Ministerul Afacerilor Externe (MAE) de la București, în strânsă colaborare cu Ministerul Apărării Naționale (MApN) și Ministerul Afacerilor Interne (MAI), precum și cu alte instituții ale statului român și în coordonare cu structurile dedicate ale Comisiei Europene, a participat miercuri, 14 mai 2025, la o nouă operațiune de evacuare medicală de urgență a 12 pacienți pediatrici din Fâșia Gaza, grav afectați de lipsa accesului la tratament medical adecvat, alături de 21 de  membri de familie.

Operațiune complexă

Operațiunea a fost realizată cu implicarea MAE, cu sprijinul Ambasadei României la Tel Aviv, al Oficiului de Reprezentare al României la Ramallah, al MApN, MAI – Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU), al Ministerului Sănătății (MS) și al unor organizații non-guvernamentale de pe teritoriul României, pentru realizarea tuturor activităților de preluare, transport în România, prin intermediul forțelor aeriene române, cazare și asigurare a tratamentului și îngrijirii adecvate în condiții de siguranță.

Având în vedere situația umanitară și medicală dificilă din Fâșia Gaza, precum și faptul că accesul la tratament medical este grav afectat de conflictul militar, România și-a oferit asistența pentru pacienți vulnerabili din enclava palestiniană. Misiunea s-a desfășurat pe ruta Otopeni – Aeroportul Ramon (Eilat)/Israel – Otopeni, cu o aeronavă C-27J Spartan a Forțelor Aeriene Române, în baza Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene. La bord s-a aflat şi o echipă medicală formată din specialiști din cadrul SMURD și personal medical din MApN.

Ulterior sosirii în București, din totalul persoanelor evacuate din Fâșia Gaza, un pacient și un aparținător al acestuia vor fi transportați în Republica Turcia, prin grija autorităților turce.

Ceilalți 11 pacienți, însoțiți de 20 de aparținători ai acestora, urmează să primească tratament de specialitate în unități spitalicești din București și vor beneficia de sprijinul instituțiilor competente române și al unor organizații non-guvernamentale, care vor asigura asistența medicală, socială și psihologică necesară pentru recuperarea acestora, în condiții de siguranță.

Sprijin financiar european

Operațiunea a fost susținută financiar și operațional prin intermediul Mecanismului de Protecție Civilă al Comisiei Europene, în strânsă coordonare cu Organizația Mondială a Sănătății și cu autoritățile israeliene relevante.

MAE subliniază că România va continua să contribuie la efortul de atenuare a efectelor crizei umanitare asupra civililor palestinieni din Fâșia Gaza, acționând în strânsă coordonare cu partenerii săi internaționali.

Totodată, MAE urmărește cu îngrijorare evoluțiile situației de securitate regionale și reafirmă necesitatea identificării imediate a unor soluții care să conducă la reducerea tensiunilor, o încetare permanentă a focului, eliberarea tuturor ostaticilor, protejarea populației civile și reluarea ajutorului umanitar pentru civilii afectați.

Ajutoare umanitare

Fundația umanitară din Gaza (GHF) a anunțat recent că intenționează să înceapă distribuirea de ajutoare în Fâșia Gaza până la sfârșitul lunii mai 2025. Aceasta survine după ‘discuții cu oficiali israelieni care vizează permiterea furnizării unui ajutor tranzitoriu către Gaza’, a indicat fundația într-un comunicat, precizând că a cerut Israelului să securizeze puncte de distribuție în nordul teritoriului palestinian.
După un armistițiu de două luni, armata israeliană și-a reluat pe 18 martie ofensiva militară în Fâșia Gaza, cu obiectivul declarat de a constrânge Hamas să elibereze toți ostaticii care mai sunt încă ținuți acolo după atacul fără precedent lansat de mișcarea islamistă palestiniană pe 7 octombrie 2023.

România-Gaza

Relația dintre România și Gaza nu este una directă în sensul clasic al diplomației bilaterale, dar se înscrie într-un cadru mai amplu al politicii externe românești în Orientul Mijlociu, marcată de echilibru între sprijinul pentru drepturile palestinienilor și relațiile strategice cu Israelul. În contextul crizei umanitare din Fâșia Gaza, România a adoptat o poziție prudentă, susținând nevoia unui armistițiu umanitar, accesul ajutoarelor și reluarea negocierilor de pace.

Istoric, România a menținut relații bune cu Autoritatea Națională Palestiniană și a susținut soluția celor două state, considerând că doar dialogul și negocierile directe pot duce la o pace durabilă în regiune. De altfel, România a fost una dintre primele țări din Europa care a recunoscut, în anii ’70, dreptul poporului palestinian la autodeterminare, menținând în același timp relații diplomatice neîntrerupte cu Israelul.

În privința Fâșiei Gaza, România s-a concentrat mai ales pe dimensiunea umanitară. În urma escaladării violențelor, autoritățile române au condamnat atacurile împotriva civililor și au transmis apeluri pentru protejarea populației și a infrastructurii esențiale. Ministerul Afacerilor Externe a comunicat constant poziții care reflectă preocuparea față de deteriorarea situației din Gaza și a susținut, în cadrul ONU și UE, măsuri pentru facilitarea ajutorului umanitar și reducerea suferinței civililor.

Pe plan intern, România a acționat pentru evacuarea cetățenilor români sau a persoanelor cu legături familiale din zona de conflict. În paralel, organizații umanitare și asociații din România au mobilizat campanii de sprijin pentru populația afectată din Gaza, reflectând empatia unei părți din societatea civilă față de criza umanitară.

Deși nu joacă un rol major în procesul de pace israeliano-palestinian, România este considerată un actor diplomatic echilibrat, cu o voce moderată, capabilă să contribuie la consolidarea dialogului în cadrul UE și al ONU. Într-o regiune dominată de polarizări puternice, Bucureștiul încearcă să păstreze o linie de mijloc, susținând nevoia de securitate a Israelului, dar și drepturile palestinienilor, inclusiv în Gaza, la o viață demnă și liberă de violență.

Relația României cu Gaza se definește mai degrabă prin solidaritate umanitară, diplomație de susținere indirectă și prin implicarea limitată, dar consecventă, în eforturile internaționale pentru stabilitate în Orientul Mijlociu.