Gazprom, armă politică pentru Kremlin

Producţia de gaze a Uniunii Europene a scăzut cu 23% în primul trimestru al acestui an, iar România a rămas pe locul doi în topul ţărilor care extrag gaze naturale, potrivit unui raport al Direcţiei Generale pentru Energie din cadrul Comisiei Europene, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Astfel, producţia totală a UE în primele trei luni ale anului a ajuns la 16 miliarde de metri cubi.

Olanda este principalul producător, cu 7,2 miliarde de metri cubi, în scădere de la 10,6 miliarde de metri cubi în trimestrul întâi din 2019. Pe locul doi, România a avut o producţie de 2,5 miliarde de metri cubi, în scădere cu 5%, de la 2,6 miliarde de metri cubi.

Creșterea dependenței de importuri

Ţara noastră este urmată de Germania, cu 1,3 miliarde de metri cubi, în scădere de la 1,5 miliarde de metri cubi, şi de Italia, cu 1,1 miliarde de metri cubi, faţă de 1,3 miliarde de metri cubi în aceeaşi perioadă a anului trecut.

„Dincolo de cererea scăzută de gaze, producţia în Olanda şi în celelalte ţări din UE a fost afectată şi de importurile mai ieftine de LNG (gaz natural lichefiat – n.r.)”, precizează autorii raportului.

Reculul producţiei autohtone duce la creşterea dependenţei de importuri, mai ales după retragerea Marii Britanii din UE. Aceasta în condiţiile în care, în 2018, dependenţa UE de gaz importat era de 83%, iar în Marea Britanie era de doar 77%.

Raportul Comisiei Europene mai arată că importurile nete de gaze au scăzut cu 6% în primul trimestru al anului, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în principal ca urmare a declinului consumului, cu 5%, în aceeaşi perioadă.

Statistici variate

Importurile nete au variat de la o ţară la alta, de la o reducere de 46% în Austria, la o creştere de 217% în Malta (chiar dacă în termeni absoluţi este o valoare mică: 0,1 miliarde de metri cubi). Dintre marii consumatori europeni de gaze, Franţa şi-a redus cu 25% dependenţa de importuri, Polonia – cu 12%, Italia – 9%, Germania – 8% şi Spania a importat mai puţin cu 4%. Importurile nete au crescut uşor în Grecia (cu 4%) şi în România (cu 1%).

În ceea ce priveşte consumul, cea mai mare creştere se poate observa în cazul Maltei (20%, chiar dacă foarte puţin în cifre absolute, adică 0,02 miliarde de metri cubi). Consumul a crescut şi în Portugalia (cu 17%, respectiv 0,2 miliarde de metri cubi), dar şi în Ungaria şi Croaţia (cu 4% în cazul ambelor ţări).

De asemenea, în Olanda, cererea s-a majorat cu 3%, cu 0,4 miliarde de metri cubi, reprezentând cea mai mare creştere ca volum a cererii.

În România, Letonia, Finlanda şi Slovacia, consumul de gaze a scăzut cu mai mult de 20%, în timp ce în Estonia, a fost mai mic cu 14%. În Marea Britanie, consumul a fost mai mic cu 4,5% (cu 1,2 miliarde de metri cubi).

Perimetru Neptun, speranță românească

În urmă cu opt ani, Petrom a descoperit în perimetrul Neptun din Marea Neagră un depozit de gaze estimat la 42-84 de miliarde de metri cubi de gaze, cea mai mare descoperire de gaze din Marea Neagră din ultimele decenii. Aceste gaze ar asigura auto-suficienţa României, iar dacă vor fi exportate ar permite României să devină un hub regional în aprovizionarea cu gaze.

România are proiecte de gaze în ape de mică adâncime dar rezervele de gaze din blocul Neptun, descoperite în urmă cu opt ani de Petrom şi Exxon, nu au fost încă exploatate. De asemenea, o companie susţinută de fondul Carlyle Group explorează şi ea un perimetru din apele teritoriale ale României şi intenţionează să livreze primele cantităţi de gaze naturale în 2021.

