România, diplomație militară și sprijin pentru R. Moldova

de | iul. 3, 2024 | Analize, ROMANIA | 0 comentarii

Bucureștiul este cel mai important partener din domeniul securității pentru Republica Moldova, lucru reiterat periodic de declarațiile înalților oficiali români. „Vreau să subliniez încă o dată importanța întăririi sprijinului internațional pentru Republica Moldova. A doua premisă ține de relevanța formatelor multilaterale și a dialogului pentru rezolvarea conflictelor și adaptarea la contextul actual. Parlamentele sunt organismele […]

Bucureștiul este cel mai important partener din domeniul securității pentru Republica Moldova, lucru reiterat periodic de declarațiile înalților oficiali români. „Vreau să subliniez încă o dată importanța întăririi sprijinului internațional pentru Republica Moldova. A doua premisă ține de relevanța formatelor multilaterale și a dialogului pentru rezolvarea conflictelor și adaptarea la contextul actual. Parlamentele sunt organismele reprezentative ale democrațiilor. Acțiunea noastră la nivel parlamentar trebuie să se ridice la imperativul momentului. A treia premisă este aceea că ne aflăm la intersecția unei multitudini de crize și amenințări care se potențează reciproc, pe toate cele trei dimensiuni ale acțiunii OSCE: politico-militară, economică și de mediu, respectiv umană”, a menționat Nicolae Ciucă, președintele Senatului României, Nicolae Ciucă, la cea de-a 31-a Sesiune Anuală a Adunării Parlamentare a OSCE, găzduită de Parlamentul României.

Sprijin românesc

Potrivit lui, „războiul se poartă nu doar pe câmpul de luptă, ci și pe terenul dezinformării, manipulării și propagandei, care alimentează discursul de ură, extremismul și radicalismul”.

Nicolae Ciucă a scris pe pagina de Facebook că autoritățile române au decis să nu permită participarea delegațiilor din Federația Rusă și Belarus la această sesiune.

Sesiunea Anuală a Adunării Parlamentare a OSCE se desfășoară, în perioada 29 iunie-3 iulie, la București.

Tema reuniunii este „Perspectiva parlamentară privind rolul OSCE în actuala arhitectură de securitate”. Membrii Adunării vor vota o nouă conducere a organizației (președintele și trei vicepreședinți) și noi conduceri la nivelul comisiilor generale.

Recent, un proiect de ratificare a unui amendament la Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României privind cooperarea în domeniul militar a fost votat, în prima lectură, de 58 de deputați.

Ministrul Apărării de la Chișinău, Anatolie Nosatîi, a declarat că România și Republica Moldova se vor sprijini reciproc în contextul pregătirii și participării la misiuni și operații de menținere a păcii în cadrul coalițiilor multinaționale sub egida ONU, OSCE, NATO sau UE. Sprijinul acordat va viza inclusiv sprijin logistic, de transport, servicii de telefonie și internet, sprijin financiar, medical și evacuare în situații de urgență.
Potrivit autorităților, una dintre prioritățile Armatei Naționale este creșterea nivelului de participare efectivă a Republicii Moldova în misiuni și operații internaționale de menținere a păcii în scopul consolidării securității și stabilității.

Opoziție pro-rusă

Încă în debutul ședinței, fracțiunea Blocului Comuniștilor a solicitat retragerea acestui proiect de pe ordinea de zi a ședinței, propunere nesusținută de către majoritatea parlamentară. Deputatul Adrian Albu a declarat că acest protocol conține o normă ce ar permite implicarea militarilor moldoveni în operațiuni militare internaționale sub egida Armatei României. „Nu suntem împotriva exercițiilor militare, care, de dorit, să nu aibă loc pe teritoriul Republicii Moldova. Militarii noștri trebuie să-și dezvolte abilitățile, însă operațiunile militare sunt un lucru grav. Să nu uităm că și copiii, și nepoții noștri pot fi parte a acestui proces”, a mai spus acesta Adrian Albu.
Ratificarea amendamentului la Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României va fi propusă spre examinare și în lectură finală în plenul Parlamentului.

