Refuzul Austriei, dar și presiunile politice interne obligă autoritățile de la București să-și intensifice eforturile pentru a atinge acest obiectiv. Premierul român Marcel Ciolacu a declarat mai devreme luna aceasta că Spania, în calitate de preşedinte al Consiliului Uniunii Europene, susţine aderarea României la spaţiul Schengen şi are grijă ca această temă să se afle din nou pe ordinea de zi.
Până la încheierea Preşedinţiei spaniole a Consiliului UE, la sfârşitul anului, mai sunt programate trei reuniuni ale Consiliului miniştrilor de interne din UE: pe 28 septembrie, 18 octombrie şi 4 decembrie.

Sprijin european

România aşteaptă şi merită o decizie pozitivă în timpul preşedinţiei spaniole a Consiliului Uniunii Europene cu privire la extinderea spaţiului Schengen, a declarat marţi preşedinta Parlamentului European (PE), Roberta Metsola, care s-a arătat optimistă în legătură cu intrarea ţării noastre şi a Bulgariei în spaţiul european de liberă circulaţie, relatează mass-media de la București.

”Nu doar că aşteptaţi această decizie, ci o şi meritaţi încă din 2011. /…/ Parlamentul (European) şi-a făcut datoria şi, dacă va trebui să mai facem ceva pentru a identifica ce mai avem de făcut, o vom face. Majorităţile există, nu e nicio problemă în ceea ce ne priveşte. Cred, aşadar, că vom reuşi să găsim o soluţie. Avem aşteptări înalte de la această preşedinţie (spaniolă a Consiliului UE, n.red.) pentru a încerca să lucreze cu colegii austrieci şi cu alţii, dacă există alte ţări unde continuă să existe întrebări şi cred că aceste întrebări îşi pot primi răspunsurile”, a declarat Metsola într-un interviu organizat de European Newsroom pentru agenţiile implicate în acest proiect media european, la sediul PE din Bruxelles.

Bulgaria şi România doresc să devină membre ale spaţiului de liberă circulaţie, dar Austria şi Olanda au blocat o decizie pozitivă la Consiliul JAI din decembrie anul trecut, invocând drept motiv un control insuficient al fluxurilor de migranţi. În timp ce aderarea Bulgariei a fost blocată de Olanda şi Austria, în cazul României opoziţia a venit doar din partea Vienei.
”Eram în Consiliu şi îmi amintesc fiecare Consiliu European, cu acest punct ce era prezentat de preşedintele dumneavoastră, care spunea: ‘Ceea ce merită concetăţenii mei ar trebui să obţină’. Am fost la Bucureşti la două zile după non-decizia de la Consiliul (JAI din decembrie 2022, n.red.). Nu puteam să îi privesc în ochi pe aceşti tineri. Aşadar, sper, sper, mă aştept şi sper că vom avea o decizie care să fie acceptabilă. Am vorbit cu preşedintele şi cu prim-ministrul, atât cu precedentul, cât şi cu cel actual, domnul Ciolacu, pentru a găsi o soluţie”, a spus Metsola.

În discursul său anual privind starea Uniunii Europene, rostit la începutul acestei luni în plenul Parlamentului European la Strasbourg, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a cerut Austriei să permită intrarea României şi a Bulgariei în Schengen „fără nicio întârziere”.

Opoziție asutriacă

Ministrul austriac al afacerilor europene, Karoline Edtstadler (Partidul Popular, ÖVP), a reiterat recent preocupările Austriei legate de o extindere a spaţiului Schengen, după ce guvernul de la Bucureşti a ameninţat că va da în judecată Viena dacă aceasta nu va renunţa la vetoul său în privinţa aderării României la Schengen, transmite agenţia austriacă APA, citată de Agerpres.

‘Vetoul austriac în privinţa Schengen nu este îndreptat împotriva României, ci împotriva unui sistem care nu mai funcţionează’, a declarat Karoline Edtstadler.

Ministrul austriac a arătat totuşi înţelegere faţă de poziţia Bucureştiului. ‘Respectăm poziţia şi înţelegem intereselor partenerilor noştri români. În acelaşi timp, nu putem însă să închidem ochii şi să extindem un sistem deja defect’, a subliniat ea.

Uniunea Europeană ar trebui ‘să îşi facă temele şi să asigure o protecţie a graniţelor UE care să funcţioneze. Doar frontiere sigure la exterior fac posibilă viziunea noastră a unei Europe fără frontiere la interior’, a adăugat Edtstadler.

Într-un interviu apărut în cotidianul austriac Standard, prim-ministrul român Marcel Ciolacu a declarat că, ‘în cazul în care cancelarul (Karl) Nehammer va face din nou uz în mod nejustificat de dreptul la veto, va trebui ca, în calitate de prim-ministru, să atac decizia Austriei la Curtea Europeană pentru a cere despăgubiri pentru pierderile cauzate de ne-aderare’, a spus Ciolacu. Potrivit premierului, paguba se ridică la cel puţin două procente din PIB.

În ce-l priveşte, ministrul de interne austriac Gerhard Karner (ÖVP) a reacţionat indicând spre numărul în prezent în creştere al migranţilor în Europa: ‘Într-un asemenea moment, mi se pare că nu are niciun sens să vorbim despre o extindere a spaţiului Schengen. Avem nevoie de mai multe, nu de mai puţine controale’, a afirmat el.

Europarlamentarii români Eugen Tomac şi Vlad Botoş au transmis recent o scrisoare oficială responsabilului european cu implementarea sancţiunilor UE, David O’Sullivan, în care cer Comisiei Europene să iniţieze o anchetă cu privire la respectarea de către Austria a sancţiunilor împotriva Rusiei.

Miză politică

Premierul român Marcel Ciolacu a declarat că atât timp cât este prim-ministru nu o să accepte ca românii să fie în continuare „umiliţi” de cancelarul Austriei, Karl Nehammer, prin opoziţia asupra intrării României în Schengen, menţionând că poziţia acestuia este de „neacceptat”.

Ciolacu a reiterat că, dacă în decembrie Austria îşi va folosi din nou dreptul de veto împotriva României, va ataca la Curtea Europeană de Justiţie şi va cere Consiliului European, Comisiei Europene, Parlamentului European să se alăture în acest proces.

„Categoric. În primul rând ce nu înţelege Austria sau cred că înţelege foarte bine – şi aţi văzut că poporul austriac înţelege mai bine decât politicul în acest moment. Ceea ce face cancelarul Nehammer este de neacceptat. În primul rând, şi eu, în funcţie de prim-ministru, şi domnia sa suntem trecători. Ai drept de veto. Comisia Europeană, Consiliul European, Parlamentul European au făcut o recomandare că România merită acest lucru de 10 ani, a îndeplinit absolut toate cerinţele tehnice. Ai drept de veto, dar trebuie să-l justifici. De aceea am şi spus: eu, cât timp sunt prim-ministru, nu o să accept ca domnul cancelar să fie ipocrit şi să umilească în continuare românii şi România”, a afirmat Ciolacu, la Antena 3 CNN, întrebat dacă confirmă informaţia potrivit căreia România ar bloca participarea Austriei la reuniunile NATO, doi ofiţeri austrieci aşteptând de luni întregi acreditarea la Alianţă, iar accesul lor este întârziat de România care a cerut timp de gândire.

România și Ucraina

El a subliniat că, „de fapt, România ţine spatele frontului din Ucraina”. „În timp ce România respectă toate sancţiunile împotriva Rusiei, toate fără excepţie, în timp ce România ajută Republica Moldova să nu mai fie dependentă de Rusia, şi în acest moment vă pot spune de câteva săptămâni Republica Moldova este independentă în ceea ce priveşte gazul rusesc, tu, Austria, eşti o ţară neutră, nu cheltui un euro pentru înzestrarea armatei. România îşi măreşte alocarea din PIB de la 2% la 2,5% ca să ţină în acest moment, să descurajeze ceea ce doreşte să facă Rusia. Şi tu vii ca un ipocrit şi spui că România nu are drept în Schengen, fără să justifici deloc veto-ul tău”, a adăugat Ciolacu.

Premierul a mai susţinut că Austria „în continuare cumpără gaze şi petrol din Rusia, de aproape 7 miliarde de euro, de când a pornit războiul.

„Din punctul meu de vedere, sunt bani pe care Putin îi foloseşte în economia rusească, mai departe în susţinerea războiului din Ucraina, bani murdari, bani pătaţi. Dar tu vii, cu toate că toată lumea demonstrează că nu e nicio migraţie prin teritoriu, 2% – 3% trec prin România, tu vii şi spui: ‘Domnule, eu mă opun’. Eu voi ataca, ca şi Guvern, dacă în decembrie Austria îşi va folosi din nou veto-ul, voi ataca la Curtea de Justiţie Europeană. Mai mult, voi cere Consiliului European, Comisiei Europene, Parlamentului European să fie parte, împreună cu România, în acest proces. România pierde minimum 2% din PIB prin neaderarea la spaţiul Schengen”, a mai spus premierul.

El a menţionat că România nu va impune sancţiuni economice Austriei, ci respectă sancţiunile impuse Rusiei. „Austria nu le respectă. (…) Nu poţi să vii să-mi spui, după ce accepţi Croaţia, că România şi Bulgaria mai trebuie să aştepte”, a mai adăugat premierul.

