Șeful diplomației române, Emil Hurezeanu, a participat recent, la Luxemburg, la reuniunea miniștrilor afacerilor externe (CAE) din statele membre ale UE, ocazie cu care a pledat atât pentru continuarea presiunii asupra Rusiei prin adoptarea unui nou pachet de măsuri restrictive, cât și pentru consolidarea regimului de sancțiuni privind acțiunile hibride ale Rusiei. De la susținerea extinderii UE spre Est, până la valorificarea potențialului energetic din Marea Neagră și întărirea prezenței sale în NATO, România își poate consolida poziția de “gateway” între Europa și zonele limitrofe Mării Negre. Mai ales prin parteneriatele economice recente – de la investițiile în Portul Constanța, până la noile interconexiuni energetice – România poate crea un efect de antrenare pentru întreaga regiune și își poate asigura un loc important pe agenda europeană.

Agendă vastă

Oficialii țărilor UE au avut discuții privind agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, evoluțiile din Orientul Mijlociu și Siria, relațiile UE – Africa, precum și Balcanii de Vest. La punctul afaceri curente au fost discutate relațiile Armenia – Azerbaidjan, mai menționează surse oficiale din cadrul Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE).
Cu privire la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, ministrul român de Externe a reiterat ‘sprijinul ferm pentru o pace justă și durabilă, susținută de garanții de securitate solide, cu sprijinul SUA și cu implicarea statelor europene’ și a ‘a subliniat necesitatea continuării și consolidării sprijinului multidimensional pentru Ucraina, exprimând susținere pentru inițiativa Înaltului Reprezentant Kallas de sprijin militar pentru Ucraina’.

Sprijin pentru Chișinău

‘Șeful diplomației române a pledat atât pentru continuarea presiunii asupra Rusiei prin adoptarea unui nou pachet de măsuri restrictive, cât și pentru consolidarea regimului de sancțiuni privind acțiunile hibride ale Rusiei. De asemenea, a reiterat sprijinul pentru avansarea negocierilor de aderare a Ucrainei și Republicii Moldova la UE în timpul Președinției poloneze a Consiliului UE’, menționează comunicatul MAE de la București.

Referitor la situația din Orientul Mijlociu, ministrul Emil Hurezeanu a exprimat îngrijorare cu privire la deteriorarea situației umanitare din Gaza și a subliniat importanța continuării negocierilor în vederea implementării integrale a acordului de încetare a focului în Fâșia Gaza. El a menționat, de asemenea, rolul important al României în operațiunile de evacuare medicală din Gaza, în cadrul Mecanismului de Protecție Civilă a UE, și tratarea în spitalele românești a unor pacienți pediatrici palestinieni. Oficialul român a reiterat susținerea pentru soluția celor două state ca singură opțiune durabilă pentru rezolvarea conflictului și a salutat inițiativa arabă cu privire la reconstrucția în Fâșia Gaza și identificarea unei soluții de securitate regionale.

UE, prezență globală

‘Discuția privind relațiile UE – Africa a avut loc în pregătirea reuniunii ministeriale Uniunea Europeană – Uniunea Africană, care se va desfășura la Bruxelles, la 21 mai 2025. Miniștrii de externe au evidențiat importanța parteneriatului UE – Africa, apreciind că viitoarea reuniune ministerială va oferi oportunitatea ca, în actualul context politic, UE să fie percepută drept un partener de încredere și predictibil. Totodată, va fi un bun prilej pentru reafirmarea angajamentului comun pentru multilateralism și ordinea internațională bază pe reguli, Carta ONU și principiile suveranității și integrității teritoriale’, relatează comunicatul MAE român.
Cu privire la Balcanii de Vest, miniștrii europeni de externe au exprimat îngrijorarea cu privire la contextul regional marcat de instabilitate și au subliniat necesitatea unui mesaj coerent din partea UE și a partenerilor internaționali. A fost evidențiată importanța strategică a politicii de extindere a UE, precum și necesitatea consolidării comunicării strategice pentru combaterea amenințărilor hibride și a dezinformării în regiune. De asemenea, miniștrii au subliniat importanța alinierii complete a partenerilor din Balcani la Politica Externă și de Securitate Comună a UE, pentru a pune în practică valorile europene.

Dialog politic

În marja reuniunii CAE, ministrul Afacerilor Externe a participat și la Dialogul Politic la nivel înalt UE – Palestina, găzduit în Luxemburg. ‘În cadrul intervenției sale, ministrul Emil Hurezeanu a subliniat sprijinul României pentru implementarea integrală a acordului de încetare a focului în Fâșia Gaza, eliberarea imediată a tuturor ostaticilor și reluarea rapidă a accesului asistenței umanitare pentru populația civilă. Ministrul român a reiterat disponibilitatea țării noastre pentru continuarea evacuărilor medicale din Fâșia Gaza, în vederea asigurării unui tratament adecvat civililor aflați în situații critice. În plan regional, a fost reiterat angajamentul ferm al României în sprijinul unei reglementări negociate a conflictului palestiniano-israelian, în baza soluției celor două state, care să coexiste în pace și securitate’, se arată în comunicatul menționat.
Totodată, duminică, 13 aprilie, ministrul român a participat la reuniunea informală organizată de Înaltul Reprezentant Kaja Kallas cu partenerii din Balcanii de Vest. Discuțiile s-au axat pe modalitățile de întărire a cooperării dintre UE și Balcanii de Vest, în special în domeniul securității, mai ales în contextul geopolitic complex actual, de la nivel regional și global. În acest context, ministrul Hurezeanu a reiterat angajamentul puternic al României față de perspectiva europeană a Balcanilor de Vest, alături de cea a Republicii Moldova și Ucrainei, și a reiterat disponibilitatea de a oferi expertiză în procesul de pregătire. Totodată, ministrul român s-a referit la importanța menținerii unui mediu de securitate stabil în regiune și a reamintit de contribuția consistentă oferită de România în acest context, prin participarea cu trupe și tehnică militară la misiunile KFOR și EUFOR-Althea, la aceasta din urmă România asigurând comanda forțelor începând cu ianuarie 2025, se mai menționează în comunicatul MAE