Vizită oficială

Șeful Statului Major al Apărării al Armatei României, generalul Gheorghiță Vlad, a efectuat o vizită oficială la Chișinău, la invitația omologului său moldovean, Anatolie Nosatîi. În cadrul unei întrevederi, ministrul Anatolie Nosatîi a subliniat sprijinul constant al Guvernului României pentru reformarea domeniului de apărare din Republica Moldova, menționînd că România a fost și este un partener strategic valoros pentru Moldova.

Anatolie Nosatîi a evidențiat susținerea politică din partea României a parcursului european al Republicii Moldova, obiectiv strategic vital care va garanta un mediu mai sigur și mai prosper pentru cetățeni. Generalul Vlad Gheorghiță a reiterat angajamentul ferm al României pentru consolidarea capacităților de apărare ale Republicii Moldova, aprofundarea dialogului pe dimensiunea militară prin noi proiecte și inițiative direcționate spre modernizarea Armatei Naționale, creșterea nivelului de interoperabilitate între militarii ambelor instituții de apărare prin participarea comună la exerciții și misiuni, dar și sporirea rezilienței naționale la amenințările hibride.

Export de securitate

Guvernul de la Chișinău trimite 20 de militari moldoveni în Bosnia și Herțegovina. Soldații vor face parte din misiunea Armatei Române și vor participa la operația militară a Uniunii Europene.

Contingentul din Republica Moldova va fi dislocat în Tabăra Butmir (Camp Butmir), Sarajevo. Militarii moldoveni vor face parte, începând cu octombrie 2024, din Batalionul Multinațional, care mai cuprinde trupe din Austria, Bulgaria, Ungaria, România și Turcia.

„Contingentul de militari al Armatei Naționale constituit din 20 de militari, care vor executa misiuni cu sarcini specifice operațiilor în sprijinul păcii în zona de responsabilitate, va fi dotat cu armament, muniție, echipament militar, mijloace de transmisiuni și alte bunuri materiale necesare pentru îndeplinirea misiunii”, conform Ministerului Apărării de la Chișinău.

Decizia este luată în contextul angajamentelor Moldovei de a se alătura misiunilor internaționale de pacificare. Invitația pentru Republica Moldova, de a se alătura operației din Bosnia și Herțegovina, a fost transmisă autorităților în 2023, de către Josep Borrel, șeful diplomației europene.

Actualmente, la operația UE din Bosnia și Herțegovina participă circa 1.100 de militari din Albania, Austria, Belgia, Bulgaria, Chile, Republica Cehă, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, Republica Macedonia de Nord, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Elveția, Turcia. Obiectivul invocat este menținerea unui mediu sigur și stabil în regiune, păstrarea climatului de securitate și stabilitate.

România, redută NATO

Ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, a declarat, luni, că România continuă să fie un contributor activ la consolidarea securităţii colective şi la întărirea capacităţilor de apărare ale NATO.
Potrivit unui comunicat al MApN transmis mass-media, declaraţia a fost făcută în cadrul unei întrevederi pe care Angel Tîlvăr a avut-o luni cu Kathleen Kavalec, ambasadoarea SUA la Bucureşti.
„În cadrul discuţiilor, au fost abordate subiecte care au vizat, în principal, cooperarea bilaterală în cadrul Parteneriatului Strategic dintre cele două ţări, precum şi aspecte relevante privitoare la situaţia de securitate din regiunea Mării Negre. Stadiul şi perspectivele acordării asistenţei internaţionale multidimensionale pentru susţinerea Ucrainei au fost, de asemenea, pe agenda celor doi oficiali” se precizează în comunicat.
Ministrul a evidenţiat principalele linii de efort ale României pentru Ucraina, cu accent pe dimensiunea instruirii.

De asemenea, sursa citată arată că oficialii au discutat despre Summitul NATO de la Washington, din luna iulie, unde este de aşteptat să fie adoptate decizii cruciale pentru securitatea Alianţei, în general, şi pentru stabilitatea şi securitatea regiunii Mării Negre şi a flancului sud-estic, în particular.
„Summitul va fi un moment definitoriu pentru viitorul Alianţei. Suntem pregătiţi să contribuim activ la consolidarea securităţii colective şi la întărirea capacităţilor de apărare ale NATO”, a concluzionat Angel Tîlvăr, citat în comunicat.