Răspuns de la București

România blochează, din câte se pare, participarea Austriei la reuniuni ale NATO, relata recent mass-media austriacă. Doi ofiţeri ai armatei austriece aşteaptă de săptămâni acreditarea pe lângă NATO, accesul lor fiind întârziat de România.

Conform publicaţiilor austriece ‘Salzburger Nachrichten’ şi ‘Oberösterreichischen Nachrichten’, citate de agenția APA, este dat ca sigur că este vorba despre o replică la veto-ul guvernului federal de la Viena faţă de aderarea României la spaţiul Schengen.

Delegaţia României la NATO nu a dorit să comenteze pe marginea acestui subiect pentru ‘Salzburger Nachrichten’.

Un purtător de cuvânt al NATO a evidenţiat, într-o declaraţie, aprecierea faţă de Austria ca partener de lungă durată al Alianţei şi a explicat: ‘Contăm pe România şi Austria să îşi rezolve orice probleme bilaterale ar putea afecta munca ofiţerilor austrieci în posturi NATO’.

Răspunzând unei solicitări a APA, Ministerul de Externe austriac a transmis că România a cerut mai mult timp pentru decizia sa cu privire la detaşarea voluntară a doi ofiţeri ai armatei austriece la cartierul general al NATO, mai precis o prelungire a termenului până la mijlocul lui octombrie. Detaşarea voluntară trebuie aprobată de toate cele 31 de state aliate.

‘O conexiune cu subiectul aderării la Schengen nu a fost făcută’, a adăugat ministerul.

Acesta s-ar afla, în coordonare cu Ministerul Apărării, în contact strâns cu România, pentru a facilita un acord în scurt timp. În cazul de faţă, Ministerul Apărării, ‘prin reprezentanţa militară de la Bruxelles, a luat legătura cu autorităţile relevante din NATO’, a comunicat purtătorul de cuvânt al armatei, Michael Bauer, pentru ‘Salzburger Nachrichten’. Totodată, ministerul se află în contact strâns cu Ministerul de Externe şi cu Cancelaria federală de la Viena.

Austria nu este stat membru al NATO, dar este ancorată în Alianţă prin Parteneriatul pentru Pace şi operaţiuni conduse de NATO cu mandat al Consiliul de Securitate al ONU.

Determinare românească

La rândul său, șefa diplomației de la București, Luminiţa Odobescu a subliniat „determinarea” României de a continua demersurile în vederea identificării unei soluţii în ceea ce priveşte dosarul aderării României la Spaţiul Schengen, evidenţiind, totodată, contribuţia ţării noastre la consolidarea securităţii Uniunii Europene şi la promovarea de mecanisme eficiente pentru gestionarea migraţiei ilegale.

Ea a avut o întrevedere cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene acreditaţi la Bucureşti, eveniment organizat de Ambasada Spaniei în România, ţară care deţine Preşedinţia Consiliului UE, a informat MAE.

Şefa diplomaţiei române şi ambasadorii au abordat principalele teme ale agendei europene, precum sprijinul pentru Ucraina, procesul de pregătire a noii Agende Strategice, avansarea extinderii UE, evoluţiile privind migraţia, revizuirea bugetului european.

Odobescu a reiterat, în contextul agresiunii ilegale şi nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei, angajamentul concret şi multidimensional al României pentru susţinerea ţării vecine, accentuând importanţa continuării acordării unui sprijin substanţial din partea Uniunii Europene.

Ripostă juridică

Premierul Marcel Ciolacu, lider al social-democraţilor, a declarat recent că, în cazul în care Austria va vota, la Consiliul JAI din luna decembrie, împotriva aderării României la Schengen, va ataca decizia la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), demers în care va dori să aibă instituţiile europene drept parteneri.

„Sunt două momente. În octombrie este prima şedinţă JAI, în decembrie avem a doua şedinţă JAI – amândouă sunt sub preşedinţia Spaniei şi ţin legătura cu prim-ministrul Spaniei în ceea ce priveşte trecerea pe ordinea de zi. Există toată deschiderea din partea prim-ministrului Pedro Sánchez şi toată susţinerea ca România să adere la Spaţiul Schengen. În acest moment, cu Reprezentanţa şi cu Ministerul de Externe, vedem care sunt paşii cei mai buni. Există şi un vot împotriva Bulgariei, exercitat de către Olanda. Între timp s-a ridicat MCV-ul. Aşteptăm şi o decizie a Olandei în ceea ce priveşte Bulgaria, să vedem dacă putem merge în continuare la pachet. (…) Eu cu certitudine, dacă în decembrie Austria va vota împotriva aderării României la Spaţiul Schengen, voi ataca la CJUE. Mai mult, eu doresc ca în acest demers – şi e un atac al statului român, nu al unei persoane fizice – eu vreau să am partener în acest atac pe care îl fac la CJUE Consiliul European, care ne susţine şi a declarat, Parlamentul European, care susţine România şi a declarat, şi Comisia Europeană, care ne susţine şi a declarat. Deci lucrurile nu sunt chiar aşa de comode pentru domnul prim-ministru Nehammer (premierul austriac – n.r.)”, a afirmat Marcel Ciolacu, la finalul şedinţei conducerii PSD.

Şeful Executivului a dat asigurări că va folosi cu certitudine toate mijloacele pe care le are la îndemână, tot ce este legat de acest subiect şi tot ce este legal de făcut, fiindcă locul României este în Schengen.

„Eu n-am să fiu niciodată ipocrit, nu pot să spun (…) că Spaţiul Schengen este depăşit. Atunci de ce am votat anul trecut cu Croaţia? E o întrebare legitimă a românilor pentru prim-ministrul Nehammer. Nu pot să am această abordare. Dacă e aşa de distrus Schengen-ul, eu n-am nicio problemă ca Austria să iasă din Spaţiul Schengen, să-şi facă ziduri kilometrice cu sârmă ghimpată şi electrice, n-am nicio problemă. Dacă Austria doreşte această abordare, cu garduri, să şi le plătească, să iasă din Schengen, şi noi o să ne descurcăm în interiorul Schengen fără probleme”, a susţinut Marcel Ciolacu. 

Posibilitatea de a da în judecată Austria, dacă se împotriveşte din nou aderării României la Schengen, „trebuie foarte bine analizată”, a afirmat și preşedintele român Klaus Iohannis. „Această abordare trebuie foarte bine analizată şi, dacă este posibilă o soluţionare pe această cale, atunci cu siguranţă vom şti care este această posibilitate”, a arătat şeful statului, într-o declaraţie pentru presa din România.

Șansa spaniolă

Spania, în calitate de preşedinte al Consiliului Uniunii Europene, susţine aderarea României la spaţiul Schengen şi are grijă ca această temă să se afle din nou pe ordinea de zi – fie în octombrie, fie la 4 sau 5 decembrie în cadrul Consiliului miniştrilor de interne din UE. Toate celelalte state – în afara Austriei – susţin aderarea României, a declarat premierul Marcel Ciolacu într-un interviu pentru publicaţia austriacă Der Standard, citată de mass-media de la București.

El a afirmat că va da în judecată Austria dacă îşi va exercita din nou abuziv dreptul de veto împotriva aderării României la Schengen.

”În cazul în care cancelarul (Karl) Nehammer va face din nou uz în mod nejustificat de dreptul la veto, va trebui ca în calitate de prim-ministru să atac decizia Austriei la Curtea Europeană pentru a cere despăgubiri pentru pierderile cauzate de ne-aderare”, a spus Ciolacu. Potrivit premierului, paguba se ridică la cel puţin două procente din PIB.

Însă, în opinia sa, cel mai rău este faptul că Austria a instituit un precedent. ”În mod normal, statele membre urmează recomandările instituţiilor UE. Croaţia a solicitat aderarea în urmă cu aproximativ 4-5 ani. România şi Bulgaria ar fi putut bloca aderarea, dar noi nu am făcut acest lucru”, a spus Marcel Ciolacu.

El a relevat în interviu că Nehammer a informat autorităţile române abia cu câteva zile înaintea întâlnirii Consiliului UE din decembrie 2022 că nu va susţine aderarea României. Acest lucru a dus la frustrări în rândul autorităţilor şi al populaţiei române. ”Ceea ce nu pot nici eu accepta este declaraţia conform căreia veto-ul ar avea legătură cu campania electorală din Austria. Nu este adevărat nici ce susţine Nehammer, anume că prin România are loc o migraţie foarte activă. De asemenea, am introdus, împreună cu Serbia, controale comune pentru a scoate din centrul discuţiilor acest subiect”, a susţinut şeful executivului român.

”Avem la acest moment un singur agresor în Europa şi de aceea ar fi fost tocmai acum momentul cel mai prielnic pentru a demonstra solidaritate în interiorul UE. Austria este la fel de neutră ca şi Republica Moldova. Nu poţi pretinde securitate la nivel european şi să te aştepţi ca împreună cu România şi alte state membre UE să devii parte a proiectului Sky Shield, adică să priveşti cum se străduieşte financiar România să consolideze apărarea europeană, dar în acelaşi timp să refuzi aceleiaşi Românii un drept fundamental ca aderarea la Schengen!”, a comentat Ciolacu.