Șeful diplomației de la București, Emil Hurezeanu, va participa, în perioada 14-16 februarie 2025, la a 61-a ediție a Conferinței internaționale de securitate de la München (Munich Security Conference/MSC 2025). În cadrul MSC 2025 vor fi abordate amenințările de securitate actuale și provocările din domeniile politic, economic, comercial și tehnologic. Între temele majore ale conferinței se numără amenințările la adresa securității internaționale generate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, cooperarea transatlantică, apărarea europeană, guvernanța globală, crize și conflicte în derulare în plan global.

Provocări actuale

În sesiunile tematice ale conferinței, ministrul Emil Hurezeanu va prezenta evaluările României privind provocările actuale, cu accent pe deteriorarea situației de securitate din regiunea Mării Negre și implicațiile războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei pentru securitatea spațiului euro-atlantic. Ministrul român de externe se va referi la necesitatea unei păci juste, cuprinzătoare și sustenabile în Ucraina.

Totodată, va sublinia pericolul acțiunilor hibride ale Federației Ruse și importanța contracarării acestor acțiuni.

Ministrul afacerilor externe va reliefa importanța unei relații transatlantice cât mai robuste în gestionarea acestor provocări și în combaterea amenințărilor cu care se confruntă comunitatea euro-atlantică. De asemenea, demnitarul român va evidenția importanța de a acorda, în continuare, un sprijin solid pentru creșterea rezilienței Republicii Moldova.

În marja Conferinței, ministrul afacerilor externe va avea întâlniri bilaterale cu omologi și personalități politice din Europa, America de Nord, Asia-Pacific, Orientul Mijlociu și Nordul Africii, și va participa la o serie de evenimente tematice asociate MSC 2025.

For prestigios

Conferinţa internaţională de la München (Munich Security Conference/MSC 2025) este unul dintre cele mai prestigioase forumuri de securitate, care reunește lideri și factori de decizie importanți în materie de securitate și apărare. De la prima ediție (în 1963, ca “Internationale Wehrkunde–Begegnung”), reuniunea constituie un reper major al dezbaterilor din domeniul securității la nivel european și euro-atlantic.  Evenimentul se remarcă și prin dezbateri și schimburi informale pe teme de actualitate și de perspectivă.

Între participanți se numără șefi de stat și de guvern, miniștri de externe și ai apărării din spațiul euro-atlantic și din afara acestuia, înalți oficiali ai unor organizații internaționale, parlamentari, reprezentanți ai unor organizații non-guvernamentale și think tank-uri de prestigiu, formatori de opinie cu preocupări în domeniul securității internaționale.

Agendă încărcată

Cea de-a 61-a Conferință de securitate de la Munchen (MSC 2025) va avea loc în perioada 14-16 februarie 2025, la Hotel Bayerischer Hof din Munchen. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, vicepreședintele american, JD Vance, și secretarul de stat american, Marco Rubio, sunt printre numele cele mai rezonante de pe lista participanților la conferință, conform relatării dpa din 12 februarie. MSC 2025 (Munich Security Conference) va oferi, ca de obicei, o platformă pentru dezbateri la nivel înalt privind provocările cheie ale politicii externe și de securitate ale perioadei,
MSC 2025 din 14-16 februarie are loc pe un fundal de schimbare, în contextul unei noi administrații americane, al unui nou ciclu de legislatură europeană la Bruxelles și pe fondul alegerilor parlamentare germane, ce urmează să aibă loc la doar o săptămână după conferință, mai arată sursa citată.
Conferința propriu-zisă va fi precedată de o reuniune a ministrului de finanțe al Republicii Federale Germania, Jorg Kukies, cu miniștri și înalți reprezentanți ai instituțiilor internaționale pentru a 4-a Conferință ministerială ‘No Money for Terror’ privind finanțarea combaterii terorismului, relatează mass-media internațională.

Provocări globale

Deschiderea evenimentului va fi asigurată de președintele federal Frank-Walter Steinmeier la 14 februarie.
În prima zi a reuniunii, la 14 februarie, programul va include provocările globale de securitate, inclusiv guvernanța globală, reziliența democratică, securitatea climatică și multe alte subiecte.
Sâmbătă, în cea de-a doua zi a reuniunii, vor avea loc dezbateri despre starea ordinii internaționale, precum și despre conflictele și crizele regionale. Viitorul parteneriatului transatlantic va fi, de asemenea, un punct central al discuțiilor.
La 16 februarie, conferința se va încheia cu discuții despre rolul Europei în lume. De asemenea, în ultima zi a conferinței, fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, îi va succeda lui Christoph Heusgen (președinte al MSC din 2022) ca nou președinte al MSC.

