România, hub geopolitic european la Marea Neagră

de | mai 25, 2023 | Analize, ROMANIA | 0 comentarii

Diplomația de la București continuă eforturile de consolidare a prezenței României la nivel internațional, pe fondul agresiunii militare ruse împotriva Ucrainei. Vizita președintelui german Frank-Walter Steinmeier în România ori recenta lansare a formatului Trilateralei România-Polonia-Spania, ,,Valencia Trio”, sunt doar câteva exemple din participarea Bucureștiului la construcția unei noi structuri de securitate.  Desant german În timpul […]
primirea_presedintelui_republicii_federale_germania_frank-walter_steinmeier (foto: presidency.ro)

Diplomația de la București continuă eforturile de consolidare a prezenței României la nivel internațional, pe fondul agresiunii militare ruse împotriva Ucrainei. Vizita președintelui german Frank-Walter Steinmeier în România ori recenta lansare a formatului Trilateralei România-Polonia-Spania, ,,Valencia Trio”, sunt doar câteva exemple din participarea Bucureștiului la construcția unei noi structuri de securitate. 

Desant german

În timpul vizitei în România, președintele german, Frank-Walter Steinmeier, a discutat cu omologul său român, Klaus Iohannis, subiectele de pe agenda comună, inclusiv despre situaţia de securitate din regiunea Mării Negre. „Am evaluat ameninţările şi am concluzionat că împreună – România, Germania şi ceilalţi aliaţi din cadrul NATO – suntem puternici şi putem să asigurăm securitatea ţărilor noastre”, a declarat Iohannis, care i-a mulţumit preşedintelui german pentru că Berlinul susţine consolidarea Flancului Estic al NATO şi pentru participarea la structurile aliate din România.

Liderul român a stabilit cu preşedintele german intensificarea colaborării dintre cele două ţări în cadrul Uniunii Europene şi al NATO, pentru a face faţă provocărilor actuale, nu numai celor în materie de securitate, dar şi celor în plan economic şi social.

De asemenea, discuţiile au vizat politica de extindere a Uniunii Europene, România şi Germania sprijinind avansarea procesului atât în privinţa Balcanilor de Vest, cât şi în privinţa partenerilor estici. Cele două capitale urmează să își coordoneze activitățile în acest demers strategic.

Sprijin pentru Kiev și Chișinău


Discuţiile dintre cei doi preşedinţi au vizat şi sprijinul acordat Ucrainei şi dificultăţile majore cu care se confruntă, în prezent, Republica Moldova, în contextul războiului. „Împărtăşim viziuni similare cu privire la necesitatea mobilizării de sprijin activ şi puternic pentru Chişinău, inclusiv la nivelul Uniunii Europene, pentru a consolida rezilienţa acestei ţări în faţa provocărilor complexe cu care se confruntă”, a spus Iohannis. „Am pus accentul în cadrul discuţiilor pe sprijinul ferm al României pentru avansarea parcursului european al Republicii Moldova şi al Ucrainei, ca state candidate la aderare”, a arătat Iohannis.
Potrivit declarațiilor oficiale, a fost reconfirmat interesul comun pentru intensificarea relaţiilor, atât la nivel bilateral, cât şi în cadrul Uniunii Europene şi al NATO. „Numai împreună vom putea să întărim unitatea europeană în aceste vremuri tulburi, marcate de agresiunea rusă din Ucraina, de schimbări geopolitice şi de urmările multiplelor crize din anii trecuţi”, a mai spus Iohannis. 

Alianța Berlin-București


Preşedintele Iohannis a mai arătat că vizita preşedintelui Germaniei în România şi contactele româno-germane intense din ultima perioadă evidenţiază caracterul privilegiat, cu valenţe strategice, al relaţiilor dintre cele două ţări.
„Avem un dialog politic consistent în plan bilateral şi european, o cooperare economică solidă şi legături interumane puternice, datorită comunităţii româneşti din Germania şi minorităţii germane din România. Aşa cum am mai spus, aceste comunităţi reprezintă puntea vie de legătură dintre societăţile noastre, iar contribuţia lor la dezvoltarea relaţiei româno-germane este extrem de importantă în plan cultural, social, economic şi nu numai”, a afirmat şeful statului.
El a evidenţiat că Germania este, de mulţi ani, primul partener comercial al României, anul trecut înregistrând schimburi bilaterale de peste 40 de miliarde de euro. Peste 25.000 de companii cu participaţie germană şi peste 5,5 miliarde de euro aport de capital social fac din Germania al doilea mare investitor în economia românească.
„Salut faptul că domnul preşedinte Steinmeier este însoţit în România şi de o delegaţie de oameni de afaceri şi mă bucur că vor aborda împreună cu autorităţile române noi proiecte de dezvoltare a cooperării economice şi sectoriale româno-germane, adaptate nu numai realităţii geopolitice actuale, dar şi celei a economiei viitorului, marcate de transformarea digitală şi de tranziţia verde”, a mai declarat el.

Valencia Trio

Tot ca o confirmare a implicării României în consolidarea arhitecturii de securitate în regiunea Uniunii Europene, recent a fost lansat  formatul Trilateralei România-Polonia-Spania, ,,Valencia Trio”. La acest eveniment au participat ministrul român al afacerilor externe Bogdan Aurescu, ministrul afacerilor externe, afacerilor europene și cooperării al Regatului Spaniei, José Manuel Albares Bueno, și omologul polonez, Zbigniew Rau.

Cu aproape un sfert din populația Uniunii Europene, Polonia, România și Spania sunt și cele de-a patra, a cincea și a șasea cele mai populate state ale Uniunii, oferind greutate în afacerile europene acestui nou format,

Partea română a salutat excelentele relații bilaterale ale României cu Spania și Polonia, marcate de contacte politico-diplomatice la toate nivelurile între cele trei țări, în cadrul unor parteneriate strategice dinamice și cuprinzătoare, dar și ca o manifestare a cooperării apropiate între cele trei țări la nivelul UE și NATO.

Cei trei miniștri au decis ca reuniunile Trilateralei să aibă loc anual, la nivel ministerial, România lansând invitația de a găzdui următoarea reuniune, invitație acceptată de Spania și Polonia de omologii spaniol și polonez. Cei trei șefi ai diplomațiilor au semnat Declarația Comună  de la Valencia între Republica Polonă, România și Regatul Spaniei.

Reuniunea inaugurală a Trilateralei a prilejuit discuții cuprinzătoare ale miniștrilor de externe, atât în planul relațiilor dintre cele trei state, precum și pe teme relevante de pe agenda UE, alături de subiecte de actualitate ale agendei NATO și de securitate la nivel euroatlantic.

Polonia, România și Spania au decis să coopeze pentru a asigura o implicare sporită și mai profundă a Uniunii Europene în Vecinătatea Estică, în vederea dezvoltării conectivității, aprofundării integrării economice, extinderii legăturilor comerciale și de investiții, și consolidării rezilienței regionale și securității energetice. 

Valencia Trio (foto: mae.ro)
Valencia Trio (foto: mae.ro)

Sprijin pentru Schengen

Partea română a continuat să solicite sprijinul partenerilor pentru aderarea României la spațiul Schengen, șefii diplomațiilor spaniolă și polonă reconfirmând sprijinul activ și constant acordat României în atingerea acestui obiectiv, precum și angajamentul de implicare pe mai departe în identificarea unei soluții constructive la nivel european. Ministrul spaniol de externe a subliniat că aderarea României la Schengen va figura printre prioritățile Președinției spaniole a Consiliului UE. 

Ministrul Aurescu a agreat, împreună cu omologii săi, consolidarea cooperării și a coordonării în domenii de interes la nivelul UE, cu accent pe prioritățile viitoarei Președinții spaniole a Consiliului Uniunii Europene, în cel de-al doilea semestru al anului 2023.  

Totodată, cu ocazia discuțiilor de la Valencia, cei trei miniștri au reconfirmat nivelul foarte bun al cooperării celor trei state în cadrul NATO, existând o unitate de opinii privind situația de securitate generată de războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, precum și modul în care acest război afectează statele din vecinătate, în special Republica Moldova.

De asemenea, cu privire la contracararea provocărilor de securitate pe Flancul Sudic al Alianței, cei trei miniștri au discutat perspectivele de cooperare a celor trei țări în cadrul Alianței, cu accent pe obiectivele urmărite în pregătirea Summitului NATO de la Vilnius, din 11-12 iulie 2023.

În declarația comună a primei reuniuni trilaterale dintre miniștrii Afacerilor Externe ai Republicii Polone, României și Regatului Spaniei se precizează că „evidențiind activitatea noastră îndelungată în arii geografice esențiale, precum Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Mediterană, toate trei fiind puncte de referință pentru securitatea europeană” parțile semnatare își reafirmă, la 15 luni de la începutul războiului de agresiune pe scară largă declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, angajamentul  solid și continuu față de Ucraina și independența, suveranitatea și integritatea teritorială a acesteia, în granițele ei recunoscute la nivel internațional.

Părțile promit să își respecte angajamentul de a continua toate eforturile pentru a furniza Ucrainei asistența militară necesară pentru a-și apăra suveranitatea împotriva agresiunii Rusiei.

Ofertă poloneză

Activa diplomație poloneză a făcut o ofertă greu de refuzat părții române în urmă cu câteva săptămâni, privind construirea unor “planuri strategice semnificative” între cele trei țări – Polonia, România și Ucraina, în vederea creării unei noi comunităţi economice de peste 100 de milioane (de persoane – n.r.) în regiunea Europei Centrale.

Aflat în vizită în România premierul polonez, Mateusz Morawiecki, declara că rolul regiunii central şi est-europene a crescut, în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, 

“Vedem că, odată cu agresiunea rusească în Ucraina, creşte rolul, rangul acestei regiuni, în care noi trăim, în care creăm valori economice şi sociale, de aceea cred, în mod aprofundat, că în acest triunghi între Ucraina, România şi Polonia se va putea în curând – sperăm să fie cât mai curând, după victoria Ucrainei şi atingerea păcii – să construim nişte planuri strategice semnificative (…) planurile strategice, care vor fi foarte ambiţioase din punct de vedere economic, investiţional şi de afaceri, dar şi ambiţioase din punct de vedere strategic, din punct de vedere al cooperării militare şi din punctul de vedere al creării unei noi comunităţi economice de peste 100 de milioane (de persoane – n.r.) în regiunea Europei Centrale“, a spus Morawiecki în discursul său din deschiderea Forumului Economic România – Polonia. Şeful guvernului polonez a precizat că vede în România “un aliat foarte mare, un aliat mare în lupta pentru interesele noastre comune”.

Axa Roma-București

Totodată, România și Italia se pregătesc să deschidă un nou capitol al cooperării bilaterale și al Parteneriatului Strategic dintre București și Roma. Lansat în urmă cu 26 de ani și consolidat acum 15 ani, Parteneriatul Strategic dintre Italia și România va fi actualizat și revizuit, miniștrii de externe ai celor două țări urmând să semneze o nouă declarație comună.

Conform unui interviu acordat recent mass-media de la București, Gabriela Dancău, ambasadorul României la Roma, menționa că, în ultimul an, relațiile bilaterale au fost dinamizate din perspectiva interacțiunii politice, prin întrevederi la nivel de miniștri, la nivelul dialogului interparlamentare, dar și la nivelul comandanților militari ai celor două state, partenere în cadrul UE și aliate în cadrul NATO.

Din perspectiva cooperării economice, Gabriela Dancău a indicat că Italia este al doilea cel mai important partener comercial al României, cu schimburi economice aflate la un nivel record de aproape 20 de miliarde de euro.

În planul securității, ambasadorul României la Roma a subliniat importanța angajamentului Italiei, care în ultimii ani a asigurat misiuni de poliție aeriană ale NATO în România și la Marea Neagră.

Gabriela Dancău a subliniat și perspectiva cooperării la nivelul UE, unde Italia este un susținător al aderării României la spațiul Schengen, iar ambele state sprijină extinderea Uniunii, inclusiv în ceea ce privește Balcanii de Vest, cât și pe partenerii din est, îndeosebi Republica Moldova și Ucraina.

Mai mult, diplomatul român a precizat că există premisele participării României, în comun cu Italia, la proiecte de reconstrucție în Ucraina, dată fiind și proximitatea geografică a țării noastre față de zona de conflict.

Share our work

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *