Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a declarat recent la şedinţa de autoevaluare a activităţii Forţelor Navale, că în acest an se va acorda o atenţie specială programelor de înzestrare destinate Forţelor Navale, atât pe componenta maritimă, cât şi pe cea fluvială, se arată în comunicatul MApN, citat de agenția KARADENIZ PRESS. Președintele Klaus Iohannis a subliniat recent, la Consiliul informal UE, necesitatea creșterii finanțării pentru apărare, atât în bugetele naționale, cât și în bugetul Uniunii Europene, pledând, totodată, pentru mobilizarea ‘tuturor instrumentelor aflate la dispoziția UE care ar putea genera resurse adecvate pentru apărare’.
Mediu de securitate imprevizibil
”Mediul de securitate din regiunea Mării Negre va fi în continuare imprevizibil şi va solicita un nivel ridicat de atenţie din partea aliaţilor riverani. În cadrul eforturilor depuse de România, ca furnizor de securitate în această regiune, Forţele Navale Române reprezintă una dintre principalele structuri garante ale protejării flancului estic al NATO în zona aflată în responsabilitatea noastră”, a arătat înaltul oficial.
Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a participat recent, la şedinţa de autoevaluare a activităţii Forţelor Navale ale Armatei României pentru anul trecut şi prezentarea obiectivelor din 2025. Potrivit MApN, Angel Tîlvăr a transmis felicitări conducerii Statului Major al Forţelor Navale şi întregului personal al categoriei de forţe pentru ”rezultatele excelente obţinute în activitatea desfăşurată în 2024, într-un context de securitate plin de provocări pentru regiunea Mării Negre”.
El a subliniat că misiunile executate de Forţele Navale Române în zona de responsabilitate au asigurat libertatea de navigaţie şi au contribuit la menţinerea unui mediu sigur, în special prin diminuarea riscurilor prezentate de minele navale aflate în derivă în Marea Neagră. Totodată, ministrul a apreciat aportul structurilor marinei militare la asigurarea contribuţiei României la operaţionalizarea grupării navale MCM Black Sea, alături de Bulgaria şi Turcia.
”În cadrul eforturilor depuse de România, ca furnizor de securitate în această regiune, Forţele Navale Române reprezintă una dintre principalele structuri garante ale protejării flancului estic al NATO în zona aflată în responsabilitatea noastră. Toate aceste eforturi sunt vizibile prin faptul că, astăzi, cu un conflict armat în partea de nord a Mării Negre, se poate naviga în siguranţă, iar lupta împotriva minelor marine aflate în derivă este un succes euroatlantic la care România a avut şi are o contribuţie importantă”, a declarat Angel Tîlvăr.
El a evidenţiat execuţia bugetară, de peste 99 la sută, cu care Forţele Navale au încheiat anul fiscal 2024, ceea ce arată capacitatea acestei categorii de forţe de a utiliza eficient şi judicios fondurile alocate. În acest context, Tîlvăr a arătat că echipa de conducere a Ministerului Apărării va continua să sprijine Forţele Navale Române pentru înzestrare şi modernizare.
”Având în vedere provocările curente şi viitoare din mediul de securitate regional şi faptul că Forţele Navale au o contribuţie esenţială la consolidarea capacităţilor de apărare ale României, ca aliat riveran Mării Negre, vom acorda o atenţie specială, în anul 2025, programelor de înzestrare destinate acestei categorii de forţe, atât pe componenta maritimă, cât şi pe cea fluvială”, a concluzionat ministrul Angel Tîlvăr.
Consolidarea forțelor
Viceamiralul Mihai Panait, şeful Statului Major al Forţelor Navale, a arătat, în intervenţia sa, că în anul de instrucţie 2024, Forţele Navale Române au continuat misiunea permanentă de furnizare a securităţii în zona de responsabilitate şi contribuţia semnificativă la îndeplinirea angajamentelor ţării noastre faţă de Alianţa Nord-Atlantică şi Uniunea Europeană.
Astfel, Forţele Navale Române au acţionat atât pentru conducerea şi coordonarea forţelor din serviciul de luptă permanent şi a grupurilor de luptă maritim şi fluvial, cât şi pentru executarea misiunilor specifice de supraveghere şi avertizare timpurie împotriva minelor marine provenite din zona de nord a Mării Negre, odată cu declanşarea războiului din Ucraina.
Şeful Statului Major al Forţelor Navale a arătat că, în anul 2024, direcţiile principale de acţiune au fost consolidarea structurii de forţe, prin dezvoltarea programelor de reparaţii, modernizare şi înzestrare, realizarea unei posturi de descurajare şi apărare, prin prezenţă navală permanentă pe mare şi pe fluviu, precum şi prin îndeplinirea angajamentelor, precum şi îmbunătăţirea condiţiilor pentru resursa umană.
În ceea ce priveşte misiunile internaţionale executate în anul precedent, Forţele Navale Române au continuat participarea la Operaţiile SEA GUARDIAN şi EUNAVFOR MED IRINI, cu fregatele ”Regina Maria” şi ”Regele Ferdinand”, iar cu puitorul de mine şi plase 274 ”Viceamiral Constantin Bălescu” au deţinut, timp de şase luni, în a doua jumătate a anului, comanda Grupării Navale Permanente a NATO de Luptă Contra Minelor SNMCMG-2, pentru a doua oară în istorie. De asemenea, nava-şcoală ”Mircea” a executat, în Marea Mediterană, un marş internaţional de instrucţie cu studenţi de la Academia Navală ”Mircea cel Bătrân”, precum şi cu opt studenţi străini de la academii navale partenere din Bulgaria, Letonia, Polonia, Spania şi Turcia.

Misiuni de monitorizare
Potrivit MApN, pentru asigurarea libertăţii de navigaţie în bazinul pontic, Forţele Navale Române au executat misiuni specifice de monitorizare şi cercetare atât sub comandă naţională, cât şi ca parte a grupării navale a grupului operativ pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră – MCM Black Sea TG (Mine Countermeasures Black Sea Task Group), alături de partenerii din Bulgaria şi Turcia.
În ceea ce priveşte obiectivele asumate pentru anul în curs, viceamiralul Panait a menţionat derularea programelor de reparaţii, modernizare şi înzestrare, participarea la exerciţiile şi operaţiile multinaţionale desfăşurate sub egida NATO şi a UE, consolidarea nivelului de interoperabilitate cu aliaţii şi partenerii, adaptarea, transformarea şi modernizarea programelor de învăţământ militar, precum şi creşterea gradului de satisfacţie şi încredere a personalului prin modernizarea şi optimizarea condiţiilor de muncă în unităţi.
”În contextul unui mediu de securitate marcat de războiul ruso-ucrainean, Forţele Navale Române îşi propun să demonstreze angajamentul ferm pentru consolidarea răspunsului internaţional la numeroasele provocări, prin contribuţia continuă şi importantă la misiunile şi operaţiile conduse de NATO şi UE sau sub mandat OSCE şi ONU, precum şi în cadrul exerciţiilor multinaţionale. Prin cooperarea cu structurile similare din ţările aliate şi partenere, Forţele Navale Române vor acţiona şi în perioada următoare în spiritul principiului coeziunii strategice, pentru a transmite un mesaj puternic în ceea ce priveşte soliditatea posturii de descurajare şi apărare a Alianţei Nord-Atlantice pe flancul estic”, a arătat şeful Statului Major al Forţelor Navale.
An intens
La rândul său, şeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiţă Vlad, a menţionat că ”din punct de vedere operaţional, anul de instrucţie 2024 a fost unul foarte intens pentru Forţele Navale Române, fiind momente în care se aflau în misiune internaţională, în Marea Neagră şi Marea Mediterană, chiar şi trei nave militare în acelaşi timp, cu peste 400 de militari la bord în total. Astfel de momente ne-au întărit convingerea că marinarii militari au un nivel ridicat de pregătire şi sunt capabili să exploateze la maximum tehnica din dotare. Fie că vorbim de activităţile desfăşurate la mare sau la fluviu, Forţele Navale Române demonstrează, prin modul în care le desfăşoară, că reuşesc să îşi îndeplinească obiectivul de a dezvolta conştiinţa navală acolo şi unde îşi doresc. Sunt sigur că Statul Major al Forţelor Navale îşi va executa misiunile cu acelaşi profesionalism caracteristic, iar Statul Major al Apărării va contribui cu sprijinul necesar şi cu întreaga camaraderie”.

Priotitate strategică
Modernizarea Forțelor Navale Române reprezintă o prioritate strategică pentru MApN, ținând seama de provocările de securitate din regiunea Mării Negre, care sunt amplificate de contextul geopolitic actual, în care războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei intră în cel de-al patrulea an, a afirmat anterior ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, citat de KARADENIZ PRESS. El a informatcă s-a întâlnit, la sediul Ministerului Apărării Naționale, cu președintele Grupului Damen, Kommer Damen.
‘Este esențial să identificăm, împreună cu partenerii internaționali, cele mai eficiente soluții care să răspundă cerințelor operaționale și provocărilor din acest important mediu de acțiune. Am discutat, în acest context, despre importanța transferului de tehnologie modernă și a cooptării industriei românești de apărare în programele de înzestrare care implică producția și mentenanța de echipamente pentru forțele noastre navale’, a afirmat Angel Tîlvăr.
Ministrul a subliniat angajamentul României față de procesul de modernizare a Forțelor Armate, demonstrat prin alocarea constantă a unui procent de 2% din PIB, începând cu anul 2017, ridicat de anul trecut la 2,5%.
Anterior, înaltul oficial a declarat că ”pe de o parte, și NATO este o alianță defensivă, dar și vocația României este vocația unei țări care nu a avut, știu eu, pusee agresive în toată istoria, motiv pentru care această bază, de exemplu, dacă faceți trimitere la Kogălniceanu, este cea mai avansată bază de pe Flancul Estic cred și să nu uităm că România are și interese economice în Marea Neagră, avem zona economică specială, urmează să exploatăm acolo resursele pe care România le are. Și cred că, dacă vă uitați pe orice Atlas, vedeți că țările care au astfel de zone economice se gândesc și la posibilitatea de a le asigura protecție”.
Necesități de securitate
Conform experților, România trebuie să acorde o atenție cât mai mare capacităților de supraveghere și culegere de informații (ISR – Intelligence, Surveillance, Reconnaissance). Forțele române trebuie să își dezvolte capacitățile de detectare, monitorizare și urmărire a activităților navale și aeriene în regiune. România trebuie să investească în sisteme de supraveghere la țărm (radare de coastă modernizate), drone maritime, avioane de patrulare și echipamente de recunoaștere avansate.
Totodată, România trebuie să mențină o prezență navală credibilă în bazinul Mării Negre, formară din nave moderne, suficient de numeroase și bine echipate, pentru a asigura patrularea zonelor de interes, escortă și reacție rapidă. Bucureștiul ar trebui să analizeze operaționalizarea și consolidarea unor grupe de luptă care să poată răspunde oricărei încălcări a spațiului maritim.

Capacități de apărare
România ar putea desfășura sisteme de rachete de coastă cu rază medie și lungă (ex. Naval Strike Missile, Exocet, Harpoon sau altele similare) care să ofere descurajare și protecție împotriva ambarcațiunilor ostile. De asemenea, pot fi folosite baterii mobile de coastă, pentru flexibilitate și pentru evitarea vulnerabilităților unui singur punct fix.
Protecția infrastructurii critice este o necesitate, precum apărarea platformelor marine de extracție (cum ar fi cele de gaze din Marea Neagră). De asemenea, partea română trebuie să asigure securitatea porturilor comerciale maritime (ex: Constanța, Mangalia) împotriva atacurilor convenționale și hibride.
România trebuie să își mărească capacitatea de a sprijini operațiuni NATO și UE, dar și flexibilitate pentru a participa la misiuni comune sau multinaționale (de la misiuni de asigurare a securității maritime până la operațiuni de control al armelor sau de gestionare a crizelor).
