România va fi reprezentată la cel mai înalt nivel la Summitul NATO de la Vilnius, unde Bucureștiul va cere consolidarea flancului estic al Alianței și consolidarea sprijinului politic și direct pentru Ucraina. Pe agenda delegației române se mai numără securizarea Mării Negre, dar și sprijinul pentru Republica Moldova, confruntată cu războiul hibrid rus lansat de Federația Rusă.

Summit strategic

Summitul de la Vilnius, are loc într-un moment critic pentru securitatea euroatlantică, la 503 zile de la începerea agresiunii ruse asupra Ucrainei. Liderii statelor aliate vor evalua implementarea deciziilor adoptate la reuniunea de la Madrid din 2022, când a fost adoptat şi Conceptul Strategic în vigoare, cu accent pe consolidarea posturii aliate de descurajare şi apărare. Un obiectiv important vizează sprijinul politic şi practic pentru Ucraina, precum şi realizarea de progrese concrete în direcţia aderării sale la Alianţă.

„Semnificaţia deosebită a acestei reuniuni la vârf este generată de faptul că va reflecta modul în care comunitatea euroatlantică continuă să îşi articuleze răspunsul faţă de mediul actual de securitate serios afectat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Aceasta se referă inclusiv la asigurarea unei prezenţe Aliate întărite pe Flancul Estic, cu alocări de forţe, echipamente şi capabilităţi. Totodată, cooperarea cu partenerii NATO va fi consolidată inclusiv în privinţa dialogului politic”, consideră Administraţia Prezidenţială de la București, citată de mass-media.

Programul Summitului va include trei reuniuni la cel mai înalt nivel ale Consiliului Nord-Atlantic, inclusiv în formate cu Ucraina, Uniunea Europeană şi partenerii NATO din Indo-Pacific.

NATO global?

O reuniune a Consiliului Nord-Atlantic la nivel de şefi de stat şi de guvern, cu participarea Suediei, ca stat invitat să adere la NATO dorește să aducă mai aproape statul scandinav de Alianță, în pofida refuzului turc și al opoziției maghiare Discuţiile se vor concentra pe agenda curentă a NATO, inclusiv evaluarea mediului de securitate şi apărare marcat de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, precum şi a ameninţărilor de securitate care decurg din acţiunile ilegale ale Rusiei. Un alt subiect abordat va fi consolidarea în continuare a posturii de descurajare şi apărare a NATO, dar şi adaptarea şi modernizarea Alianţei în contextul de securitate actual. Liderii aliaţi vor discuta inclusiv despre angajamentul privind creşterea investiţiilor în apărare.

Reuniunea Consiliului Nord-Atlantic la nivel de şefi de stat şi de guvern, la care vor participa atât Suedia, în calitate de stat invitat, cât şi partenerii din regiunea Indo-Pacificului – Australia, Republica Coreea, Japonia, Noua Zeelandă, precum şi preşedintele Consiliului European şi preşedintele Comisiei Europene, marchează extinderea amprentei de securitate al Alianței la nivel cu adevărat global. Reuniunea va aborda relaţiile NATO cu aceşti parteneri, precum şi provocările de securitate din regiunea Indo-Pacific.

Miercuri este organizată și prima reuniune a Consiliului NATO-Ucraina la nivel de şefi de stat şi de guvern, format nou care are menirea să consolideze relaţia politică NATO – Ucraina, oferind în acelaşi timp sprijinul necesar pentru avansarea aspiraţiilor euroatlantice ale Ucrainei.

Flancul Estic

Partea română a susținut în permanență, în cadrul contactelor cu aliații, importanţa fundamentală a continuării implementării deciziilor de la Madrid privind consolidarea posturii aliate de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, astfel încât să fie realizată, în mod unitar şi coerent, pe întregul Flanc, o veritabilă Apărare Înaintată.

„Preşedintele Klaus Iohannis va puncta importanţa deciziilor reuniunii aliate în ceea ce priveşte adoptarea unui pachet de întărire a posturii aliate pe Flancul Estic, pe termen lung, în măsură să ofere ţării noastre un grad superior de securitate şi apărare. De asemenea, şeful statului va reitera susţinerea robustă pentru Ucraina, inclusiv în ceea ce priveşte concretizarea aderării sale la NATO, precum şi pentru partenerii cei mai vulnerabili, în special Republica Moldova. În cadrul summitului, preşedintele României va susţine reflectarea, în documentele şi deciziile aliate ce vor fi adoptate, a importanţei regiunii Mării Negre pentru securitatea euroatlantică”, mai arată Administraţia Prezidenţială.

