrainei un coridor securizat pentru transportul cerealelor sale din trei porturi ucrainene de la Marea Neagră, Constanţa devine cea mai mare rută alternativă de transport maritim. De la începutul războiului, portul român a gestionat deja o treime din exporturile de cereale ale Ucrainei. Acum, presiunea de tranzit va creşte asupra portului Constanţa, care în mod tradiţional se ocupă de exporturile de recolte ale României şi ale vecinilor săi fără ieşire la mare, între care Ungaria şi Serbia, notează Reuters.

În total, portul Constanţa a manipulat 15,25 milioane de tone de cereale în primele şase luni ale acestui an, reprezentând o creştere de 24,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, a declarat pentru Reuters Autoritatea Portuară Constanţa. Cerealele ucrainene au reprezentat 7,5 milioane de tone din acest total. Prin comparaţie, operatorii portuari români au manipulat 8,6 milioane de tone de cereale ucrainene în tot anul 2022. Viorel Panait a declarat pentru Reuters că un decalaj în recolta cerealelor în România, precum şi reticenţa unor fermieri români de a-şi vinde recoltele la preţuri mici fac să existe o capacitate disponibilă a portului pentru cerealele ucrainene până la jumătatea lunii august.

„Recolta în România începe puţin mai târziu decât în Ucraina, ceea ce generează o pauză între cele două recolte”, a explicat Panait. „Iar unii fermieri români încă îşi păstrează recoltele, astfel că vânzările stagnează în acest moment”, susţine Panait. „Acest lucru creează o disponibilitate de capacitate logistică de care Ucraina ar putea beneficia”, a completat el. Viorel Panait mai spune că operatorii de terminale de cereale şi-au crescut investiţiile în echipamente şi gestionare pentru a creşte capacitatea de operare, comparativ cu începutul războiului. Până în prezent, în cazul Constanţei, există un vârf de 25 de milioane de tone de cereale manipulate pe an, record care, potrivit lui Panait, va fi depăşit în 2023. 

Progres real

„Există un ritm accelerat şi toată lumea se înscrie în această direcţie: statul, autoritatea portuară, operatorii portuari au ca obiectiv creşterea vitezei de operare şi de tranzit, precum şi a cantităţilor de cereale”, a declarat el. Modernizarea și creșterea capacităților Potrivit lui Panait, Comvex, care şi-a dublat capacitatea de descărcare a barjei anul trecut, îşi măreşte acum capacitatea de depozitare a cerealelor cu 25%, până la 250.000 de tone, într-o modernizare care este de aşteaptat să dureze circa opt luni.

Grupul de logistică pentru transportul de marfă TTS, care se ocupă de produse agricole, minerale şi chimice pe fluviul Dunărea, a finalizat la începutul acestei luni preluarea operatorului de mărfuri solide din portul Constanţa, Decirom S.A.. TTS a declarat că va investi 10 milioane de euro pentru a-şi creşte viteza de operare până în 2024. Panait a mai spus că unii operatori portuari folosesc un sistem digital, care a redus timpul necesar pentru procesarea declaraţiilor vamale la 30 de minute, în timp ce în sistemul clasic putea să dureze până la 48 de ore. Ucraina, la rândul ei, şi-a sporit capacitatea în porturile sale dunărene – Reni şi Izmail -, iar cu operatorii de cale ferată se poartă discuţii pentru un nou sistem de reîncărcare la punctul de trecere a frontierei Vadul Siret-Dorneşti, a mai spus Panait. „Vorbim de un progres real”, a punctat el. Ucraina şi Rusia sunt mari exportatori mondiali de cereale, iar România este unul dintre cei mai mari producători din Uniunea Europeană. Pe de altă parte, România este una dintre cele cinci ţări din estul UE care s-au confruntat cu un aflux de cereale ucrainene pe piaţa internă, după invaziei Rusiei, ceea ce a convins UE să aprobe restricţii temporare care interzic importurile, cerealele ucrainene putând doar să tranziteze prin aceste ţări.

