România, noi măsuri pentru sprijinirea refugiaților ucraineni

de | mai 10, 2024 | Știri | 0 comentarii

Legea care aprobă Ordonanţa de Urgenţă care prevede acordarea de sprijin şi asistenţă umanitară de către statul român cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina, a fost promulgată, vineri, de preşedintele Klaus Iohannis.Potrivit respectivei Ordonanţe de Urgenţă, cetăţenii străini sau apatrizii aflaţi în situaţii deosebite care provin […]

Legea care aprobă Ordonanţa de Urgenţă care prevede acordarea de sprijin şi asistenţă umanitară de către statul român cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina, a fost promulgată, vineri, de preşedintele Klaus Iohannis.
Potrivit respectivei Ordonanţe de Urgenţă, cetăţenii străini sau apatrizii aflaţi în situaţii deosebite care provin din zona conflictului armat din Ucraina şi intră în România şi care nu solicită o formă de protecţie potrivit Legii privind azilul în România, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiază, în cadrul taberelor temporare de cazare şi asistenţă umanitară sau în alte locaţii de cazare stabilite de comitetele judeţene/al Municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă, de asigurare a unor utilităţi de primă necesitate.
De asemenea, persoanele vizate au dreptul de a fi incluse în programele naţionale de sănătate publică ce au drept scop prevenirea, supravegherea şi controlul bolilor transmisibile, în situaţiile de risc epidemiologic.
Persoanele prevăzute beneficiază de aceleaşi servicii medicale ca asiguraţii români, fără plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, precum şi de medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale şi serviciile cuprinse în programele naţionale de sănătate curative.
Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, la jumătatea lunii aprilie, Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului care vizează modalitatea de acordare de sprijin financiar în vederea corelării măsurilor financiare cu angajarea refugiaţilor în câmpul muncii, cu înscrierea copiilor într-o formă de educaţie şi cu dobândirea unui statut legal în România.
Astfel, se instituie posibilitatea acordării unei sume forfetare lunare, pentru o sigură perioadă de maximum patru luni consecutive, începând cu data de 1 mai 2023, în vederea acoperirii cheltuielilor cu hrana şi cazarea pe teritoriul României, pentru familiile şi persoanele singure, beneficiare ale Deciziei de punere în aplicare (UE) 2022/382.
Cuantumul, condiţiile şi mecanismul de acordare a sumelor respective sunt stabilite prin hotărâre de Guvern. După împlinirea perioadei de patru luni consecutive în care au beneficiat de suma forfetară lunară, persoanele respective au acces la sistemul asigurărilor pentru şomaj, la măsurile de prevenire a şomajului şi la măsurile pentru stimularea ocupării forţei de muncă, acordate în urma înregistrării la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, în condiţiile stabilite pentru cetăţenii români.
Potrivit actului normativ, după împlinirea perioadei de patru luni consecutive, familiile şi persoanele singure prevăzute anterior beneficiază de suma forfetară lunară până la finalul anului 2023, pentru acoperirea cheltuielilor de cazare, acordată din bugetul Inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă/Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti-Ilfov. Cuantumul, condiţiile şi mecanismul de acordare a sumei forfetare se stabilesc prin hotărârea Guvernului.
Potrivit OUG, persoanele fizice care au găzduit, până la data de 30 aprilie 2023, cetăţeni străini sau apatrizi aflaţi în situaţii deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina, beneficiază de decontarea cheltuielilor cu hrana şi cazarea în valoare de 20 de lei/zi/persoană găzduită pentru hrană şi 50 de lei/zi/persoană găzduită pentru cazare dacă depun cereri în acest sens, potrivit mecanismului de decontare aprobat prin Hotărârea Guvernului privind stabilirea mecanismului de decontare din bugetul inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă/Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti-Ilfov a cheltuielilor cu hrana şi cazarea cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina, găzduiţi de persoane fizice, precum şi pentru alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2022, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Afacerilor Interne, cu modificările ulterioare.

Până în acest moment, România a răspuns activ la afluxul de refugiați ucraineni datorită intensificării războiului. Situația implică eforturi umanitare semnificative și implementarea strategiilor atât pentru ajutorul de urgență imediat, cât și pentru integrarea pe termen lung.

România a oferit protecție temporară unui număr mare de refugiați ucraineni, cu peste 158.000 de persoane obținând astfel de protecție. Mulți dintre acești refugiați au fost sprijiniți prin programe de asistență în bani, și servicii cum ar fi consilierea pentru protecție și suport legal au fost de asemenea disponibile.

În răspunsul imediat, guvernul român, în coordonare cu diverse organizații, a stabilit centre temporare de tranzit și clinici, a furnizat pachete de ajutor de urgență și a facilitat cazările temporare. Pentru termen lung, se pune accent pe integrare, implicând locuințe, asistență medicală, educație și angajare. Acest plan de răspuns cuprinzător include eforturi pentru integrarea copiilor în școli și grădinițe și furnizarea de oportunități de angajare pentru refugiați.

În ciuda acestor eforturi, există încă provocări, în special cu integrarea refugiaților în societatea românească. Probleme cum ar fi ratele scăzute de înscriere a copiilor în instituțiile educaționale, accesul limitat la piața muncii pentru refugiați și serviciile inadecvate pentru grupuri vulnerabile precum vârstnicii și persoanele cu dizabilități au fost identificate. Aceste provocări sunt agravate de speranțele trecătoare ale multor refugiați, care anticipează întoarcerea în Ucraina când condițiile vor permite, arătând astfel o dorință redusă de a se integra complet în societatea românească.

În ceea ce privește corupția în distribuția ajutoarelor, nu au existat rapoarte semnificative despre corupția sistemică legată de asistența pentru refugiații ucraineni în România. Focalizarea rămâne în mare parte pe îmbunătățirea strategiilor de răspuns și pe abordarea provocărilor cu care se confruntă refugiații în viața lor de zi cu zi în România.

Aceste eforturi subliniază angajamentul României de a sprijini refugiații ucraineni prin ajutor imediat și strategii menite să faciliteze integrarea și normalizarea vieților lor într-un mediu nou.

Share our work

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *