Preşedintele României, Klaus Iohannis, şi preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, au semnat joi, la Washington, acordul bilateral de securitate între cele două ţări.

Acord strategic

Preşedintele român a fost însoţit la ceremonia de semnare de ministrul de externe, Luminiţa Odobescu, de ministrul apărării, Angel Tîlvăr, şi de preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă. Alături de preşedintele Ucrainei, s-a aflat, printre alţii, şi ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba.
Textul acordului politic semnat de România cu Ucraina este asemănător cu cele semnate de alte state, vizând domenii de cooperare cu relevanţă pentru consolidarea capacităţii Ucrainei de a se apăra şi de a combate agresiunea rusă, în conformitate cu prevederile Cartei ONU, şi pentru întărirea securităţii României.
Acordul sistematizează, practic, cooperarea existentă între România şi Ucraina în diverse domenii, stabilind, în acelaşi timp, un cadru politic pentru continuarea acestei cooperări şi identificând o serie de direcţii de acţiune prioritare, în beneficiul ambelor părţi şi în beneficiul securităţii regionale. Liniile de negociere au fost aprobate de preşedintele şi prim-ministrul României, iar acordul reafirmă angajamentele politice din declaraţiile semnate de preşedinţii celor două state în iunie şi, respectiv, octombrie 2023.
Acordul semnat de România include şi domenii de interes specific în relaţia bilaterală, inclusiv aspecte legate de angajamentul Ucrainei de a continua reformele necesare în parcursul său european şi euroatlantic, de respectarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, de cooperare în combaterea criminalităţii transfrontaliere.

Valoare politică

Documentul semnat la Washington are strict valoare politică, nu juridică, se menționează în comunicatul autorităților de la Bxucurești.
Declaraţia prevede în mod expres faptul că implementarea angajamentelor şi a cooperării se face în conformitate cu legislaţia naţională, europeană şi internaţională aplicabilă.
În acelaşi timp, toate activităţile ce decurg din acest acord se desfăşoară în limitele resurselor existente, ţinând cont de interesele părţii române.
Acordurile semnate de Ucraina cu semnatarii Declaraţiei G7+, între care şi România, au fost lansate public, pe marginea Summitului aniversar al NATO de la Washington, la 11 iulie 2024. Cu această ocazie a fost lansat şi un Pact pentru Ucraina (Ukraine Compact) la care participă toate statele care s-au asociat la Declaraţia G7+ şi ulterior au semnat acorduri bilaterale de securitate cu Ucraina.

Sprijin internațional

Numărul mare de state participante confirmă soliditatea sprijinului internaţional pentru Ucraina în actualul context de securitate, dar şi pe termen lung. Semnarea acordului politic bilateral şi participarea României la acest pact sunt dovada poziţiei consecvente de sprijin pentru Ucraina şi corespund interesului de securitate al României ca Ucraina să respingă agresiunea rusă.
Ucraina a încheiat acorduri cu 22 de semnatari ai Declaraţiei G7+, inclusiv Uniunea Europeană, şi continuă negocierile cu toţi ceilalţi semnatari. Aceste acorduri confirmă relevanţa şi importanţa deosebită a Declaraţiei şi a sprijinului internaţional pentru Ucraina. Toate aceste acorduri au o structură asemănătoare, prezentând sprijinul deja oferit şi identificând priorităţi pentru cooperarea viitoare cu Ucraina, cu accent asupra cooperării în domeniul militar şi de securitate, în sens larg, dar fără a se limita strict la aceasta.

Marea Neagră, importantă pentru NATO

Declaraţia finală a summitului NATO menţionează că regiunea Mării Negre este de importanţă strategică pentru Alianţă şi precizează c ă aceasta va monitoriza în continuare evoluţiile din regiune, axându-se pe ameninţările de securitate.
Regiunea Mării Negre este menţionată în declaraţia finală alături de cea a Balcanilor de Vest, aliaţii afirmând că „rămânem puternic angajaţi pentru securitatea şi stabilitatea lor”.
„Vom continua să dezvoltăm dialogul politic şi cooperarea cu Balcanii de Vest pentru a susţine reformele, pacea regională şi securitatea, şi a contracara influenţele maligne, inclusiv dezinformarea, ameninţările hibride şi cibernetice din partea unor actori statali şi nestatali”, menţionează liderii aliaţi în textul adoptat privind această regiune.
„Rămânem dedicaţi faţă de angajamentul continuu al NATO în Balcanii de Vest, inclusiv prin intermediul forţei NATO din Kosovo (KFOR)”, se mai precizează în comunicatul oficial.
În ceea ce priveşte regiunea Mării Negre, liderii aliaţi îşi reafirmă „sprijinul continuat pentru eforturile aliaţilor regionali îndreptate către susţinerea securităţii, siguranţei, stabilităţii şi libertăţii navigaţiei în regiunea Mării Negre, inclusiv, dacă este potrivit, prin intermediul Convenţiei de la Montreux din 1936”.