ExxonMobil, care şi-a anunţat anul trecut intenţia de a se retrage din România, şi OMV Petrom explorează zăcământul de mare adâncime Neptun din Marea Neagră. Cele două companii au participaţii egale în proiect, iar decizia finală de investiţii pentru extracţia resurselor nu a fost încă luată.

OMV Petrom a anunțat, în repetate rânduri, că vrea să continue proiectul Neptun Deep, însă este nevoie de modificări legislative care să asigure stabilitate, competitivitate fiscală şi dreptul la o piaţă liberă a gazelor.

În aprilie, directorul general de la grupul austriac OMV, Rainer Seele, declara că decizia finală de investiţie în proiectul Neptun din Marea Neagră este aproape sigur că nu va fi luată în acest an, ci abia în 2021, deoarece foarte multe depind de existenţa unei legislaţii offshore adecvate în România.

Potrivit Deloitte, România ar putea câştiga peste 20 de miliarde de dolari din extracţia gazelor din Marea Neagră, în următorii 10-12 ani și și-ar asigura independența energetică.

Mavi Vatan (Patra Albastră), ampla strategie turcă de apărare a intereselor maritime

Ofensivă turcă

Ankara se aşteaptă la o scădere semnificativă a importurilor sale de gaze după descoperirea depozitelor din Marea Neagră, mai ales că este posibil să descopere şi alte depozite într-o altă zonă care este în prezent evaluată, a declarat ministrul turc al Energiei, Fatih Donmez.

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan a anunţat descoperirea celor mai mari depozite de gaze naturale din istoria Turciei, un câmp din Marea Neagră care ar conţine 320 de miliarde metri cubi de gaze naturale. Erdogan a mai spus că Turcia intenţionează să înceapă să utilizeze aceste resurse încă din 2023 şi să devină un exportator net de energie.

Locul unde au fost descoperite gazele naturale este perimetrul Tuna-1, amplasat aproximativ 150 de kilometri de coasta Turciei, la intersecţia dintre frontierele maritime ale Bulgariei şi României cu apele teritoriale ale Turciei şi aproape de blocul Neptun din România, cea mai mare descoperire de gaze din Marea Neagră din ultimele decenii.

Ambiții energetice

Dacă aceste gaze vor putea fi extrase comercial aceasta ar putea transforma radical dependenţa Turciei de importurile energetice din Iran, Irak şi Rusia, care au costat Turcia aproximativ 41 miliarde de dolari anul trecut. În plus, orice reducere a importurilor energetice ar fi o veste bună şi pentru finanţele guvernului turc şi ar ajuta de asemenea la reducerea unui deficit de cont curent cronic care pune presiune asupra lirei turceşti.

„Cu această descoperire ne aşteptăm la o scădere serioasă a importurilor. Am pus bazele pentru ca cetăţenii noştri să utilizeze gaze naturale la costuri mult mai mici”, le-a declarat Fatih Donmez jurnaliştilor. „Avem în vedere şi o altă zonă cu o suprafaţă de 6.000 de kilometri pătraţi. Evaluările experţilor noştri arată că am putea avea depozite similare şi acolo” a mai spus ministrul turc al Energiei.

„Putem spune deja că gazele pe care le vom produce singuri vor fi mai ieftine decât cele pe care le importăm… Este inevitabil ca preţurile să scadă atunci când există un produs din abundenţă”, a concluzionat Fatih Donmez.

În ultimii ani, Turcia a cumpărat trei nave de foraj maritim şi a extins în mod semnificativ operaţiunile de explorare energetică în Marea Neagră şi în apele disputate din estul Mediteranei.

Cu toate acestea, analiştii avertizează că Turcia nu are experienţă în producţia de gaze din ape adânci şi cel mai probabil va fi nevoită să se alieze cu o mare companie petrolieră pentru a putea exploata zăcământul. „Chiar dacă descoperirea va fi confirmată şi va fi dezvoltată, ar putea fi nevoie de patru până la şase ani pentru a ajunge în faza de producţie” subliniază John Bowlus, editor şef la Energy Reporters. „Cererea şi preţurile la gaze sunt la minime istorice şi puţini sunt interesaţi în noi producţii” care ar putea să suplimenteze şi mai mult oferta pest 3-4 ani”, a mai spus John Bowlus, potrivit mass-media regională. (K.P.)