Preşedintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu, consideră că NATO în ansamblu trebuie să ia atitudine împotriva războiului informaţional, prin formularea unei strategii pentru Marea Neagră, relatează mass-media. Înaltul oficial s-a adresat recent la Vilnius, participanţilor la Sesiunea a treia „O Ucraină puternică şi independentă: un plan de sprijin pentru Ucraina”, din cadrul Reuniunii Parlamentare la nivel înalt a preşedinţilor de parlamente din ţările membre NATO.

„Avem foarte multe de făcut, de la implementarea concluziilor Summitului NATO de la Madrid până la adresarea provocărilor viitoare. Ce se întâmplă de luni de zile în Ucraina este un strategic wake-up call. Pentru România, pentru Uniunea Europeană, pentru NATO. Iar una dintre cele mai presante probleme este Marea Neagră şi, de asemenea, Flancul estic în ansamblul său. Alianţa a recunoscut deja acest spaţiu drept zonă de interes strategic. Însă, în acest moment, Marea Neagră este butoiul cu pulbere al Europei! Ne aşteptăm ca intensitatea războiului hibrid din zonă să crească. Atât România, cât şi Republica Moldova acordă atenţie războiului informaţional care are loc. Maia Sandu, preşedinta Republicii Moldova, a anunţat, chiar săptămâna aceasta, o iniţiativă legislativă pentru înfiinţarea unui Centru Naţional pentru combaterea propagandei şi dezinformării alimentate de Federaţia Rusă. Acest nou tip de război este o ameninţare pentru toate statele de pe flancul estic al Alianţei. Şi chiar dacă ţinem lucrurile sub control, NATO în ansamblu trebuie să ia atitudine. Iar un mod sigur de a face asta este prin formularea unei strategii pentru Marea Neagră. Cu toţii îi simţim necesitatea”, a spus Gorghiu, conform unui comunicat de presă al Senatului.

Prezență militară sporită

România, potrivit ei, „cere o prezenţă militară sporită pe Flancul estic”, având nevoie de capacităţi de apărare aeriană şi antirachetă. „Trebuie să restabilim prezenţa maritimă aliată în Marea Neagră. Legătura cu tema acestui panel e puternică. Pentru că dacă Marea Neagră rămâne blocată, atunci trebuie să găsim noi moduri de a ajuta Ucraina. Reconstrucţia Ucrainei este dificilă fără securitate şi stabilite pe Flancul estic. Acest proiect este despre viitor. Dar acesta este momentul în care mecanismele internaţionale pentru susţinerea investiţiilor sunt create. Multe soluţii sunt discutate acum la nivel internaţional. Însă, indiferent de opţiune – asigurări de război pentru companii sau Fondul pentru Reconstrucţia Ucrainei – încrederea sectorului bancar internaţional este critică. Aceasta este o condiţie pentru acordarea sprijinului financiar tuturor companiilor care se vor implica în Ucraina. Şi cu toţii aşteptăm concluziile Conferinţei de la Londra privind Reconstrucţia Ucrainei, de la finalul acestei luni. Simplul nivel al daunelor suferite de ucraineni poate lăsa pe oricine fără cuvinte: o contracţie de 30% a PIB, deficit bugetar de 16%, o rată a şomajului de 11%! Iar sectorul imobiliar a primit cea mai dură lovitură: reprezintă 37% din totalul daunelor. Ştim acum aceste date mulţumită Registrului Daunelor cauzate de Agresiunea Federaţiei Ruse, adoptat la Summitul recent al Consiliului Europei”, a adăugat Gorghiu.

Preşedintele interimar al Senatului a evidenţiat că România va contribui la efortul reconstrucţiei, ştiind că este un angajament pe termen lung.