Marian Lupu continua cruciada politica impotriva Romaniei

„Schimbarea denumirii sărbătorii de 9 mai, decretul prezidential anticonstitutional privind aprecierea zilei de 28 iunie 1940 ca zi a ocupatiei sovietice, sustinerea campaniei de eliberare masivă a cetăteniei române – toate acestea reprezintă actiuni care demostrează că autoritătile moldovenesti sunt subordonate intereselor României”, a declarat liderul Partidului Social Democrat, Victor Selin, lansate azi, 27 iulie, în cadrul unei conferinte de presă. Selin a precizat că declararea zilei de 28 iunie 1940 drept zi a ocupatiei sovietice, a avut drept scop legalizarea dreptului României asupra teritoriului Basarabiei. Referindu-se la redenumirea sărbătorii de 9 mai din „Marea Victorie” în „Marele Război pentru apărarea Patriei”, sursa a spus că această actiune a urmărit scopul ca moldovenii să fie prezentati nu ca apărători ai Patriei si pământului natal, ci ca simpli participanti la război, concomitent egalându-i pe ei cu ostasii români care au luptat în coalitia fascistă.

Indignare anti-romaneasca

Presedintrele PSD s-a arătat indignat si de faptul că autoritătile Republicii Moldova sustin activ campania de acordare masivă a cetăteniei române si a pasapoartelor românesti pentru cetătenii Republicii Moldova. „Pentru reusita acestei campanii, Alianta pentru Integrare Europeană, în mod intentionat a stopat orice dialog privind obtinerea pentru cetătenii Republicii Moldova a circulatiei fără vize în Europa”, a conschis Selin. În acest context, liderul PSD a mai declarat că Republica Moldova, la fel ca si cetătenii ei, au pierdut cea mai mare cucerire, independenta, iar referendumul initiat de conducătorii tării – cetăteni români – este doar in instrument pentru desfiintarea pe cale legală a Republicii Moldova, pronuntându-se totodată pentru boicotarea referendumului din 5 septembrie 2010 „ca unica modalitate de păstrare, prin vointa cetătenilor, a independentei Patriei nostre”. „Prin acţiunile lente şi bine camuflate ale puterii de vârf, Moldova s-a pomenit că este condusă de cetăţenii statului vecin, România”, susţine PSD, care subliniază că, de facto, „autorităţile de la Bucureşti conduc cu treburile interne şi externe ale Moldovei”.
Partidele reunite în Alianţa pentru Integrare Europeană de la Chisinau nu au comentat, deocamdată, acuzele PSD.

Cruciatul Lupu

Preşedintele Partidului Democrat din Moldova, Marian Lupu, fost lider comunist al Legislativului de la Chisinau, insistă că Moldova şi România trebuie să deţină un tratat politic şi unul de frontieră semnate de părţi, relateaza mass-media de la Chisinau. “Republica Moldova şi cu România, ca două state vecine, trebuie să dispună şi de un tratat politic de bază şi de un Acord care ar stabili într-adevăr linii directorii strategice în relaţiile interstatale dintre cele două entităţi de drept internaţional, cât şi un acord de frontieră“, a declarat Marian Lupu pentru agenţia de presa OMEGA, apropiata Partidului Comunistilor din Republica Moldova (PCRM).
Preşedintele Partidului Democrat, fost lider al PCRM, a accentuat că nu-şi va schimba poziţia, deoarece “asemenea acorduri şi tratate sunt prezente între România şi Ucraina, Rusia şi multe alte ţări, inclusiv şi acorduri de frontieră“. “Eu chiar nu văd nici un motiv de ce între cele două state, respectiv, Republica Moldova şi România, nu ar exista un asemenea pachet de acorduri“ a mai declarat Marian Lupu.

Parteneriat strategic

Agentia de presa de la Chisinau a mai adaugat ca ministrul român de externe, Teodor Baconschi, a declarat, recent, într-un interviu pentru publicaţia “Evenimentul Zilei“ că există Declaratia privind Parteneriatul strategic dintre România si Moldova. Documentul a fost semnat de presedintele interimar, Mihai Ghimpu, si Presedintele României, Traian Băsescu, la 27 aprilie 2010. Potrivit sefului diplomatiei române, anume acest document ”stabileste cadrul general al cooperării bilaterale”.
Ministrul român de externe a mai declarat că ”nu există discuţii privind încheierea unui tratat politic de bază între România şi Republica Moldova, ci doar negocieri pentru Acordul de Parteneriat European şi Tratatul privind cooperarea şi asistenţa mutuală în probleme de frontieră”. Anterior, presedintele roman Traian Basescu a mai declarat că niciodată nu va semna cu Republica Moldova un tratat de frontieră. “Cine îşi poate imagina că un şef al statului român va semna un tratat prin care să consfinţească Pactul Ribbentrop-Molotov? Numai o minte care nu înţelege ce înseamnă responsabilitatea şefului statului român”, a declarat anterior preşedintele României, Traian Basescu.

Atac la Baconschi

La randul sau, premierul Vladimir Filat a declarat recent ca Republica Moldova va încheia cu România un Tratat de bază şi un document ce prevede modul de administrare al frontierei de stat moldo-române, în pofida afirmaţiilor ministrului român de externe, Teodor Baconschi. Vladimir Filat s-a arătat convins că Declaraţia privind instituirea unui parteneriat strategic între România şi Republica Moldova pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, semnată la Chişinău pe data de 27 aprilie 2010 “nu poate să substituie Tratatul de bază deoarece o Declaraţie de nu are putere juridică, or, noi vorbim despre tratatul de bază care urmează să fie parafat de Guverne şi ratificat de Parlament“.
Totodată, Filat a ţinut să accentueze că actualmente continuă negocierile pentru semnarea Tratatului de bază şi a actului interguvernamental, care să stabilească modul de administrare a frontierei – document similar tratatului de frontieră. “Aceste două documente urmează să fie semnate. Este în continuare procesul de negocieri şi aceste documente eu îmi doresc să fie semnate cât mai curând, dacă nu se va reuşi sper că un pic mai târziu dar ele urmează a fi semnate“, a spus Filat.
Anterior, doi din cei patru lideri ai Aliantei pentru Integrare Europeana (AIE), Marian Lupu, presedintele PDM, si Serafim Urechean, presedintele Aliantei Moldova Noastra (AMN) au declarat mass-media că vor insista asupra negocierii si semnării cu România a tratatului de bază si a acelui de frontieră. Lupu a mai suslinut si că documentul semnat de Mihai Ghimpu la Bucureşti nu înlocuieşte Tratatul de Bază şi cel de Frontieră.