Modernizare și înzestrare
Inzestrarea ideală a Forțelor Navale Române presupune achiziționarea și modernizarea unor nave de suprafață performante, sisteme de apărare de coastă avansate, submarine, aviație maritimă, elicoptere navale și drone, toate integrate într-o structură care să asigure interoperabilitatea cu partenerii NATO. În privința navelor de suprafață, planul de corvete are în vedere cumpărarea a patru platforme noi, înarmate cu sisteme moderne de rachete și senzori, care să ofere capabilități antinavă, anti-submarin și anti-aeriene. Fregatele existente, de tip T22R (Regele Ferdinand și Regina Maria), necesită îmbunătățiri la sistemele de rachete, radare și echipamente de luptă electronică, pentru a spori capacitatea de luptă și a menține compatibilitatea cu standardele alianței.
O prioritate semnificativă constă în reluarea planului de a cumpăra unul sau două submarine moderne diesel-electrice, posibil cu propulsie independentă de aer, care să ofere României o prezență disuasivă subacvatică în regiune și să permită misiuni extinse de supraveghere. Un submarin modern, dificil de detectat, poate lovi ținte navale și terestre (dacă este dotat cu rachete de croazieră), sporind puternic potențialul de descurajare. Pe componenta de apărare de coastă, se urmărește dotarea cu baterii de rachete antinavă mobile, cu rază medie sau lungă de acțiune, menite să acopere întregul litoral românesc. Integrarea acestor baterii într-un sistem unificat de comandă și control ar permite coordonarea rapidă cu navele de suprafață și aviația.
Aviație maritimă
Forțele Navale Române au nevoie și de avioane de patrulare maritimă (MPA), precum P-8 Poseidon sau modele similare, ori de platforme modificate de tip C-295, pentru misiuni de cercetare și supraveghere pe distanțe mari. Elicopterele navale multifuncționale, echipate cu senzori de ultimă generație și capabilități de luptă anti-submarin și anti-suprafață, ar completa aceste forțe și ar putea fi operate de pe fregate și corvete. În plus, dotarea cu drone de suprafață și subacvatice, pentru recunoaștere și monitorizarea minelor, precum și cu drone aeriene lansate de pe nave sau de la țărm, ar îmbunătăți considerabil conștientizarea situațională și reacția rapidă la incidente.
În domeniul luptei electronice și cibernetice, este esențială dezvoltarea capacităților de bruiaj și contramăsuri menite să contracareze rachetele ghidate și sistemele de supraveghere inamice, alături de măsuri solide de protecție a rețelelor de comandă și control împotriva atacurilor informatice. Pentru ca toate aceste programe de modernizare să funcționeze optim, bazele navale de la Constanța și Mangalia trebuie modernizate, astfel încât să poată susține noile platforme și sisteme. De asemenea, formarea și pregătirea continuă a personalului, inclusiv exerciții comune cu aliații, vor asigura operarea și întreținerea corespunzătoare a echipamentelor avansate și vor menține nivelul ridicat de pregătire cerut de misiunile actuale și viitoare.
Riscuri geopolitice
România se află într-o zonă cu riscuri geopolitice crescute, iar o forță navală bine echipată și pregătită reprezintă un pilon critic de securitate.
Inzestrarea trebuie să includă modernizarea fregatelor existente, achiziționarea de corvete, submarine, sisteme de apărare costieră cu rachete moderne și dezvoltarea capacităților de supraveghere avansate.
Integrarea în structurile NATO și coordonarea cu aliații vor amplifica eficiența Forțelor Navale Române și vor spori stabilitatea regională la Marea Neagră.
Pe termen lung, o flotă care să cuprindă corvete noi, fregate modernizate, un (sau două) submarine, sisteme puternice de apărare de coastă și mijloace aeriene specializate (elicoptere și avioane de patrulare) este esențială pentru a răspunde provocărilor de securitate dintr-un mediu maritim în continuă schimbare.
Statut juridic aparte
Marea Neagră are un statut juridic și geopolitic aparte, în mare parte din cauza Convenției de la Montreux (1936). Aceasta reglementează regimul strâmtorilor Bosfor și Dardanele, impunând restricții privind prezența navelor de război ale statelor neriverane (non-litorale) în Marea Neagră. Principalele prevederi relevante pentru subiectul unei posibile structuri navale NATO permanente sunt:
Navele militare ale statelor neriverane pot tranzita strâmtorile Bosfor și Dardanele, cu anunț prealabil către autoritățile turce. Durata maximă de staționare a acestora în Marea Neagră este în general limitată la 21 de zile.
Există limitări și la tonajul total al forțelor navale neriverane care pot fi prezente simultan în Marea Neagră.
Pe de altă parte, statele riverane (Turcia, România, Bulgaria, Ucraina, Georgia, Rusia) nu au restricții de durată pentru prezența propriilor nave în Marea Neagră.
Prezență navală NATO
România, Bulgaria și Turcia sunt state riverane și membre NATO. Navele lor pot sta nelimitat în Marea Neagră, fiecare în propriile baze, pentru că aceste țări nu sunt supuse restricțiilor Convenției de la Montreux în ceea ce privește durata de staționare. Prin urmare, este posibil ca aceste marine să participe la misiuni și exerciții comune sub egida NATO, practic asigurând o „prezență aliată continuă” la Marea Neagră.
SUA, Marea Britanie, Franța, Italia etc. (state neriverane) pot trimite nave în Marea Neagră, dar trebuie să respecte limitele Convenției de la Montreux (în special regula celor 21 de zile și limite de tonaj).
Așadar, ele pot participa doar prin rotație la orice misiune pe termen lung, neputând menține simultan și permanent un contingent naval la Marea Neagră.
În prezent, NATO menține două grupe navale multinaționale principale: Standing NATO Maritime Group 1 (SNMG1) și Standing NATO Maritime Group 2 (SNMG2).
SNMG2 are zona de operații în Marea Mediterană și efectuează rotații periodice în Marea Neagră (escale și exerciții comune). Totuși, acest grup nu poate staționa permanent în Marea Neagră cu forțe aparținând unor state neriverane, din cauza restricțiilor Montreux.
În practică, nu există (și e puțin probabil să existe) o bază navală NATO unică precum cele din alte regiuni (ex. baze navale comune din Marea Mediterană), din cauza: aspectelor politice și de securitate din zonă (proximitatea Rusiei, tensiuni regionale), dar și a restricțiilor Convenției de la Montreux care ar complica rotația navelor neriverane.
Cu toate acestea, Turcia, România și Bulgaria pot găzdui, în propriile baze, exerciții și misiuni sub umbrela NATO – nu ca „bază NATO” de sine stătătoare, ci ca instalații naționale disponibile pentru forțele aliate prin acorduri de cooperare.
Marea Neagră și flotele NATO
Forțe navale române, bulgare și turce modernizate pot reprezenta un nucleu permanent de forțe NATO la Marea Neagră, fiind completate periodic de nave ale altor aliați. În ultimii ani, aceste state au cooperat mai strâns, efectuând exerciții comune (ex. „Sea Shield”, „Poseidon”) sub comandă NATO.
Navele țărilor neriverane pot opera pe termen scurt (până la 21 de zile) și pot efectua exerciții cu statele riverane. Această prezență rotativă este folosită pentru a demonstra solidaritatea NATO, pentru a pregăti interoperabilitatea și pentru a descuraja eventuale acțiuni ostile.
Crearea și dezvoltarea unor centre de antrenament avansate (la mal și pe mare) în România, Bulgaria sau Turcia, sub auspiciile NATO, este o altă măsură recomandată de experti. Aceste centre pot oferi antrenament permanent pentru forțele navale și pot facilita o prezență aliată intensă (dar nu neapărat „permanentă” în sensul strict al cuvântului).
Marea Neagră poate găzdui o prezență NATO continuă prin marinele statelor riverane membre (România, Bulgaria, Turcia), însă o structură navală permanentă cu nave din state neriverane este limitată de Convenția de la Montreux (în special de regula celor 21 de zile).
Practic, se poate menține o prezență aliată constantă în regiune prin cooperarea celor trei țări riverane (membre NATO) și prin rotația navelor altor aliați (SUA, Marea Britanie, etc.), care pot veni pe perioade determinate.
O bază navală NATO „oficială” în Marea Neagră (similară unor baze din Atlantic sau Mediterană) este mai puțin probabilă, însă baze naționale modernizate și deschise forțelor aliate îndeplinesc, în practică, roluri similare de sprijin și proiecție a forței.

Semnal românesc
Președintele Klaus Iohannis a subliniat recent, la Consiliul informal UE, necesitatea creșterii finanțării pentru apărare, atât în bugetele naționale, cât și în bugetul Uniunii Europene, pledând, totodată, pentru mobilizarea ‘tuturor instrumentelor aflate la dispoziția UE care ar putea genera resurse adecvate pentru apărare’. În cadrul intervenției sale, șeful statului român a susținut necesitatea consolidării securității și apărării europene ca prioritate strategică în actualul context geopolitic, în care Rusia rămâne principala amenințare pentru securitatea europeană și euroatlantică, precizează sursa citată.
În acest sens, președintele României a pledat pentru ‘o abordare inovativă și ambițioasă a finanțării, pentru adaptarea capabilităților și a industriei de apărare la noile condiții geostrategice, aspecte care trebuie să se reflecte atât în deciziile politice, cât și în cele operative privind mecanismele și instrumentele financiare’.
De asemenea, el a indicat importanța conectării proceselor de reformare a industriilor naționale de apărare la mecanismele UE, precum și necesitatea unei abordări cuprinzătoare a domeniului apărării, care să contribuie la susținerea obiectivelor de ansamblu ale Uniunii Europene.
Președintele a accentuat faptul că ‘actualul context al provocărilor la adresa securității nu mai permite abordări separate, nivelul amenințărilor și costurile apărării depășind capacitățile individuale ale statelor membre UE’.
Effort UE-NATO
Klaus Iohannis s-a pronunțat, în acest sens, pentru un ‘efort comun, la nivel european, și o cooperare strânsă la nivelul UE, dar și al NATO, precum și cu partenerii de încredere la nivel global, pentru a asigura o poziție puternică de descurajare și apărare în Europa și dincolo de aceasta’. În același timp, el a accentuat faptul că NATO rămâne ‘baza apărării colective în Europa’ și a pledat cu prioritate pentru o cooperare UE-NATO consolidată, în spirit de complementaritate, cu accent special pe industria de apărare și dezvoltarea capabilităților, dar și în ceea ce privește acordarea de asistență militară și ajutor financiar pentru Ucraina.
În ceea ce privește relațiile UE-SUA, președintele s-a pronunțat pentru menținerea unui parteneriat transatlantic solid și reciproc avantajos, esențial pentru securitatea și prosperitatea ambelor maluri ale Atlanticului. În context, acesta și-a exprimat încrederea într-o agendă de discuții constructivă și pragmatică, în beneficiul Uniunii, al SUA și al statelor membre, ca parte din aceeași comunitate de valori și interese.
De asemenea, Klaus Iohannis a subliniat faptul că România sprijină pe deplin obiectivul dezvoltării în continuare a unui parteneriat solid între Uniunea Europeană și Marea Britanie, evidențiind importanța avansării acestuia cu prioritate pe palierul de securitate și apărare. Mai ales în circumstanțele geopolitice actuale, președintele României a arătat că Regatul Unit rămâne ‘un partener valoros pentru Uniune, exprimând încrederea că această cooperare se va dezvolta în continuare în regiunea extinsă a Mării Negre, unde sprijinul pentru Republica Moldova și Ucraina rămâne esențial’.
Binom strategic
Programul reuniunii a cuprins, de asemenea, o întâlnire a liderilor UE cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, respectiv o întâlnire cu prim-ministrul Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Keir Starmer, remarcă mass-media internațională.
Dezbaterile liderilor UE au avut ca subiect central securitatea și apărarea europeană, temă cu o relevanță majoră pe agenda europeană curentă. A fost prima reuniune a liderilor UE dedicată discutării exclusive a acestui subiect și care a vizat identificarea de direcții de orientare strategică în perspectiva ‘Cartei Albe’ privind viitorul apărării europene, care urmează să fie prezentată de către Comisia Europeană în prima parte a acestui an.
Au fost analizate aspecte legate de modalitățile de consolidare a capacităților de apărare europene, inclusiv printr-o finanțare adecvată și prin consolidarea parteneriatelor Uniunii cu actori globali care împărtășesc aceleași valori și interese. De asemenea, au fost abordate Parteneriatul Strategic UE-SUA și modalitățile de aprofundare a legăturii transatlantice, precum și cooperarea UE-NATO.
Discuțiile au avansat pe baza a două principii cheie, respectiv asumarea unei responsabilități sporite a Europei pentru propria sa apărare, pentru a deveni mai rezilientă și mai eficientă în domeniul securității și apărării, și aprofundarea cooperării la nivel european pe acest palier, inclusiv în domeniul industriei de apărare, care are nevoie de predictibilitate și coerență, inclusiv din perspectiva contribuției la obiectivul general de dezvoltare economică și socială a Uniunii.

Flancul pontic
Întărirea posturii de apărare şi descurajare pe flancul estic al NATO, cu un accent deosebit pe zona Mării Negre, având în vedere provocările actuale de securitate, a fost punctul esenţial al recentei întrevederii a ministrului român al Apărării, Angel Tilvăr, cu ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord în România, Giles Matthew Portman.
Discuţiile s-au concentrat pe aspecte cheie legate de securitatea regiunii Mării Negre, consolidarea dimensiunii de apărare a parteneriatului strategic dintre România şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, precum şi aprofundarea cooperării în cadrul structurilor aliate.
„Un punct esenţial al conversaţiilor a fost întărirea posturii de apărare şi descurajare pe flancul estic al NATO, cu un accent deosebit pe zona Mării Negre, având în vedere provocările actuale de securitate”, se arată în comunicatul citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Ministrul Tîlvăr a subliniat impactul pozitiv pe care acordul de cooperare în domeniul apărării, semnat în noiembrie 2024, la Londra, cu secretarul apărării din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, John Healey, îl are în consolidarea securităţii regionale şi al angajamentelor comune în cadrul NATO. De asemenea, a reliefat intenţia României de a continua dezvoltarea parteneriatului strategic cu Regatul Unit, prin implicarea activă în iniţiative comune de securitate şi apărare, susţinerea Ucrainei în faţa agresiunii ruseşti şi consolidarea sprijinului pentru Republica Moldova, în vederea întăririi stabilităţii şi securităţii în regiune.
Parteneriat strategic
„Acordul de cooperare în domeniul apărării cu Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord a confirmat importanţa parteneriatului nostru strategic şi a deschis oportunităţi noi de întărire a relaţiilor militare bilaterale. Ambele ţări şi-au intensificat eforturile pentru asigurarea unui răspuns ferm şi eficient la situaţia de securitate din regiunea Mării Negre, întărind astfel postura de descurajare şi apărare în faţa provocărilor de securitate regionale şi globale”, a subliniat oficialul român.
Ministerul Apărării Naţionale continuă dialogul intens cu partenerii strategici ai României pentru dezvoltarea continuă a cooperării internaţionale în domeniul apărării, care să genereze instrumentele necesare gestionării provocărilor complexe de securitate generate de impredictibilitatea mediului internaţional.
Reamintim că la 13 noiembrie 2024, ministrul român al Apărării, Angel Tîlvăr, şi secretarul Apărării din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, John Healey, au semnat, la Londra, un acord de cooperare în domeniul apărării menit să întărească parteneriatul de lungă durată dintre România şi Marea Britanie şi să răspundă provocărilor actuale de securitate.
Acordul consolidează şi extinde bunele relaţii existente în domeniul apărării, în vederea abordării comune a problemelor strategice curente cu beneficii reciproce pentru cele două forţe armate. Documentul prevede domenii precum logistica şi sprijinul pentru apărare, tehnologia, achiziţiile şi dezvoltarea capabilităţilor, planificarea resurselor, comunicaţiile şi informatica, contracararea ameninţărilor hibride, exerciţiile, operaţiile internaţionale sub mandat ONU, controlul armamentelor, formarea şi educaţia militară.
0 Comentarii