România, rol consolidat

România se află într-o poziție strategică la Marea Neagră, iar contextul regional – marcat de tensiunile de securitate și de competiția economică – îi oferă șansa să devină un jucător-cheie în flancul pontic al UE.

Prin conectarea la agenda europeană, România își poate amplifica influența prin promovarea, la Bruxelles, a unor proiecte care vizează direct zona Mării Negre, precum fonduri destinate infrastructurii portuare sau inițiative de securitate energetică.

Printr-o diplomație regională proactivă, Bucureștiul poate prelua inițiativa formând sau participând activ la formate de cooperare (ex. Forumurile regionale, parteneriate cu țările riverane), devenind astfel un “hub” de dialog între UE și statele din vecinătatea estică (Republica Moldova, Ucraina, Georgia).

România poate impulsiona extinderea Uniunii Europene. Susținerea acelor țări care aspiră la aderare (Republica Moldova, Ucraina) reprezintă cu siguranță un vector de imagine și influență. Printr-o abordare coerentă, România poate să joace rolul de “ambasador” al extinderii spre Est, consolidându-și statutul de actor regional de încredere.

Dimensiunea economică

Portul Constanța poate reprezenta un centru logistic extrem de important pentru actorii economici din regiunea Mării Negre și nu numai.

Prin modernizarea și digitalizarea Portului Constanța pot fi atrase investiții și parteneriate cu operatori internaționali (ex. cooperare cu Portul Gdańsk din Polonia, colaborări cu firme din Emiratele Arabe Unite pentru dezvoltarea terminalelor).

De asemenea poate fi creat și consolidat un traseu de transport rapid spre Ucraina și Republica Moldova prin extinderea facilităților de descărcare/încărcare a cerealelor și mărfurilor generale.

România poate deveni un hub energetic regional. De pildă proiectul BRUA (Bulgaria – România – Ungaria – Austria) este un coridor de transport gaze naturale care sporește securitatea energetică regională și reduce dependența de surse unice.

Prin interconectorul România – Grecia – Bulgaria (IGB), România s-a implicat activ în conectarea la proiectele ce aduc gaze din zona Mării Caspice (prin Grecia și Bulgaria).

Cooperarea cu Republica Moldova este o prioritate pentru București. Finalizarea conductei Iași – Ungheni – Chișinău a oferit R. Moldova o rută alternativă de aprovizionare cu gaze și implicit consolidând rolul României de furnizor strategic.

Parteneriate economice

România a devenit parte recent a unor parteneriate economice și comerciale. De pildă, investițiile israeliene în infrastructura portuară de la Constanța sunt menite să îmbunătățească fluxul de mărfuri prin Marea Neagră și să crească volumul tranzacțiilor comerciale.

România analizează lansarea unor colaborări cu firme din Turcia pentru construcția de nave și modernizarea infrastructurii maritime, având în vedere poziția Turciei ca actor-cheie în zona Mării Negre.

Prin acordurile cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Banca Europeană de Investiții (BEI) România încearcă să eficientizeze finanțarea proiectelor de modernizare a infrastructurii rutiere și feroviare spre zona Dobrogei.

Prin absorbția eficientă a finanțărilor europene (Fondul de Coeziune, Mecanismul pentru Interconectarea Europei), țara poate moderniza infrastructura feroviară, rutieră și portuară din regiunea Dobrogea. Astfel, se va crea un efect de antrenare economică și vor fi atrase noi investiții străine, consolidând poziția României în lanțul logistic și industrial al Europei.

Dimensiunea militară

Consolidarea capacităților de apărare este o prioritate pentru România, conform declarațiilor înalților oficiali români. Modernizarea flotei navale și a capacităților aeriene din zona Mării Negre este considerată crucială. Investițiile în tehnologii moderne, sisteme de supraveghere și infrastructură militară sporesc atât credibilitatea, cât și prezența României în regiune.

Prin cooperare cu aliații NATO, România poate juca un rol central în operațiunile și exercițiile comune din Marea Neagră, alături de partenerii din Alianță. Creșterea interoperabilității și a schimbului de informații asigură o mai bună gestionare a crizelor la granița estică.

Angajamentul în sprijinul Ucrainei și al Republicii Moldova, prin asistență militară, consultanță și participare la misiuni de instruire, a consolidat reputația României ca pilon de stabilitate și securitate în flancul sud-estic al UE și NATO.

Printr-o politică regională coerentă, investiții strategice și parteneriate solide în domeniul militar, România are șansa de a deveni un actor relevant în flancul pontic al Uniunii Europene.