Situația pieței de gaze din ultimile luni: România al doilea producător de gaze din UE, Rusia rămâne în topul importatorilor

România a fost printre marii producători de gaze din Uniunea Europeana. Astfel, după Olanda, România a devenit al doilea producător, pe fondul scăderii cererii și consumului.

Consumul UE de gaze este defalcat după cum urmează: peste 30% este folosit pentru producerea de energie electrică și căldură, 25,5% este folosit de gospodării (aragaze și centrale termice individuale), 24,1% este folosit de industrie și 11,2% de servicii. Alte consumuri de energie reprezintă aproape 7%.

Consumul de gaze în primul trimestru al anului 2024 a scăzut cu 2% (la 111 miliarde metri cubi – mmc) iar Olanda (2,7 mcm, 33%) și România (2,4 mcm, 29%) au produs 61% din totalul producției interne de gaze naturale a UE. Al treilea producător al UE a fost Germania cu 1 mmc.

Pe primul trimestru importurile UE au fost în scădere cu 5% (la 70 mmc), față de ultimul trimestru al anului 2023, această scădere datorându-se unei ierni mai calde. Aceste importuri au fost realizate prin conducte (59%) – 41 mmc și prin tancuri cu gaz natural lichefiat (41%) 29 mmc.

La importurile prin conducte, Norvegia rămâne cel mai mare exportator în UE cu 54%, după care urmează țările din Africa de Nord cu 18%, Federația Rusă rămânând în continuare un important furnizor cu 17%, urmând Azerbijanul cu 7%.

Importurile din Rusia au atins în iulie cel mai ridicat nivel din acest an, înregistrând o creștere de 5,7% comparativ cu anul trecut, și de 12% față de iunie.

Aceste importuri au fost realizate prin conductele ucrainiene și prin Turk Stream.

Este posibil ca această creștere să se datoreze faptului că Uniunea Europeană a început să aprovizioneze cu gaze Ucraina deoarece infrastructura energetică, inclusiv cea de aprovizionare cu gaze naturale, a fost o ținta a armatei ruse.

Și importurile de gaz natural lichefiat – LNG au scăzut cu 5%, comparativ cu semestrul trecut. Totuși acestea sunt mai mari cu 91% față de aceeași perioada a anului 2021, anul dinaintea agresiunii ruse asupra Ucrainei. Importurile de LNG s-au făcut prin Franta (22%), Spania (18%) și Olanda (14%) iar proveniența acestora a fost din SUA (50%), Federația Rusă (20%) și Qatar (10%).

Pe totalul general al importurilor Federația Rusă deține încă peste 19% din importuri, ceea ce reprezintă o creștere cu 2% față de trimestrul IV al anului trecut și 4% față de trimestrul I al anului trecut. Comparativ cu același trimestru al anului dinaintea începerii războiului din Ucraina, există o scădere semnificativă a importurilor de gaz rusesc, de la 49% la 19%.

Creșterea rolului României în geopolitica gazelor europene

Cu toate că Uniunea Europeană, prin politicile sale de a elimina emisiile de carbon, și-a programat ca importurile de gaze să scadă, este puțin probabil ca acestea să scadă semnificativ, cunoscând că acestea sunt folosite în cea mai mare parte la producția individuală de energie termică (25,5%) și generarea de căldură și energie electrică în cogenerare (32,4). Este posibil, din punct de vedere tehnic, ca cererea de gaze pentru încălzirea locuințelor (cu sisteme individuale) să scadă, dar acest lucru înseamnă intoducerea încălzirii în sistem centralizat, adică o creștere a cogenerarii ce are randamente mai mari.

Știm că Olanda și-a micșorat substanțial producția de gaze prin închiderea sondelor de extracție din bazinul Groningen, fiind prevăzute și închiderea altor zone de extracție. Acest lucru a făcut ca decidenții din România să-și dorească accelerarea lucrărilor de construcție ale sondelor și conductelor de aducțiune a gazelor din zăcământul de mare adâncime Neptun Deep din Marea Neagră. După cum am mai afirmat, este posibil din punct de vedere tehnic ca acest lucru sa se întâmple, dar situația războiului să nu permită acest lucru deoarece această zonă se află sub amenințarea minelor, lucru dovedit de traseele navelor ce ocolesc zona și de creșterea de 10 ori a polițelor de asigurare ale navelor ce întră în Marea Neagră.

De asemenea, un factor care ar crește importanța României în ecuația geopolitică a energiei este creșterea importurilor din Azerbaijan, o ramură a prelungirii conductei TANAP, BRUA, traversând partea de sud – este a țării.

Observăm ca una din ramurile conductei BRUA este reprezentată de aducțiunea gazelor de pe litoral Mării Negre către Podișor.

Adăugăm că zilele trecute a fost semnat un memorandum între miniștrii energiei ai României și Serbiei prin care cele două țări vor fi interconectate și printr-o conductă de gaze ce derivă din traseul BRUA (în dreptul localitatii Petrovaselo, Timiş) și care va avea un debit bidirecțional de 1,6 mmc / an.

Karandeniz-press a anunțat din timp aceasta nouă interconexine cu Serbia.

Concluzionăm că România va avea un rol important în regiune în domeniul gazelor, fiind poziționată ca lider regional, mai ales după elaborarea politicilor NATO de realizarea a cât mai multor interconexiuni între infrastructurile critice ale statelor din această regiune, după cum am arătat în analiza trecută.