România rămâne un stat solid ancorat în valorile Uniunii Europene și ale Alianței Nord-Atlantice, în pofida valurilor de destabilizare orchestrate de Federația Rusă în diferite părți ale lumii, inclusiv în SUA, Orinetul Mijlociu, Ucraina, Bulgaria și Republica Moldova. Această poziție este fundamentată pe o istorie recentă de integrare profundă în structurile occidentale, pe angajamente strategice clare și pe reziliența demonstrată în fața presiunilor externe.

De la aderarea sa la Uniunea Europeană în 2007 și la NATO în 2004, România a devenit un exemplu de integrare europeană și atlantică. Pentru întreaga regiune extinsă a Mării Negre. Aceste structuri nu sunt doar garanții ale securității și prosperității naționale, ci și expresii ale unui angajament profund față de valorile democratice, statul de drept și drepturile fundamentale ale omului.

NATO reprezintă pilonul central al apărării naționale și al securității regionale pentru România. Investițiile constante în domeniul apărării și contribuțiile active la misiunile alianței dovedesc determinarea României de a-și respecta angajamentele.

Uniunea Europeană, la rândul său, reprezintă un partener esențial în dezvoltarea economică și consolidarea instituțiilor democratice din România. Multe dintre beneficiile economice, sociale și politice pe care România le are ca membră UE se reflectă în multe aspecte ale vieții de zi cu zi ale cetățenilor români din România ori diaspora europeană. De la aderare și până în acest moment au intrat în țară 95 miliarde euro, prin diverse forme de finanțare. Contribuția României către UE a fost, în această perioadă, de aproximativ 30 miliarde de euro. Acest calcul nu cuprinde o valoare financiară a beneficiilor similare ale cetățenilor români din diferite state europene, țări care la rândul lor sunt beneficiare ale acestui tip de finanțări comunitare. Investiții străine venite în România au crescut semnificativ, cu peste 70 miliarde de euro, de la 43 miliarde în 2007 la 118 miliarde în 2023. Salariul mediu în România a crescut de 5 ori, de la 1.000 de lei în 2007, la peste 5.000 de lei în prezent.

Această situație nemulțumește profund Moscova, pentru care amenințarea bunăstării europene reprezintă o problemă strategică. Federația Rusă a intensificat, în ultimele decenii, eforturile de subminare a democrațiilor occidentale printr-o gamă variată de mijloace: propagandă, atacuri cibernetice, sprijinirea mișcărilor populiste și exploatarea vulnerabilităților economice și sociale. Obiectivul acestor acțiuni este evident: slăbirea coeziunii în cadrul NATO și UE, precum și crearea unor fisuri în relațiile dintre statele membre.

România, datorită poziției sale geografice și rolului de stat de frontieră al Uniunii Europene în regiunea Mării Negre și a Balcanilor, este o țintă predilectă pentru astfel de acțiuni. Cu toate acestea, reacția României a fost una fermă și coordonată, atât prin adoptarea unor politici interne de combatere a dezinformării, cât și prin colaborarea strânsă cu partenerii internaționali.

Republica Moldova, Ucraina ori Statele Unite au fost, de asemenea, victime ale eforturilor rusești de subminare a democrațiilor. În Republica Moldova, influența Kremlinului s-a manifestat prin sprijinirea partidelor politice pro-ruse, propaganda mediatică și presiunile economice. În SUA, interferența rusească în alegerile prezidențiale din 2016 a reprezentat un punct culminant al tacticilor de destabilizare utilizate de Moscova.

Pentru România, aceste exemple sunt avertismente clare asupra pericolelor în care se află. Totodată, ele subliniază importanța unei reziliențe puternice, susținute de o societate bine informată și instituții solide.

România a implementat o serie de măsuri pentru a-și proteja democrația și pentru a combate influențele externe maligne, inclusiv consolidarea securității cibernetice. Colaborarea cu aliații NATO pentru prevenirea atacurilor cibernetice asupra infrastructurilor critice.

Participarea activă în demersurile NATO și UE reprezintă o prioritate pentru politica externă a României. Implicarea în inițiativele europene și transatlantice de securitate și apărare a transformat România într-un stat exportator de securitate, considerat un partener de încredere de statele aliate.

Bucureștiul este implicat, atât oficial, cât și neoficial, în sprijinirea democrației în vecinătatea apropiată a Uniunii Europene. Susținerea Republicii Moldova și Ucrainei pe calea reformelor europene și a consolidării instituțiilor democratice este doar unul din aceste eforturi depuse de București.