Raport de securitate

În februarie 2025, în contextul Conferinței anuale de la Munchen, s-a lansat și Raportul de securitate de la Munchen 2025, care analizează consecințele de amploare ale multipolarizării ordinii internaționale. Pentru mulți politicieni și cetățeni de pe tot globul, o lume mai multipolară este promițătoare. Dar tendințele recente sugerează că efectele negative ale unei multipolarități mai mari prevalează pe măsură ce diviziunile dintre marile puteri cresc și competiția între diferite modele de ordine mondială împiedică abordările comune ale crizelor și amenințărilor globale. Prin urmare, raportul pledează pentru ‘depolarizare’, subliniind necesitatea unor reforme substanțiale ale ordinii internaționale.
Conferința de securitate de la Munchen este cel mai important forum mondial pentru dezbaterea politicii internaționale de securitate. Este un loc pentru inițiative diplomatice unde se abordează cele mai presante preocupări de securitate ale lumii. A fost înființată în toamna anului 1963, în primele decenii ale conferinței, publicul fiind relativ restrâns. În timp, numărul participanților s-a extins foarte mult, alăturându-li-se și Statele Unite, dar și din alte state membre NATO. Deși de-a lungul anilor, pe măsură ce numărul și varietatea actorilor importanți în securitatea internațională a crescut, nucleul de participanți ai conferinței a rămas unul transatlantic.

Securitate transatlantică

Anterioara Conferință de securitate de la Munchen a avut loc la 16-18 februarie 2024. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a cerut atunci Congresului SUA să ‘ia decizia corectă cât mai curând posibil’ cu privire la ajutorul acordat Ucrainei, deoarece este ‘urgent’. La rândul ei, președinta Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, a declarat, în context, că războiul nu este doar o problemă a Rusiei și a Ucrainei, ci este ceva care afectează securitatea Europei și se pune problema dacă democrația va supraviețui. Șeful statului ucrainean, Volodimir Zelenski, a subliniat că Ucraina are nevoie de mai multe sisteme de apărare antiaeriană pentru a pune capăt dominației aeriene ruse și astfel să poată garanta securitatea mai multor zone ale țării și să facă posibilă avansarea din nou a soldaților săi.
România a fost reprezentată la Conferința de securitate de la Munchen din 16-18 februarie 2024 de ministrul afacerilor externe, Luminița Odobescu, care a participat la eveniment în data de 17 februarie 2024. Ministrul Luminița Odobescu a participat, între altele, la o întâlnire cu un grup de veterani de pe frontul ucrainean, prilej cu care a transmis un mesaj ferm de solidaritate a României cu Ucraina și poporul ucrainean, în lupta lor legitimă de a-și apăra independența, integritatea teritorială și suveranitatea în fața războiului de agresiune ilegal al Rusiei. Demnitarul român a adresat felicitări pentru curajul și reziliența armatei ucrainene și a poporului ucrainean și a exprimat încrederea că sacrificiile vor fi răsplătite prin înfăptuirea justiției și tragerea la răspundere pentru crimele comise de Rusia împotriva Ucrainei.

Forum important

Conferința de la Munchen, cunoscută și sub denumirea de Conferința de Securitate de la Munchen, a fost un forum important pentru discuțiile internaționale privind securitatea globală și a contribuit de multe ori la detensionarea unor situații internaționale sau la rezolvarea unor conflicte.

În cadrul Conferinței de Securitate din 2015, lideri din Rusia și din statele occidentale au purtat discuții directe, în ciuda tensiunilor ridicate din cauza anexării Crimeei și a conflictului din estul Ucrainei. Deși nu s-a ajuns la o soluție rapidă, aceste discuții au contribuit la menținerea unui canal de comunicare deschis, evitând escaladarea situației și oferind un cadru pentru continuarea negocierilor.

Conferința de la Munchen a fost un loc unde oficiali din diferite țări, inclusiv din Statele Unite, Rusia și țările din Orientul Mijlociu, s-au întâlnit pentru a discuta despre criza din Siria. Aceste discuții au fost esențiale pentru a adresa diviziunile internaționale și pentru a crea un cadru pentru viitoare negocieri de pace. Deși nu au dus imediat la un acord de pace, au contribuit la reducerea tensiunilor și au permis dezvoltarea unor soluții de compromis, cum ar fi acordurile pentru încetarea focului în anumite regiuni.

În 2018, Conferința de Securitate de la Munchen a fost un loc important de întâlnire între oficiali americani și cei din Coreea de Nord, chiar înainte de summitul dintre Donald Trump și Kim Jong-un. Deși nu s-au înregistrat progrese majore în acel moment, conferința a jucat un rol crucial în crearea unui cadru de discuție și în menținerea unui dialog constant, ceea ce a contribuit la un climat mai calmat în ceea ce privește amenințarea nucleară din Coreea de Nord.

În contextul escaladării tensiunilor în Ucraina, Conferința de Securitate de la Munchen din 2022 a adus împreună lideri din întreaga lume pentru a discuta despre securitatea europeană și amenințările rusești. Discuțiile de la Munchen au permis clarificarea pozițiilor și au deschis calea pentru coordonarea sancțiunilor internaționale și pentru asigurarea unui suport diplomatic și militar Ucrainei.

Aceste exemple subliniază rolul conferinței în facilitarea dialogului între actori internaționali cu interese divergente, contribuind la detensionarea unor conflicte și la crearea unui cadru pentru soluții diplomatice.