Efort susținut

Ambasadorul SUA la Bucureşti, Kathleen Kavalec, a declarat vineri, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Galaţi, că Statele Unite sunt recunoscătoare României pentru sprijinul acordat Ucrainei, în contextul războiului cu Rusia. Înalţi reprezentanţi ai Statelor Unite ale Americii, ai Uniunii Europene, Republicii Moldova şi României au discutat, la Galaţi, despre rutele alternative pentru transportul cerealelor din Ucraina.
La conferinţa de presă pe tema exporturilor agricole ale Ucrainei în cadrul culoarelor de solidaritate UE – Ucraina au participat ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, Jim O’Brien, care conduce biroul SUA ce gestionează regimurile de sancţiuni (U.S. Sanctions Coordinator), vicepremierul ucrainean Oleksandr Kubrakov, Magda Kopczynska – director pentru Transportul pe Apă de la Directoratul-General pentru Mobilitate şi Transport, reprezentanţi ai Comisiei Europene şi ministrul Agriculturii din Republica Moldova, Vladimir Bolea.
„Statele Unite sunt recunoscătoare României pentru găzduirea acestor discuţii importante şi pentru tot cea făcut în sprijinul Ucrainei”, a subliniat ambasadorul Kathleen Kavalec.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a arătat că se doreşte dublarea capacităţii de tranzit prin România a cerealelor ucrainiene de la 2 la cel puţin 4 milioane de tone în fiecare lună. El a arătat că, din perspectiva transportului pe Dunăre, Canalul Sulina este singura cale navigabilă viabilă pentru aceste transporturi şi de aceea este important să fie optimizată capacitatea acestei rute.
„Ne dorim să creştem numărul de piloţi care să aducă navele pe Canalul Sulina, până la sfârşitul lunii august vom avea cei 60 de piloţi la care ne-am angajat şi, de asemenea, avem proiectul european care se va termina undeva în toamna acestui an, probabil octombrie, care va permite navigarea pe Sulina, 24 de ore, 7 zile pe săptămână. În momentul în care se va creşte numărul de piloţi, automat porturile Galaţi, Brăila vor fi folosite şi ele, alături de Reni şi Ismail. Astăzi am propus nu doar cele două porturi, am venit cu această propunere în faţa colegilor din Ucraina de a folosi toate porturile, inclusiv cele amonte de Galaţi şi Brăila până la Orşova, folosind reţeaua feroviară până în acele porturi de la sudul Dunării şi de acolo pe barje spre Marea Neagră, spre Constanţa”, a spus ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.

România-Ucraina-R.Moldova

De asemenea, vicepremierul ucrainean Oleksandr Kubrakov a declarat că acordul dintre Ucraina şi România va aduce beneficii de ambele părţi. „Vreau să mulţumesc partenerilor pentru întâlnirea productivă şi pentru suportul pentru cetăţenii ucraineni, în lupta lor cu agresiunea militară rusească. Este imposibil să înlocuieşti cerealele ucrainene. Când Rusia s-a retras din acordul pentru cereale, preţul cerealelor a crescut imediat cu mai bine de 8%, aşa cum a spus secretarul de stat al SUA, Antony Blinken. Ucrainenii sunt interesaţi de transporturi în apele teritoriale ale României, în mod particular portul Constanţa şi Canalul Sulina, cred că vor fi beneficii pentru ambele părţi”, a declarat vicepremierul Oleksandr Kubrakov.
Ministrul Agriculturii din Republica Moldova, Vladimir Bolea, a declarat că ţara sa va sprijini necondiţionat transportul de cereale ale Ucrainei prin reţeaua coridoarelor de solidaritate.
„Republica Moldova a fost alături de poporul ucrainean. Cu o populaţie de 2,5 milioane de cetăţeni, noi am găzduit şi am fost a doua casă pentru aproape 750.000 de refugiaţi din Ucraina. În a doua etapă, a intervenit problema coridoarelor solidarităţii în materie de import şi export a produselor cerealiere şi pe această cale noi am reiterat poziţia Republicii Moldova de susţinere absolut necondiţionată a Ucrainei în procesele sale economice de export şi de tranzit spre porturile Constanţa, Galaţi, care se află pe teritoriul României”, a afirmat ministrul Vladimir Bolea.
Oficialul Comisiei Europene, Magda Kopczynska, a subliniat importanţa coridorului Dunăre-Marea Neagră pentru transportul de cereale din Ucraina.
„Comisia Europenă condamnă recentele atacuri ruseşti asupra infrastructurii ucrainene din zona Dunării, în porturile Reni şi Ismail, şi regretă retragerea unilaterală a Rusiei din acordul Mării Negre, punând astfel în pericol vieţi omeneşti şi securitatea alimentară globală. Astăzi este o zi importantă, un pas important în a ne întări eforturile pentru reduce impactul rusesc şi să îmbunătăţim funcţionalitatea coridoarelor de solidaritate ucrainene. Când vine vorba despre produsele cerealiere, care sunt atât de importante pentru securitatea alimentară globală, între data de 22 mai şi sfârşitul lunii iulie a anului acesta, pe culoarele solidarităţii au fost transportate aproximativ 60% din exporturile Ucrainei, iar restul cu ajutorul acordului Mării Negre. Când privim la potenţialul coridoarelor solidarităţii, ruta Dunăre-Constanţa este cel mai mare activ, aproape 60% din exporturile de cereale ucrainene au venit pe ruta aceasta”, a precizat directorul pentru Transportul pe Apă de la Directoratul-General pentru Mobilitate şi Transport, Magda Kopczynska.