Sprijin pentru R. Moldova

De asemenea, liderii aliaţi „salută activarea de către trei aliaţi de la Marea Neagră a Black Sea Mine Countermeasures Task Group”. Iniţiativa este una comună a Turciei, României şi Bulgariei şi a fost lansată în ianuarie acest an, în urma semnării unui acord trilateral la Istanbul.
„Vom monitoriza şi evalua în continuare evoluţiile în regiune şi vom mări gradul de conştientizare al circumstanţelor, cu o concentrare specială pe ameninţările la securitatea noastră şi la potenţialele oportunităţi pentru o cooperare mai strânsă cu partenerii din regiune, dacă va fi potrivit. NATO susţine aspiraţiile euroatlantice ale ţărilor interesate din această regiune”, mai precizează declaraţia finală.
În ceea ce priveşte Republica Moldova, aliaţii fac apel la Rusia „să retragă toate forţele din Republica Moldova şi Georgia, staţionate acolo fără consimţământul lor”.
În acelaşi timp, sprijinul pentru Republica Moldova este menţionat la un punct referitor la importanţa parteneriatelor NATO în asigurarea „unei abordări de securitate la 360 de grade”.
În acest context, susţin aliaţii, „salutăm eforturile Modovei de a continua reformele democratice şi progresele sale, cum este şi cazul Bosniei şi Herţegovina, cu integrarea europeană, şi suntem dedicaţi sprijinirii capabilităţilor lor de securitate şi apărare şi dezvoltării capacităţii lor de a contracara ameninţări hibride”.

România, umăr la umăr cu Ucraina

România a oferit sprijin substanțial Ucrainei în timpul invaziei militare ruse pe scară largă care a început în februarie 2022. Acest sprijin a venit sub mai multe forme: umanitar, economic și militar.

România a fost unul dintre primele state care au oferit ajutor umanitar semnificativ Ucrainei. Acesta a inclus:

Adăpost și suport pentru refugiați: România a primit un număr mare de refugiați ucraineni. Autoritățile române, în colaborare cu organizații internaționale și ONG-uri, au organizat centre de primire și au oferit sprijin logistic și medical.

Ajutoare materiale: Au fost trimise alimente, medicamente, îmbrăcăminte și alte necesități de bază către regiunile afectate de conflict.

Suport medical: Spitale din România au primit și tratat răniți ucraineni, iar echipamente medicale și echipe de medici au fost trimise în Ucraina.

Ajutoare financiare: România a contribuit la fondurile internaționale și europene destinate sprijinirii economiei ucrainene și refacerii infrastructurii.

Comerț și logistică: România a facilitat tranzitul de mărfuri și a oferit acces la porturile sale de la Marea Neagră pentru exporturile ucrainene, având în vedere blocada maritimă impusă de Rusia.

Echipamente militare: România a furnizat echipamente militare neletale, precum veste antiglonț, căști și provizii medicale.

Colaborare în cadrul NATO: Ca membru NATO, România a participat la exerciții militare și la întărirea flancului estic al alianței, oferind sprijin indirect prin participarea la măsurile de descurajare a agresiunii ruse.

Susținere la nivel internațional: România a fost vocală în cadrul organizațiilor internaționale, precum ONU și UE, susținând sancțiunile împotriva Rusiei și promovând cauza Ucrainei.

Relații bilaterale: Întâlniri la nivel înalt între oficiali români și ucraineni au avut loc frecvent pentru a coordona eforturile de sprijin și a discuta despre nevoile și prioritățile Ucrainei.

Prin aceste măsuri, România și-a demonstrat solidaritatea față de Ucraina și angajamentul de a contribui la stabilitatea și securitatea regională în fața agresiunii ruse.