Într-o lume marcată de provocări globale și de eforturi concertate de destabilizare, România rămâne o insulă de stabilitate și un exemplu de angajament față de valorile occidentale. Poziția sa în cadrul NATO și al Uniunii Europene nu este doar o ancoră a propriei securități, ci și o sursă de inspirație pentru alte națiuni aflate în căutarea unui viitor democratic. Această direcție trebuie susținută prin acțiuni ferme, o viziune clară și un angajament constant față de valorile fundamentale care definesc Europa unită și spațiul transatlantic.

România și Statele Unite au construit de-a lungul timpului un parteneriat strategic solid, bazat pe interese comune de securitate, valori democratice împărtășite și cooperare economică tot mai strânsă. Aceste relații sunt esențiale în contextul geopolitic actual, unde securitatea la granițele Europei și contracararea amenințărilor hibride sunt priorități-cheie.

Relațiile diplomatice dintre România și SUA au fost stabilite în 1880, marcând un punct de plecare pentru cooperarea bilaterală. După Războiul Rece, relațiile au fost relansate, având la bază dorința comună de a consolida democrația și securitatea în Europa de Est. SUA au fost un susținător ferm al aderării României la NATO în 2004, considerând țara noastră un pilon de stabilitate în regiunea Mării Negre. Orice formă de implicare politică ori de securitate americană în regiunea pontică se bazează pe implicarea României.

Semnarea parteneriatului strategic (1997) a marcat un moment extrem de important în această evoluție. Acesta a devenit un cadru esențial pentru cooperarea bilaterală, extins ulterior la multiple domenii, inclusiv apărare, securitate energetică și educație.

România găzduiește baze militare americane, cum ar fi baza de la Mihail Kogălniceanu, care joacă un rol crucial în proiecția de putere a NATO în regiune. Recent au început lucrările la cea mai mare bază militară NATO din Europa. De dimensiunile unui mic oraș, pe o suprafață de aproape trei mii de hectare, amplasamentul va putea găzdui permanent până la 10 mii de militari NATO și familiile acestora. Proiectul, în valoare de 2,5 miliarde de euro, include piste, platforme pentru armament, hangare pentru avioanele militare, dar și școli, grădinițe, magazine și chiar un spital. Baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu găzduiește în acest moment aproximativ cinci mii de militari, majoritatea, soldați americani.

Facilitățile de la Deveselu găzduiesc un scut anti-rachetă, componentă a sistemului global de apărare antirachetă al NATO, fiind un simbol al angajamentului SUA față de securitatea Europei.

Trupe românești au luat parte la operațiuni militare alături de forțele americane în Afganistan, Irak și alte teatre de operațiuni, consolidând încrederea reciprocă.

Companii americane precum Ford, Raytheon, și ExxonMobil au contribuit la dezvoltarea economiei românești, în special în sectoarele auto, tehnologie și energie.

Potențialul gazelor naturale din Marea Neagră a atras interesul american, transformând România într-un jucător important în diversificarea surselor de energie ale Europei.

Un alt cadru al colaborării româno-americane este Inițiativa celor Trei Mări. România și SUA cooperează în cadrul acestei inițiative pentru a dezvolta infrastructura și conectivitatea energetică în Europa Centrală și de Est.

SUA au fost un aliat vocal al României în susținerea reformelor judiciare și anticorupție, aspecte esențiale pentru consolidarea statului de drept. Programele de schimb educațional, cum ar fi Fulbright, au permis tinerilor români să studieze în SUA, întărind legăturile culturale și contribuind la formarea unei generații pro-occidentale.

Comunitatea româno-americană, estimată la peste 500.000 de persoane, joacă un rol important în menținerea relațiilor bilaterale, inclusiv din punct de vedere politic și al mediului de afaceri.

În contextul războiului din Ucraina, relația strategică România-SUA este vitală pentru contracararea amenințărilor hibride și menținerea securității regionale.

Creșterea colaborării în domenii precum tehnologia de vârf, inteligența artificială, energia regenerabilă, industria de apărare și securitatea cibernetică poate deschide noi capitole ale parteneriatului. Recentele evoluții în programul Visa Waiver au fost anunțate cu fast de autoritățile de la București. România lucrează pentru a îndeplini criteriile necesare, ceea ce ar facilita călătoriile cetățenilor români în SUA și ar întări relațiile dintre cele două popoare.

Relația privilegiată dintre România și Statele Unite este un pilon al securității și dezvoltării democratice din regiune. Într-un context internațional tot mai complex, această alianță oferă României atât garanții de securitate, cât și oportunități economice și culturale, consolidând poziția țării ca un actor esențial în cadrul NATO și UE.