România se mobilizează

Şi oficialul SUA care conduce biroul ce gestionează regimurile de sancţiuni (U.S. Sanctions Coordinator), Jim O’Brien, a subliniat că indiferent de atacurile Rusiei care au afectat infrastructura din Ucraina, cerealele vor ajunge pe pieţele globale.
„Ceea ce aţi văzut în după-amiaza aceasta este solidaritate în acţiune. Rusia a atacat Ucraina, aducând războiul aproape de această regiune paşnică. România, Moldova şi Ucraina au spus să ne întâlnim în România şi să găsim o soluţie. Rusia a atacat proviziile globale de mâncare, acordul Mării Negre a adus 32 de milioane de tone de cereale pe piaţa globală, culoarele solidarităţii au adus ceva mai mult. Acest grup de ţări a spus ‘să ne aşezăm să găsim soluţii şi să aducem mai multe cereale’. Cerealele din Ucraina vor ajunge în toată lumea”, a subliniat Jim O’Brien.
Ministrul Transporturilor şi al Infrastructurii, Sorin Grindeanu, a declarat vineri, la Galaţi, că în perioada următoare vor fi luate măsuri pentru a fi crescută capacitatea de tranzit prin România a cerealelor ucrainene de la 2 la 4 milioane de tone în fiecare lună.
Declaraţia ministrului Transporturilor a fost făcută în urma unor discuţii cu înalţi reprezentanţi ai Statelor Unite ale Americii, ai Uniunii Europene, Republicii Moldova şi României despre rutele alternative pentru transportul cerealelor din Ucraina. „Am căzut de acord că trebuie accelerate exporturile de cereale ucrainiene în contextul atacurilor pe care dumneavoastră le ştiţi din ultimele săptămâni asupra porturilor ucrainene de la Reni şi Ismail. În cadrul acestor întâlniri, am subliniat importanţa rutelor de transport româneşti terestre, pe cale ferată, dar şi navale pentru menţinerea unui flux continuu pentru exporturile şi importurile din Ucraina. Din perspectiva transportului pe Dunăre, Canalul Sulina este singura cale navigabilă viabilă pentru aceste transporturi şi de aceea este important să optimizăm capacitatea acestei rute. A fost o întâlnire extrem de bună, fructuoasă, care ne va duce prin măsurile pe care le vom lua la creşterea capacităţii de tranzit a cerealelor care provin din Ucraina, prin România, astfel încât de la peste 2 milioane de tone cât avem acum lunar să ajungem la ţinta pe care ne-am propus-o în perioada următoare şi anume de aproape 4 milioane de tone”, a detaliat ministrul Sorin Grindeanu.
„În faţa adversităţii, unitatea primează. Într-o întâlnire crucială, (…) România, Ucraina, Republica Moldova, Comisia Europeană şi Statele Unite îşi vor uni forţele, în urma ieşirii dure a Rusiei din Iniţiativa pentru cereale la Marea Neagră (…) În ciuda distrugerii nemiloase de către Rusia a infrastructurii portuare ucrainene şi a depozitelor de cereale, rămânem angajaţi în asigurarea continuităţii neîntrerupte a exporturilor de cereale ucrainene, pentru a satisface cererea globală. Colaborând, suntem hotărâţi să consolidăm şi să diversificăm rutele alternative pentru exporturile de cereale pe cale ferată, rutieră şi maritimă, asigurând rolul esenţial al Ucrainei pe piaţa alimentară globală”, a transmis Ambasada SUA.

Securitate la Marea Neagră

Premierul Marcel Ciolacu a discutat anterior cu James O’Brien, coordonator al Biroului pentru aplicarea Sancţiunilor din cadrul Departamentului de Stat al SUA, despre climatul de securitate la Marea Neagră, în contextul recentelor atacuri ruseşti asupra unor obiective de infrastructură din Ucraina.

Potrivit unui comunicat de presă transmis de Guvern, premierul a salutat adoptarea de către Administraţia SUA a Strategiei privind Marea Neagră şi a arătat deschiderea Executivului român de a conlucra strâns în perioada următoare pentru realizarea obiectivelor strategiei.

„Partea română a exprimat, totodată, aprecierea pentru adoptarea de către Senatul american, a legii privind autorizarea bugetului apărării SUA (National Defense Authorization Act/NDAA), care include şi proiectul de lege Black Sea Security Act. Acesta reprezintă un nou semnal privind sprijinul puternic, bipartizan, de care securitatea Mării Negre, ca regiune de importanţă strategică pentru comunitatea euro-atlantică, se bucură la nivelul Congresului SUA şi care se alătură deciziilor importante de conturare a unui cadru strategic de abordare a regiunii Mării Negre de către Administraţia SUA, inclusiv în urma dialogului şi consultării apropiate cu România”, se mai arată în comunicat.

Cei doi oficiali au reafirmat sprijinul pentru securitatea şi stabilitatea Republicii Moldova, ca parte esenţială pentru securitatea regiunii Mării Negre.

Premierul Marcel Ciolacu a reafirmat decizia României de a sprijini Ucraina pentru continuarea exporturilor de cereale către pieţele globale, după decizia unilaterală a Federaţiei Ruse de a nu prelungi Iniţiativa privind Cerealele la Marea Neagră şi a prezentat măsurile complexe implementate de Guvern pentru îmbunătăţirea conectivităţii transfrontaliere cu Ucraina, ceea ce a contribuit la creşterea capacităţilor de tranzit la punctele de frontieră, precizează comunicatul menţionat.

Potrivit sursei citate, pentru partea română, rămâne o prioritate utilizarea şi dezvoltarea capacităţilor de tranzit deja existente şi angrenarea sprijinului, inclusiv financiar, al Statelor Unite ale Americii şi al Comisiei Europene pentru proiecte ce vizează creşterea capacităţilor de stocare şi export prin porturile de la Galaţi şi Constanţa.

Întrevederea a prilejuit o bună oportunitate de a trece în revistă cooperarea economică, precum şi schimburile comerciale bilaterale în creştere, dar şi investiţiile americane din România, adaugă comunicatul Executivului. Au fost evidenţiate şi apreciate, de asemenea, eforturile comune privind progresele în materie de includere a României în Programul Visa Waiver. 

Varianta baltică

Polonia vrea ca Uniunea Europeană să ajute la creşterea capacităţilor portuare de la Marea Baltică, în ideea de a putea exporta cantităţi mai mari de cereale din Ucraina. În acelaşi timp, Polonia insistă că va menţine un embargou privind vânzarea cerealelor din Ucraina pe piaţa internă, transmite Bloomberg.

Potrivit ministrului polonez al Agriculturii, Robert Telus, exporturile de cereale ucrainene prin porturile poloneze au urcat la 260.000 de tone în luna iunie. Este vorba de o cantitate de două ori mai mare decât cea înregistrată la începutul anului şi cel mai probabil va continua să crească, în condiţiile în care ieşirea Rusiei din acordul internaţional care permitea Ucrainei să exporte cereale via porturile sale de la Marea Neagră forţează Ucraina să caute rute alternative.

„Trebuie să ajutăm Ucraina şi înţelegem acest lucru. Ne gândim la construim porturi care vor fi folosite exclusiv pentru transportul de cereale, aşa-numitele agro-porturi”, a spus Robert Telus într-un interviu pentru Bloomberg. Telus a adăugat că Polonia poartă deja discuţii cu ţara vecină Lituania pentru a transfera controalele fitosanitare de la graniţa sa spre porturile lituaniene, în ideea de a accelera tranzitul de cerealelor ucrainene.

În acelaşi timp, ministrul polonez al Agriculturii crede că deşi terminalele din Marea Baltică sunt o alternativă „cea mai mare parte a mărfurilor va trece în continuare prin porturile sudice”.

Agenţia de presă PAP a dezvăluit că autorităţile poloneze au prezentat Comisiei Europene o estimare de cost, în valoare de un miliard de euro, pentru investiţiile necesare a fi făcute în infrastructură astfel încât Varşovia să poată majora tranzitul de cereale şi alte produse agro-alimentare ucrainene via graniţa dintre Polonia şi Ucraina.

Membrii estici ai UE, Polonia, Slovacia, Ungaria, România şi Bulgaria, cu aprobarea Bruxelles-ului, şi-au închis pieţele pentru grâul, porumbul, rapiţa şi floarea-soarelui din Ucraina până la 15 septembrie, în încercarea de a-şi proteja propriile sectoare agricole. Măsurile au fost în vigoare, iniţial, până la 5 iunie 2023 însă Comisia Europeană a prelungit restricţiile până pe data 15 septembrie.

Sprijin lituanian

Lituania solicită Uniunii Europene să sprijine exporturile de cereale ucrainene, prin rute alternative, în urma retragerii Rusiei din acordul privind transportul pe Marea Neagră. Guvernul lituanian a adresat o cerere prin care cere blocului comunitar să ia în calcul capacitățile statelor baltice de a „servi ca o rută alternativă viabilă şi fiabilă pentru tranzitul de produse ucrainene, inclusiv al cerealelor”, notează AFP. Cererea vine în contextul retragerii Rusiei dintr-un acord care permitea transportul acestora prin Marea Neagră și aparține a trei miniştri lituanieni.

Într-o scrisoare consultată de AFP, miniştrii au subliniat că infrastructurile baltice au o capacitate anuală combinată de 25 de milioane de tone numai pentru cereale. Acordul internaţional privind transportul de cereale pe Marea Neagră, din care Rusia s-a retras, a permis exportul a aproape 33 de milioane de tone de cereale şi al altor produse alimentare timp de peste un an, conform ONU.

Pentru a profita de potenţialul rutei alternative propuse, miniştrii lituanieni au solicitat Uniunii Europene să simplifice procedurile administrative la graniţa polono-ucraineană şi să implementeze aceste măsuri în porturile baltice.

Recent, cinci ţări vecine Ucrainei, respectiv Polonia, Bulgaria, Ungaria, Slovacia şi România, au cerut UE să prelungească restricţiile asupra importurilor de cereale ucrainene pentru a-şi proteja fermierii. Cu toate acestea, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins ferm prelungirea restricţiilor asupra exporturilor de cereale către ţările din vecinătatea Ucrainei, potrivit Reuters. Într-un mesaj pe Telegram, el a declarat că blocarea exporturilor pe cale terestră după data de 15 septembrie, când expiră restricţiile relevante, este inacceptabilă în orice formă

Varianta croată

Ucraina a ajuns la un acord cu Croaţia asupra posibilității de a utiliza porturile croate de pe Dunăre și Marea Adriatică pentru exportul de cereale ucrainene, a declarat ministrul de externe Dmytro Kuleba, după discuții cu omologul său croat.

Rusia a renunțat luna trecută la acordul privind cerealele ucrainene, intermediat de ONU la Marea Neagră, privând Ucraina, un producător global, de un canal vital pentru a-și exporta în siguranță produsele agricole în timpul războiului.

„Am convenit asupra posibilităţii folosirii porturilor croate de la Dunăre şi de la Marea Adriatică în transportul cerealelor ucrainene”, anunţă Kuleba, potrivit site-ului Guvernului ucrainean. „Acum vom lucra pentru a stabili cele mai eficiente rute către aceste porturi și vom profita la maximum de această oportunitate”, a spus Kuleba după întâlnirea cu Grlic Radman la Kiev.

„Fiecare contribuție la deblocarea exportului, fiecare ușă deschisă reprezintă o contribuție reală și eficientă la securitatea alimentară a lumii. Sunt recunoscător Croaţiei pentru ajutorul său contructiv”, a mai precizat el.

În prezent, Ucraina se bazează pe rute de export terestre prin Uniunea Europeană, precum și pe o rută alternativă prin fluviul Dunărea. Rusia a atacat, după ce a ieşit din acord, cu rachete şi drone, depozite ucrainene de cereale şi instalaţii folosite în exportul cerealelor în regiunea Odesa, atât în porturi maritme, cât şi fluviale.

Kuleba a mai spus că subiectul principal al discuțiilor cu omologul său croat au fost armele. „Voi spune doar că există acorduri specifice care vor fi implementate în curând”, a menționat oficialul fără a oferi detalii.

Produsele agricole urmează să fie transportate până în Croaţia via fluviul Dunărea iar ulterior vor fi transportate pe calea ferată până pe coasta croată a Mării Adriatice. Nu au fost dezvăluite informaţii cu privire la cantităţile de cereale care ar putea fi transportate în acest fel.