Reuniunea de la Vilnius urmăreşte reconfirmarea unităţii şi solidarităţii aliate şi, totodată, va analiza progresele înregistrate în punerea în aplicare a deciziilor Summitului NATO din 2022, de la Madrid, cu accent pe consolidarea posturii aliate de descurajare şi apărare şi a răspunsului aliat la ameninţarea reprezentată de Rusia, continuarea adaptării Alianţei şi avansarea pe linia integrării euroatlantice a Ucrainei.

Preşedintele român Klaus Iohannis și-a manifestat intenția de a insista pe aspectele care ţin de securitatea regiunii Mării Negre, un subiect de interes strategic atât pentru România, cât şi pentru întreaga securitate euroatlantică, aşa cum a fost consacrat anul trecut la Summitul de la Madrid, tot la propunerea României.

În cadrul ședinței CSAT din data de 6 iulie, liderii români au subliniat  importanţa Summitului NATO de la Vilnius în privinţa luării unor decizii suplimentare privind descurajarea şi apărarea pe Flancul Estic, de natură să marcheze o etapă importantă în ce priveşte adaptarea militară pe termen mediu şi lung şi care se referă la asigurarea forţelor, capabilităţilor, planurilor şi structurilor necesare unei Apărări Înaintate eficiente, coerente şi unitare pe întregul Flanc Estic. Sursa citată mai precizează că România lucrează constant şi care vor putea contribui la atingerea unui înalt nivel de securitate şi apărare pentru ţara noastră.

România este pregătită să contribuie la efortul aliat atât din postura de stat gazdă al unor structuri multinaţionale NATO, cât şi prin suplimentarea la 2,5% din PIB pentru Apărare, începând cu acest an.

NATO și Ucraina

Summitul NATO va urmări totodată consolidarea angajamentului aliat faţă de Ucraina, inclusiv prin asumarea unui nivel superior de interacţiune prin dialog politic mai intens şi de pe poziţii de egalitate. Liderii de la Kiev au cerut în mod repetat un calendar clar pentru aderarea fostei republici sovietice la NATO.

Reuniunea inaugurală a unui nou consiliu NATO-Ucraina, format din cei 31 de aliaţi din NATO şi Ucraina, va avea loc săptămâna viitoare la Vilnius, a anunţat anterior și  secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Stoltenberg a descris noul organism ca fiind format din membri „egali”. Aceasta va permite oricărui membru, inclusiv Ucrainei, să convoace o reuniune de consultare în caz de criză dacă se simte ameninţat în vreun fel. Apoi, se pot lua decizii ca răspuns la orice problemă care apare.

Astfel, se va marca, la Vilnius, transformarea Comisiei NATO – Ucraina într-un format care va duce la un dialog mai aprofundat şi mai structurat – Consiliul NATO-Ucraina.

Liderii români au declarat că România a fost şi va continua să fie un susţinător activ al aspiraţiilor euroatlantice ale Kievului, fapt evidenţiat şi prin Declaraţia comună pentru susţinerea de către ţara noastră a perspectivei euroatlantice a Ucrainei, semnată de către preşedintele Klaus Iohannis şi preşedintele Volodimir Zelenski în marja Summitului Comunităţii Politice Europene din Republica Moldova, din 1 iunie.

România va continua să acorde atenţie specială şi să încurajeze menţinerea angajamentului sporit al aliaţilor în raport cu partenerii vulnerabili din Vecinătatea Estică, în special Republica Moldova, unde riscurile de securitate au crescut odată cu războiul declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei. „Securitatea Republicii Moldova şi cea a Ucrainei sunt conectate, securitatea celor două state fiind legată de securitatea transatlantică” au declarat surse din Administrația Prezidențială de la București.

F-16, simbol strategic

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării de la București a analizat implicarea României într-un proiect transatlantic nou – crearea în ţara noastră a unei facilităţi de instruire a piloţilor pentru operarea avioanelor F-16. Un astfel de pas ar ajuta și forțele aeriene române, care sunt în proces de dotare cu astfel de tipuri de aparate.