Bayraktar pentru România

Forțele Terestre Române au început, în cursul acestei săptămâni, procedurile de recepție calitativă și cantitativă a echipamentelor primului sistem de aeronave fără pilot Bayraktar TB2, informează Ministerul Apărării Naționale (MApN).

La încheierea acestei etape, estimată pentru finalul lunii în curs sau începutul lunii viitoare, vor putea fi executate primele zboruri de instrucție operate de piloți români cu aeronavele Bayraktar TB2 – care vor avea însemnele de apartenență ale Armatei României, cocarda tricoloră pe aripi și înmatriculate ca aeronave de stat românești, ceea ce va marca intrarea oficială în înzestrare a acestui tip de capabilitate.

MApN precizează că achiziția sistemelor de aeronave fără echipaj uman la bord (UAS) Bayraktar TB2 „contribuie la realizarea obiectivelor Programului de transformare a Armatei României până în anul 2040 și are în vedere implementarea Țintelor de Capabilități ale țării noastre în cadrul procesului NATO de planificare a Apărării”.

Intrarea în dotare a acestor sisteme contribuie la realizarea unor structuri de forțe flexibile, cu un spectru larg de capabilități specifice secolului XXI, cu mijloace care să îi asigure supraviețuirea în câmpul tactic, o cunoaștere situațională extinsă și o putere de foc mărită.

Configurația-standard a unui sistem de aeronave fără echipaj uman la bord (UAS) Bayraktar TB2 cuprinde șase aeronave fără pilot la bord și echipamentele aferente de comandă și control. Misiunile și tragerile reale aer-sol au demonstrat capabilitățile de lovire, cercetare-supraveghere și posibilitățile multiple ale sistemului Bayraktar TB2.

Aeronave fără pilot de acest tip și-au dovedit eficacitatea în misiuni de luptă, principalele avantaje fiind anduranța foarte mare în zbor – până la 24 de ore, în funcție de încărcare, și posibilitatea de supraveghere a unei zone extinse, datorită echipamentelor cu care sunt dotate. Totodată, prin misiunile și tragerile reale aer-sol executate, au fost demonstrate capabilitățile de lovire.

La începutul lunii august 2022, Ministerul Apărării Naționale a solicitat aprobarea Parlamentului pentru achiziția, în vederea dotării Forțelor Terestre Române, a trei sisteme de aeronave fără echipaj uman la bord (UAS) Bayraktar TB2, a câte șase aeronave fiecare, în valoare totală de aproximativ 321 milioane de dolari, inclusiv pachetul suport (cu muniția aferentă, suportul logistic inițial și echipamente specifice de instruire și antrenament).

În luna aprilie 2023 a fost semnat contractul de achiziție, cu termene de livrare în lunile iunie 2024, septembrie 2024, respectiv ianuarie 2025.

Conform Planului de dezvoltare a acestei capabilități, în perioada februarie-iunie a acestui an a avut loc pregătirea primei serii a personalului aeronautic în Turcia, concomitent cu derularea, la producător, a activităților de acceptanță, testare și recepție a echipamentului tehnic.

Mediul de securitate regional și global complex de astăzi, evoluția situației geostrategice din regiunea Mării Negre în conjunctura războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina și eforturile NATO pentru întărirea posturii aliate de pe Flancul estic impun întărirea capacității de luptă a structurilor din Ministerul Apărării Naționale.

În acest context, punctează ministerul român, Armata va continua să achiziționeze echipamente și tehnică militară modernă, de ultimă generație, înalt tehnologizată, care să asigure capabilitățile necesare îndeplinirii misiunilor și angajamentelor asumate față de NATO.

Consolidare românească

Armata Română a primit până în prezent 94 de transportoare Piranha şi urmează ca, până la finele lunii iulie, Uzina Mecanică Bucureşti să livreze alte 47 de unităţi, potrivit directorului general al UMB, Mihai Rafiu. Într-un interviu acordat mass-media, acesta a subliniat că acest proiect, care este unul de durată şi în care sunt implicate şi alte firme româneşti, a dat un suflu nou uzinei şi că ţări NATO din vecinătatea noastră şi-au exprimat interesul faţă de transportoarele Piranha.

Ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, a efectuat recent o vizită de lucru la Istanbul, în Turcia, la invitaţia omologului său, Yaşar Guler, care a vizat pregătirea misiunilor Grupului operativ pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră – MCM Black Sea.
Potrivit unui comunicat transmis de MApN de la București, cu acest prilej, cei doi oficiali au vizitat împreună mai multe obiective militare care vor găzdui capabilităţile angajate de Turcia în cadrul misiunilor Grupului operativ pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră – MCM Black Sea (Mine Counter-Measures Task Group Black Sea), iniţiativă dezvoltată de aliaţii riverani la Marea Neagră – Bulgaria, România şi Turcia.
Miniştrii apărării din România şi Turcia au vizitat nave militare care sunt pregătite să desfăşoare misiuni în cadrul primelor acţiuni comune ale MCM Black Sea – planificate pentru începutul lunii iulie, la o dată care va fi anunţată oficial, în curând, de ţările membre ale iniţiativei.
Partea română a informat că Dragorul maritim 30 „Sublocotenent Alexandru Axente”, din compunerea Divizionului 146 Nave Minare-Deminare al Forţelor Navale Române, a ridicat deja ancora, miercuri, 26 iunie, din Portul militar Constanţa, cu destinaţia Istanbul, Turcia, pentru a se integra în MCM BLACK SEA. În acelaşi timp, doi ofiţeri din Forţele Navale Române vor îndeplini funcţii în cadrul statului major al grupării.
„Sunt convins că activarea MCM Black Sea, chiar înainte de desfăşurarea lucrărilor Summitului NATO de la Washington, va transmite un semnal puternic cu privire la coeziunea Alianţei şi determinarea ţărilor NATO riverane la Marea Neagră de a asigura libertatea de navigaţie în zonă, esenţială pentru securitatea întregii regiuni”, a declarat Angel Tîlvăr citat în comunicat.
În cadrul discuţiilor oficiale, au fost evidenţiate „relaţiile foarte bune” dintre România şi Turcia în domeniul apărării atât în plan bilateral, cât şi regional şi multilateral.
„Semnarea Acordului-cadru între Guvernul României şi Guvernul Republicii Turcia în domeniul militar, la 24 octombrie 2023, a reprezentat un pas important în consolidarea relaţiilor noastre politico-militare şi a reflectat angajamentul de a extinde şi întări această cooperare. Omologul din Republica Turcia şi cu mine suntem hotărâţi să continuăm să lucrăm pentru a asigura pacea şi stabilitatea în regiune, într-un cadru propice de cooperare. Apropiata activare a MCM Black Sea reprezintă un rezultat concret al colaborării noastre strânse, care va contribui la întărirea climatului de securitate în Marea Neagră, puternic perturbat de acţiunile agresive ale Federaţiei Ruse”, a subliniat ministrul Tîlvăr.
Ministrul Apărării Naţionale a arătat că prin operaţionalizarea MCM Black Sea, statele contributoare la iniţiativă vor asigura o capabilitate esenţială pentru consolidarea libertăţii de navigare, precum şi pentru creşterea încrederii şi cooperării între statele aliate în domeniul combaterii minelor marine aflate în derivă în Marea Neagră, obiective-cheie pentru Alianţă, se mai arată în comunicat.

