O clădire din cadrul Complexului arhitectural-istoric Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Chişinău, aflată în prezent în ruine, va fi restaurată cu asistenţa financiară a României. În baza şantierului de restaurare a edificiului va fi iniţiată şi prima şcoală-atelier de practică pentru arhitecţi specializaţi în renovarea monumentelor istorice din Republica Moldova. Proiectul este implementat de Institutul Cultural Român de la Chişinău şi de Ministerul Culturii. Potrivit lui Petre Guran, directorul ICR din Chişinău, locaţia de practică ar putea fi deschisă în primăvară. În acest sens, urmează să fie elaborat proiectul de renovare a edificiului. În prezent, au loc negocieri pentru încheierea unui Acord de colaborare între Guvernele României şi Republicii Moldova, transmite Moldpres. Sergiu Ciocanu, şef de direcţie la Ministerul Culturii, a precizat pentru agenţie că locaţia de practică va fi amplasată într-un edificiu al Muzeului de Etnografie, care nefiind îngrijit de zeci de ani, necesită elemente de restaurare şi de conservare complexă. Mihai Ursu, directorul general al Muzeului de Etnografie, a declarat că mai multe clădiri, care fac parte din Complexul muzeistic, s-au aflat peste 60 de ani în gestiunea Institutului Agricol din Chişinău şi abia în 2010 au fost retrocedate, ca urmare a numeroase hotărîri de Guvern. Astăzi, aceste edificii se află într-o stare deplorabilă, iar pentru restaurarea lor ar fi necesare estimativ peste cinci milioane de euro, a adăugat Ursu. El a specificat că instituţia pe care o reprezintă duce lipsă acută de spaţii de păstrare a colecţiilor, dar şi de spaţii pentru organizarea expoziţiilor. Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală este cel mai vechi muzeu din Republica Moldova, datînd din anul 1889. Atunci, Zemstva Basarabiei a organizat Expoziţia Agricolă şi Industrială, care a şi stat la baza instituţiei muzeale. Complexul arhitectural-istoric al muzeului s-a construit în a doua jumătate a sec. XIX – începutul sec. XX, clădirea principală fiind înălţată după proiectul arhitectului V. Ţîganco. Edificiile muzeului sînt monumente de arhitectură de importanţă naţională. În prezent, Muzeul de Etnografie deţine un patrimoniu de circa 135 de mii de piese.