Oficiali de la București au declarat că, împreună cu alţi aliaţi şi cu compania care proiectează acest avion de luptă, va fi creat, în România, un hub regional pentru antrenamentul piloţilor care vor zbura pe F-16, unde vor fi pregătiţi piloţii români care operează astfel de aeronave, urmând ca facilitatea să fie deschisă ulterior şi participării piloţilor din statele aliate şi partenere NATO, inclusiv din Ucraina. „Acest hub regional de instruire va acoperi cerinţele de pregătire din partea aliaţilor şi a partenerilor regionali, ceea ce va conferi României poziţionarea ca lider regional în domeniul instruirii piloţilor F-16, contribuind astfel la creşterea coeziunii, demonstrarea unităţii şi întărirea posturii de descurajare şi apărare euroatlantică”, arată sursa citată. 

„În esenţă, consiliile trebuie să decidă ce decizii pot lua. Acest lucru deschide posibilitatea unor activităţi comune mai practice. Ideea este că, prin înfiinţarea acestui organism, creăm un for în cadrul căruia să facem lucruri împreună, luăm decizii împreună, ne consultăm împreună cu privire la probleme care sunt importante pentru securitatea noastră. Acest lucru aduce, din nou, Ucraina mai aproape de NATO”, a punctat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, referindu-se la consiliul NATO-Ucraina, unde se poate lua o decizie referitoare la livrarea de F-16 către Ucraina.

„Suntem de acord că uşa NATO este deschisă. Suntem de acord că Ucraina va deveni membră, ceea ce reprezintă un mesaj important”, a menţionat Stoltenberg. 

Anterior, președintele Volodimir Zelenski l-a îndemnat pe omologul său american Joe Biden să invite Ucraina să adere la NATO acum, chiar dacă țara se alătură Alianței după război. Președintele lituanian Gitanas Nausėda a declarat că la summitul NATO de la Vilnius ar fi posibil să se convină asupra unor angajamente față de Ucraina care să nu o dezamăgească.

Kievul răspunde

Anterior, oficialii de la Kiev au subliniat că Ucraina așteaptă două rezultate de la viitorul summit NATO de la Vilnius: clarificări în ceea ce privește apartenența Ucrainei la Alianță și garanțiile de securitate. Deși acești oficiali recunoscut că aderarea Ucrainei la NATO în timpul războiului nu va avea loc, ei insistă că nimic nu împiedică Alianța să invite politic Ucraina să aderare chiar acum.

Ucrainenii vor respinge orice decizie luată la summitul de la Vilnius cu un rezultat precum „aprofundarea parteneriatului” dintre Ucraina și NATO, chiar dacă este prezentată ca o „pregătire pentru aderare în viitor”, precum Planul de Acțiune pentru Aderare (MAP).

,,Nu vrem planuri, programe-țintă și așa mai departe” susțineau acești oficiali, care recunosc că Ucraina s-a împăcat cu ideea că decizia nu va fi cea mai bună. Astfel, președintele Zelenski înțelege că aderarea Ucrainei la NATO nu poate fi finalizată până la începerea războiului, dar procesul trebuie să înceapă cât mai curând posibil.

Sprijin pentru Republica Moldova

Sprijinul oferit de România Chișinăului se reflectă atât în relațiile bilaterale, dar și în relațiile dintre NATO și Chișinău. La rândul său, secretarul General Adjunct al NATO, Mircea Geoană, consideră că, în cazul Republicii Moldova, „a rămâne în zona gri nu e o garanție de securitate, ci este o invitație la insecuritate”. 

„Republica Moldova este și un partener comun NATO și Uniunea Europeană, lucrăm pe subiecte largi, cum este reziliența, cum este pachetul bilateral de asistenţă pe care Moldova ni-l solicită şi la care răspundem foarte, foarte pozitiv”, a subliniat Mircea Geoană, citat de mass-media. 

Secretarul General Adjunct a precizat că NATO „respectă realitatea din această perioadă: o Constituție de neutralitate a Republicii Moldova.” „Doamna președinte Maia Sandu are dreptate spunând că a fi neutru nu înseamnă a fi slab din punct de vedere militar. Și așa îmi spunea și președintele Parlamentului. Dimpotrivă, când ești neutru, trebuie să investești și mai mult în apărare, în securitatea națională. Republica Moldova începe să facă acest lucru. Suntem convinși că locul Republicii Moldova este alături de noi toți în Europa democratică, liberă și prosperă”, a spus înaltul oficial. 

Mircea Geoană a punctat, însă, că NATO nu va fi „niciodată în situația de a sugera, dicta sau impune unui partener drumul pe care dorește să și-l aleagă”. 

„Avem un principiu fundamental care este și în Carta Națiunilor Unite, care este și în Tratatul de la Washington, documentul nostru fundamental, care este și la nivel european: dreptul oricărui stat european de a-și decide singur și în deplină libertate și democratic calea de urmat.  De aceea, noi suntem dispuși să mergem în relația cu Republica Moldova atât de departe și atât de repede cât își dorește și își propune Republica Moldova.  Nu suntem – noi de aici, de la NATO-, în nicio situație să le sugerăm sau cu atât mai puțin să le impunem decizii. Doresc să vină către Europa? Cred că este un lucru bun. Este dreptul dânșilor de a-și alege singuri viitorul? Da. Are Rusia drept de veto asupra viitorului Republicii Moldova, a Ucrainei, Georgiei sau Bosniei? Nu”, a explicat înaltul oficial.  Mircea Geoană a reiterat faptul că „a evada din tirania geografiei și blestemul istoriei apare o dată, de două ori pe secol”. 

„Este o șansă ca atunci când, suntem convinși, Ucraina va izbândi în acest război, când lucrurile se vor așeza, vom avea o nouă arhitectură politică și de securitate în Europa. Republica Moldova face parte, dacă își dorește acest lucru – și își dorește-, din familia europeană, din familia țărilor democratice și mai prospere. Și asta e valabil pentru toți cetățenii Republicii Moldova, indiferent ce limbă vorbesc acasă, ce preferințe politice poate că au sau nu au. Sunt foarte mulți cetățeni din Republica Moldova cu dublă cetățenie românească. Sunt peste un milion, mulți sunt în România, mulți sunt în Europa. Cred că cu toții ne dăm seama că o astfel de șansă nu trebuie ratată”, a subliniat Secretarul General Adjunct al NATO.

Totodată, șefa Biroului de legătură NATO în Republica Moldova, Michaela Šimáková, a declarat că statele NATO salută faptul că „Republica Moldova a acceptat invitația noastră de a participa la Summitul NATO de la Vilnius. Acest lucru va trimite un semnal puternic și va duce relația noastră la următorul nivel”.

Potrivit reprezentantei NATO, summitul va fi o oportunitate pentru Republica Moldova de a se angaja în dialog cu aliații la cel mai înalt nivel, în timp ce alianța va continua să se concentreze pe implementarea pachetului de măsuri de sprijin adaptate, convenite la Summitul de la Madrid din 2022.

„Rusia continuă să se folosească o retorică amenințătoare la adresa Republicii Moldova și încearcă să destabilizeze țara. Acest lucru este foarte periculos” a spus Michaela Šimáková.

România, furnizor de securitate

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a aprobat și forţele Armatei României şi ale Ministerului Afacerilor Interne care pot fi puse la dispoziţie pentru participarea în 2024 la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, Armata României va putea pune la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, în anul 2024, un efectiv de 5.646 militari şi civili, dintre care 2.526 vor participa la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, iar 3.120 de militari se vor afla în aşteptare pe teritoriul naţional, cu posibilitatea de a fi dislocaţi la ordin.

Ministerul român al Afacerilor Interne va putea participa la astfel de misiuni şi operaţii cu 2.462 militari şi poliţişti, dintre care 359 vor participa la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, iar 2.103 vor fi în aşteptare pe teritoriul naţional, dislocabili la ordin.

Elementul de noutate îl reprezintă suplimentarea participării cu o companie stat major şi deservire la operaţia EUFOR Althea, în teatrul de operaţii Bosnia şi Herţegovina, a explicat Administraţia Prezidenţială. „România va deveni astfel cel mai mare contributor cu trupe în cadrul operaţiei, cu un efectiv de peste o mie de militari, atât dislocaţi în teatru, cât şi în cadrul rezervelor operaţiei”, a menţionat sursa citată.