Program ambițios

Armata României desfăşoară cel mai ambiţios program de modernizare din istoria sa, iar creşterea nivelului de alocare pentru înzestrare la 2,5% din PIB permite accelerarea unor programe esenţiale pentru ridicarea capacităţii de acţiune a forţelor armate, a declarat recent ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr.
Acesta a participat, alături de premierul Marcel Ciolacu, la Buzău, la ceremonia militară şi religioasă organizată cu prilejul inaugurării ”Galeriei Eroilor Aerului” şi a Monumentului Cercetaşilor Paraşutişti şi Paraşutiştilor Militari ai Armatei Române.
„După multe decenii de pace şi linişte, Europa se confruntă, din păcate, din nou, cu realitatea dură a războiului. De mai bine de doi şi jumătate, nu departe de graniţele noastre Ucraina este supusă unei agresiuni militare ilegale şi fără nicio justificare. Experienţa dramatică a Ucrainei ne arată că apărarea începe, în primul rând, de acasă. De aceea, Armata României desfăşoară cel mai ambiţios program de modernizare din istoria sa. Investiţiile pornite în baza unui nivel predictibil de finanţare stabilit la 2% din PIB încep să producă efecte vizibile. De anul trecut, Guvernul României a crescut acest nivel la 2,5% din PIB, ceea ce permite accelerarea unor programe esenţiale pentru ridicarea capacităţii de acţiune a Armatei noastre”, a spus Tîlvăr.
În acelaşi timp, el a punctat că Ministerul Apărării Naţionale, cu sprijinul Guvernului, este determinat să gândească cele mai potrivite programe care să sporească motivarea şi să ridice nivelul condiţiilor de muncă şi viaţă pentru cea mai importantă resursă – cea umană.
„Armata României, pe care ne-o dorim cât mai capabilă şi mai puternică, are nevoie nu doar de investiţii în înzestrarea cu tehnologie de ultimă generaţie, dar şi de generaţii de ofiţeri, maiştri militari, subofiţeri, gradaţi şi soldaţi profesionişti”, a arătat Tîlvăr.
În context, ministrul a punctat importanţa ceremoniilor desfăşurate la Buzău.
„Săptămâna trecută am sărbătorit Ziua Paraşutiştilor Militari. Nu se putea găsi un context mai potrivit pentru programarea evenimentelor de astăzi în care onorăm Eroii Aerului prin inaugurarea a două proiecte simbolice de mare însemnătate – ‘Galeria Eroilor Aerului’ şi Monumentul Cercetaşilor Paraşutişti şi Paraşutiştilor Militari ai Armatei Române. De asemenea, mitingul aviatic care va avea loc la aerodromul militar Boboc va completa în mod fericit această zi”, a precizat ministrul.
Totodată, el a subliniat că municipiul Buzău şi-a asumat identitatea de oraş al aviaţiei şi paraşutismului militar românesc, fiind casa tradiţională a instituţiilor de formare şi iniţiere în zbor a aviatorilor şi paraşutiştilor militari.
„Tot aici se găsesc şi alte structuri fanion ale Armatei României, Divizia 2 Infanterie ‘Getica’, purtătoarea glorioaselor tradiţii ale Armatei a II-a, Brigada de Informaţii Militare şi Batalionul 52 Forţe pentru Operaţii Speciale Băneasa Otopeni”, a completat Angel Tîlvăr.

HIMARS, răspuns la amenințări

Ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, a afirmat joi că România îşi asigură un avantaj strategic prin securizarea întreţinerii propriilor sisteme HIMARS în ţară.
Potrivit unui comunicat al MApN transmis AGERPRES, Angel Tîlvăr a participat recent la ceremonia de inaugurare a Centrului Naţional de Mentenanţă pentru sistemul HIMARS, la Aerostar Bacău.
Rezultat al colaborării dintre companiile Lockheed Martin şi Aerostar SA, Centrul de la Bacău va asigura suportul tehnic pentru sistemele HIMARS achiziţionate de România de la Guvernul Statelor Unite ale Americii, menţionează sursa citată.
Ministrul Tîlvăr a apreciat înfiinţarea centrului ca pe o realizare de excepţie a colaborării dintre firma românească Aerostar SA şi compania americană Lockheed Martin, prin care ţara noastră îşi face intrarea în reţeaua globală a facilităţilor de mentenanţă şi suport logistic pentru unul dintre cele mai performante şi avansate sisteme de artilerie la acest moment, arată MApN.
„Pe lângă avantajul strategic de a avea în România, în actualul context de securitate, o soluţie securizată pentru întreţinerea propriilor sisteme HIMARS, înfiinţarea acestui centru creează oportunitatea ca ţările din zonă ale căror armate sunt dotate cu astfel de sisteme să îşi trimită tehnica pentru mentenanţă sau reparaţii aici, la Bacău, unde vor beneficia de expertiza celor mai buni specialişti în domeniu din regiune”, a declarat Angel Tîlvăr, citat în comunicat.
Ministrul a reiterat determinarea instituţiei pe care o conduce de a conecta industria naţională de apărare la toate programele de înzestrare pe care le planifică, atât pe partea de mentenanţă a echipamentelor de ultimă generaţie prevăzute pentru dotarea forţelor armate, cât, mai ales, pe integrarea producţiei, în proporţiile cele mai mari posibile, în România.
„Centrul de mentenanţă HIMARS inaugurat astăzi va avea impact şi asupra dezvoltării economice a zonei – nu mai puţin de 2.000 de băcăuani lucrând aici în posturi de înaltă calificare, prin implicarea uneia dintre cele mai importante companii din industria naţională, Aerostar Bacău”, a mai declarat ministrul.
România a achiziţionat, în baza Legii 46/2018 pentru realizarea „Capabilităţii de sprijin cu foc indirect”, aferentă programului de înzestrare „Sistem Lansator Multiplu de Rachete cu bătaie mare”, trei sisteme HIMARS produse de compania Lockheed Martin. Primele două au fost primite în 2021 şi 2023, urmând ca al treilea să fie livrat anul acesta.
În vederea asigurării mentenanţei de nivel complex pentru aceste sisteme pe teritoriul naţional, Ministerul Apărării Naţionale a solicitat Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului derularea unei proceduri de desemnare a unui centru specific, în conformitate cu prevederile Legii nr. 232/2016 privind industria naţională de apărare. În urma derulării acestei proceduri a fost aprobat memorandumul, compania aleasă fiind SC AEROSTAR Bacău SA.

Diplomație româno-română

Ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, a avut recent o întrevedere bilaterală cu omologul său din Republica Moldova, Anatolie Nosatîi, aflat în vizită oficială în România.
Cei doi miniştri au discutat despre ultimele evoluţii privind situaţia de securitate din regiunea Mării Negre şi modalităţile concrete de sprijinire a creşterii rezilienţei Republicii Moldova, în contextul eforturilor României de susţinere a parcursului european al Chişinăului.
„Suntem conştienţi de ameninţările de tip hibrid cu care se confruntă Republica Moldova şi am discutat cu ministrul Nosatîi despre modalităţile prin care România poate să ofere sprijin concret, în funcţie de nevoile identificate. Am reafirmat angajamentul nostru ferm pentru consolidarea securităţii şi promovarea stabilităţii în regiune, precum şi pentru modernizarea şi reforma sistemului de apărare al Republicii Moldova, prin schimburi de expertiză şi exerciţii comune între cele două armate”, a subliniat ministrul Tîlvăr, citat în comunicat.
Totodată, Angel Tîlvăr a evidenţiat cooperarea dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, care continuă să evolueze, Republica Moldova fiind ferm angajată în parcursul său european.
„Uniunea Europeană sprijină Republica Moldova prin multiple instrumente care contribuie la consolidarea stabilităţii şi rezilienţei. În context, a fost subliniată importanţa măsurilor de asistenţă finanţate prin Facilitatea Europeană pentru Pace (EPF), începând cu anul 2021. Până în prezent, acestea au atins valoarea de 128 milioane euro, contribuind în mod esenţial la consolidarea capacităţii forţelor armate din Republica Moldova”, se arată în comunicat.
În context, ministrul Tîlvăr a reiterat sprijinul pe care România îl acordă Republicii Moldova în cadrul tuturor formatelor de cooperare şi consultări la nivel internaţional în care este prezentă, unde ţara noastră promovează constant progresele obţinute de autorităţile de la Chişinău în parcursul european asumat, pledând pentru implicarea comunităţii internaţionale în susţinerea Republicii Moldova pentru atingerea acestui deziderat.
Ministrul român a evidenţiat, de asemenea, potenţialul de consolidare a profilului în regiune oferit de obţinerea recentă, cu ajutorul României, a statutului de membru cu drepturi depline al procesului Reuniunilor Miniştrilor Apărării din Sud-Estul Europei (SEDM), a cărei preşedinţie este deţinută de ţara noastră, în perioada 2023-2025.

Protocol oficial

Potrivit mass-media , în marja convorbirilor oficiale avute anterior, ministrul Angel Tîlvăr a semnat împreună cu omologul de la Chişinău, Anatolie Nosatîi, cel de-al doilea Protocol de amendare a Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea în domeniul militar, semnat iniţial la Chişinău la 20 aprilie 2012.
Documentul va permite susţinerea pregătirii şi participării în comun la misiuni şi operaţii în cadrul organizaţiilor şi coaliţiilor multinaţionale, precum cele sub egida Uniunii Europene.
„Semnarea acestui act este esenţială în eforturile de creştere a rezilienţei Republicii Moldova, vizând, în special, întărirea capacităţii armatei sale de a contribui la securitatea internaţională. Acest document va facilita participarea efectivelor Armatei Naţionale a Republicii Moldova la misiuni şi operaţii în sprijinul păcii, ceea ce va contribui la creşterea nivelului de instruire şi a interoperabilităţii cu armatele partenere. Ministerul Apărării Naţionale este gata să sprijine acest obiectiv. Este un proiect la care s-a lucrat intens în ultimele luni şi mă bucur că se concretizează într-o perioadă în care Republica Moldova are nevoie de tot sprijinul nostru în atingerea obiectivelor de integrare europeană”, a spus ministrul Tîlvăr.
Angel Tîlvăr a evidenţiat, de asemenea, faptul că asistenţa de apărare şi securitate pe care România o oferă autorităţilor de la Chişinău are caracter multidimensional, respectă statutul de neutralitate al ţării şi va fi adaptată permanent la nevoile concrete de transformare şi modernizare a Armatei Naţionale.
În context, ministrul Apărării a salutat semnarea, în premieră, a Parteneriatului pentru securitate şi apărare dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova, care a avut loc în marja Consiliului de Asociere UE – Republica Moldova, din 21 mai.

Patriot pentru Ucraina

România va trimite un sistem de apărare antiaeriană Patriot în Ucraina, a decis recent CSAT în ședință. România are la ora actuală două sisteme Patriot operaționale, al doilea intrând în dotarea armatei române săptămâna trecută. În schimb, țara noastră cere aliaților, în special Statelor Unite, să livreze un „sistem similar sau echivalent”. CSAT a avut pe ordinea de zi subiectul trimiterii unui sistem antiaerian Patriot în Ucraina, iar Ministerul Apărării Naționale a venit cu „o analiză detaliată privind situația operaționalizării celor patru sisteme Patriot”, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale. Membrii Consiliului au decis donarea unui sistem Patriot în Ucraina.

„Ministerul Apărării Naționale a prezentat Consiliului Suprem de Apărare a Țării o analiză detaliată privind situația operaționalizării celor patru sisteme PATRIOT, derularea programului de înzestrare cu celelalte trei sisteme, importanța operațională a acestora la nivel național și aliat, precum și impactul generat de un eventual transfer al unui sistem. Având în vedere deteriorarea semnificativă a situației de securitate în Ucraina, ca urmare a atacurilor constante și masive ale Rusiei asupra civililor și a infrastructurii civile, mai ales asupra celei energetice, precum și consecințele regionale ale acestei situații, inclusiv asupra securității României, în strânsă coordonare cu Aliații, membrii Consiliului au decis donarea către Ucraina a unui sistem PATRIOT”, se arată într-un comunicat CSAT.

În schimbul donării, România cere aliaților, în special Statelor Unite, să livreze „sistem similar sau echivalent”. „Această donare se face cu condiția continuării negocierilor țării noastre cu Aliații, în special cu partenerul strategic american, în vederea obținerii unui sistem similar sau echivalent, care să răspundă nevoii de asigurare a protecției spațiului aerian național, de modernizare a Armatei României și de asigurare a interoperabilității cu sistemul NATO, fiind, totodată, necesară identificarea unei soluții temporare de acoperire a vulnerabilității operaționale astfel create”, mai precizează comunicatul. Comunicat CSAT Agenda discuțiilor a fost consistentă, axată pe teme de interes prioritar din perspectiva mediului de securitate și a priorităților de acțiune pentru România.

Au fost trecute în revistă obiectivele prioritare ale României pentru Summitul NATO de la Washington, D.C. din 9-11 iulie 2024, fiind evidențiată necesitatea ca Summitul să permită reconfirmarea solidității unității transatlantice, să înregistreze progrese decisive în consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare, pe linia celor decise la reuniunile de la Madrid și Vilnius, dar și să marcheze o angajare sporită politică și practică față de Ucraina, în paralel cu menținerea angajamentului pentru partenerii vulnerabili și pentru interacțiunea cu partenerii globali.

La finalul discuțiilor pe această temă, membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării au aprobat obiectivele României la Summitul NATO din acest an. Pe ordinea de zi a ședinței s-a aflat, de asemenea, și analizarea stadiului și a perspectivelor conflictului din Ucraina și a implicațiilor pentru România. În acest context, a fost subliniată deteriorarea continuă a situației de securitate în vecinătatea estică a țării noastre, ca urmare a intensificării acțiunilor militare ale Rusiei, fiind subliniate implicațiile și riscurile mai largi de securitate pe care aceste acțiuni le generează pentru regiune, în special pentru Republica Moldova, dar și pentru securitatea europeană și euroatlantică. În discuțiile pe acest subiect, au fost subliniate eforturile de sprijinire a Ucrainei, cu punctarea perspectivelor oferite de Summitul de la Washington, D.C. pentru un angajament sporit al NATO față de Kiev.

Situație dramatică

România a sprijinit Ucraina încă de la începutul izbucnirii conflictului, fiind înțeleasă situația dramatică mai ales din perspectiva asigurării sistemelor defensive esențiale în contracararea agresiunii declanșate de Federația Rusă, care lovește zonele urbane și infrastructura critică a țării vecine. Ministerul Apărării Naționale a prezentat Consiliului Suprem de Apărare a Țării o analiză detaliată privind situația operaționalizării celor patru sisteme PATRIOT, derularea programului de înzestrare cu celelalte trei sisteme, importanța operațională a acestora la nivel național și aliat, precum și impactul generat de un eventual transfer al unui sistem. Având în vedere deteriorarea semnificativă a situației de securitate în Ucraina, ca urmare a atacurilor constante și masive ale Rusiei asupra civililor și a infrastructurii civile, mai ales asupra celei energetice, precum și consecințele regionale ale acestei situații, inclusiv asupra securității României, în strânsă coordonare cu Aliații, membrii Consiliului au decis donarea către Ucraina a unui sistem PATRIOT. Această donare se face cu condiția continuării negocierilor țării noastre cu Aliații, în special cu partenerul strategic american, în vederea obținerii unui sistem similar sau echivalent, care să răspundă nevoii de asigurare a protecției spațiului aerian național, de modernizare a Armatei României și de asigurare a interoperabilității cu sistemul NATO, fiind, totodată, necesară identificarea unei soluții temporare de acoperire a vulnerabilității operaționale astfel create.

Decizia s-a bazat pe o evaluare tehnică aprofundată a autorităților române, fiind luate toate măsurile pentru eliminarea riscului de creare a unor eventuale vulnerabilități pentru România. În același timp, vor continua discuțiile cu aliații astfel încât apărarea aeriană a țării noastre să fie în continuare consolidată. Poziționarea României este și va continua să fie fără echivoc în susținerea multidimensională a Ucrainei, alături de comunitatea internațională, în dreptul său legitim la autoapărare în fața agresiunii ilegale și neprovocate a Rusiei. Discuțiile la nivelul CSAT au vizat și demersurile naționale de consolidare a cooperării și a interacțiunii bilaterale cu Ucraina, evidențiate de procesele în curs privind stabilirea unui Parteneriat Strategic între România și Ucraina și consolidarea cooperării pe linie de securitate.

Membrii Consiliului au analizat şi au aprobat forțele armate ale României care pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român în anul 2025. Țara noastră va prelua funcția de comandant al operației EUFOR Althea, în teatrul de operații din Bosnia și Herțegovina, începând cu luna ianuarie 2025, pentru o perioadă de 12 luni. Totodată, în ședința CSAT, președintele Klaus Iohannis a solicitat membrilor Consiliului să se pronunțe cu privire la candidatura lui Mark Rutte pentru funcția de Secretar General al NATO, aceștia declarându-se în favoarea susținerii de către România a candidaturii premierului olandez.

Share our work

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *