Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a precizat că volumul asistenței oficiale pentru dezvoltare acordate de România în anul 2024 a crescut cu 14% comparativ cu 2023. Astfel, datele publicate de OCDE relevă faptul că în 2024 România a acordat asistență oficială pentru dezvoltare în valoare totală de 587 de milioane de dolari, cel mai ridicat nivel de până în prezent, continuând tendința ascendentă din ultimii zece ani.

Angajament solid

Anunțul OCDE este important inclusiv din perspectiva faptului că România, deși nu este membră a Comitetului de Asistență pentru Dezvoltare al OCDE (DAC), rămâne solid angajată în eficientizarea politicii de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară, cu impact direct în dezvoltarea statelor partenere și asupra procesului de aderare a țării noastre la OCDE și la DAC.

Principalul beneficiar al asistenței acordate de România în anul 2024 a fost Republica Moldova, cu un procent de peste 50% din totalul acțiunilor bilaterale de asistență oficială pentru dezvoltare (76,6 milioane dolari), în creștere cu 19% față de anul anterior. Acțiunile implementate au contribuit la consolidarea capacității instituționale a Republicii Moldova în vederea aderării la UE, precum și la combaterea efectelor războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei.

Cooperarea constantă a României cu Ucraina, statele din Balcanii de Vest, Africa și Orientul Mijlociu a continuat și în anul 2024, în conformitate cu obiectivele stabilite prin Programul multianual strategic de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară 2024-2027, document programatic care ghidează acțiunile României în politica de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară.

România a contribuit, totodată, la efortul de atenuare a efectelor crizei umanitare din Fâșia Gaza, acționând în strânsă coordonare cu partenerii săi internaționali pentru evacuarea și acordarea tratamentului medical de specialitate pentru civili palestinieni în spitale din România.

Informații suplimentare

România, în calitate de stat donator de asistență oficială pentru dezvoltare, raportează către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) acțiunile implementate și contribuțiile acordate de instituțiile publice naționale în sprijinul statelor în curs de dezvoltare. Din această perspectivă, Ministerul Afacerilor Externe, coordonatorul național al politicii de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară, desfășoară anual un proces de colectare și raportare către OCDE ale datelor privind asistența oficială pentru dezvoltare acordată la nivel național.

Ajutor în scădere

Ajutorul internațional acordat de donatori oficiali a scăzut în 2024 cu 7,1 % în termeni reali față de 2023, marcând prima reducere după cinci ani consecutivi de creștere, potrivit datelor preliminare colectate de OCDE.

Declinul asistenței oficiale pentru dezvoltare (ODA) a fost cauzat de reducerea contribuțiilor către organizațiile internaționale, de scăderea ajutorului pentru Ucraina, de niveluri mai mici de asistență umanitară și de cheltuieli mai reduse cu refugiații găzduiți în țările donatoare.

În 2024, ODA furnizată de țările membre ale Comitetului pentru Asistență pentru Dezvoltare (CAD) al OCDE a însumat 212,1 miliarde USD, echivalentul a 0,33 % din venitul național brut combinat al membrilor CAD.

„Presiunile asupra finanțării pentru dezvoltare și asupra creșterii țărilor în curs de dezvoltare se intensifică”, a declarat Mathias Cormann, secretar general al OCDE. „Optimizarea eficienței fondurilor disponibile de asistență oficială pentru dezvoltare îi va ajuta pe acești parteneri să facă față presiunilor fiscale, să investească în creștere și să-i protejeze pe cei mai vulnerabili.”

Ajutorul net pentru Ucraina a scăzut cu 16,7 % în termeni reali față de 2023, ajungând la 15,5 miliarde USD, reprezentând 7,4 % din ODA netă totală. Asistența umanitară s‑a redus cu 9,6 %, până la 24,2 miliarde USD.

Cheltuielile ODA destinate refugiaților din interiorul țărilor donatoare au scăzut cu 17,3 % față de 2023, totalizând 27,8 miliarde USD (13,1 % din ODA totală a membrilor CAD, față de 14,6 % în 2023). Pentru cinci țări, aceste costuri au reprezentat în continuare peste un sfert din ODA lor în 2024.

SUA, principalul donator

Statele Unite au rămas principalul donator ODA dintre membrii CAD, cu 63,3 miliarde USD (30 % din totalul CAD), urmate de Germania (32,4 miliarde USD), Regatul Unit (18,0 miliarde USD), Japonia (16,8 miliarde USD) și Franța (15,4 miliarde USD).

„Este regretabil că ODA a scăzut în 2024 după cinci ani de creștere continuă. Mai îngrijorător este faptul că unii dintre principalii donatori au semnalat reduceri suplimentare, chiar semnificative, pentru anii următori”, a afirmat Carsten Staur, președintele CAD al OCDE. „În acest context, este esențial ca ODA să fie direcționată acolo unde este cea mai necesară, mai ales în cele mai sărace și fragile țări. De acum înainte, eradicarea sărăciei, tranziția verde echitabilă și buna guvernanță trebuie să rămână în centru, iar ODA trebuie să atragă și alte surse de finanțare. Îmbunătățirea eficienței ajutorului, împreună cu țările partenere, este cheia pentru a reuși.”

Statistică îngrijorătoare

ODA a crescut în zece state membre CAD și a scăzut în douăzeci și două. Doar patru țări au depășit ținta ONU de 0,7 % din VNB pentru ODA: Danemarca (0,71 %), Luxemburg (1,00 %), Norvegia (1,02 %) și Suedia (0,79 %).

ODA bilaterală netă destinată programelor, proiectelor și asistenței tehnice – excluzând costurile cu refugiații și ajutorul umanitar – a scăzut ușor, cu 1,2 % în termeni reali, parțial din cauza reducerii ajutorului pentru Ucraina. Granturile de ștergere a datoriilor au rămas reduse, la 241 milioane USD.

Estimările preliminare arată că fluxurile ODA bilaterale nete către Africa au totalizat 42 miliarde USD în 2024, în scădere cu 1 % în termeni reali față de 2023. În cadrul acestei sume, ODA netă către Africa Subsahariană a fost de 36 miliarde USD, o scădere de 2 % în termeni reali.

Fluxurile ODA bilaterale nete către grupul țărilor cel mai puțin dezvoltate (LDC) au însumat 35 miliarde USD, cu 3 % mai puțin în termeni reali față de 2023.

PR diplomatic

Într‑un moment în care ajutorul public pentru dezvoltare (ODA) la nivel global a intrat pe un trend descendent – în 2024 scăderea a fost de 7,1 % faţă de anul anterior, prima contracţie după cinci ani de creştere consecutivă – capacitatea ţărilor donatoare de a‑şi menţine angajamentele de solidaritate este din nou pusă la încercare.

România porneşte, în acest context, de pe o bază modestă. Potrivit datelor validate de OCDE, în 2021 volumul total al ODA furnizate de instituţiile publice româneşti a ajuns la 417,26 milioane USD (352,8 milioane EUR), ceea ce a reprezentat 0,15 % din venitul naţional brut (VNB) – de aproape patru ori sub media europeană de 0,51 % din 2023.

Totuşi, cadrul legislativ şi strategic există. Legea 213/2016 consacră politica naţională de cooperare pentru dezvoltare şi a creat agenţia RoAid, iar noul Program multianual strategic 2024‑2027 fixează, pentru prima dată, o ţintă intermediară explicită: atingerea a 0,33 % din VNB alocat ODA până în 2030, în linie cu angajamentul UE faţă de cele mai sărace ţări.

Interese românești

Conform experților, Bucureştiul ar trebui să îşi intensifice eforturile. În primul rând dintr‑o perspectivă de securitate şi politică externă: vecinătăţi fragile sau în conflict – Republica Moldova, Ucraina, Georgia, Balcanii de Vest – pot fi stabilizate mai durabil prin investiţii de dezvoltare decât prin răspunsuri reactive.

În al doilea rând, creşterea ODA deschide pieţe pentru firmele româneşti şi permite statului să îşi proiecteze expertiza în administrarea procesului de aderare la UE, managementul situaţiilor de urgenţă sau tranziţia verde. În fine, România câştigă reputaţional: participarea la soluţii globale consolidează argumentul de aderare la OCDE şi greutatea diplomatică în regiunea extinsă a Mării Negre.

Guvernul român poate facilita acest lucru prin modificarea legislației, lucru care ar facilita transparența. Concomitent, RoAid are nevoie de o reformă instituţională: dublarea personalului specializat, trecerea la evaluare de impact pe rezultate şi un portal public care să permită urmărirea fiecărui proiect până la destinatar.

O parte a efortului bugetar poate fi absorbită prin mecanisme inovatoare de finanţare. Ministerul Finanţelor poate emite obligaţiuni verzi şi sociale, alocând un procent fix (de exemplu 15 %) pentru proiecte eligibile ODA, în timp ce o instituție bancară ar putea administra o linie de garanţii pentru investiţii private cu impact de dezvoltare în statele partenere.

Pachete proiect

Pe plan tematic, Programul 2024‑2027 oferă deja priorităţi clare – consolidarea instituţiilor publice, tranziţia verde şi dezvoltarea umană. Acestea pot fi concretizate printr‑un pachet de proiecte‑pilot în Republica Moldova (digitalizare administrativă şi servicii publice), reconstrucţie rezilientă în Ucraina (spitale modulare şi micro‑reţele energetice) şi parteneriate sud‑sud în Africa francofonă şi în Tanzania, unde România poate oferi expertiză în agricultură de precizie şi securitate alimentară.

Creşterea volumului de ajutor trebuie dublată de parteneriate credibile cu societatea civilă şi sectorul privat. O platformă de co‑finanţare „RoAid +” în care ONG‑urile pot primi până la 90 % finanţare pentru proiecte în LDC şi un fond de coinvestire cu Camera de Comerţ pentru IMM‑uri ar putea multiplica resursele şi ar livra rezultate vizibile la scară locală.

În fine, aderarea la Comitetul de Asistenţă pentru Dezvoltare al OCDE – o posibilă ţintă realistă pentru 2028 – ar disciplina raportarea, ar facilita accesul la bune practici şi ar valida maturizarea României ca donator. Pentru a accelera procesul, MAE poate solicita încă de anul viitor o misiune de pre‑screening OCDE şi poate publica un calendar de transpunere a recomandărilor.

Dacă aceste măsuri sunt adoptate consecvent, România ar putea ajunge, la orizontul 2030, la un nivel al ODA de peste 0,33 % din VNB – adică aproximativ un miliard de euro anual, triplu faţă de nivelul actual. Dincolo de cifre, ar fi o investiţie strategică în stabilitatea frontierelor noastre, în influenţa noastră internaţională şi, nu în ultimul rând, în credibilitatea unui stat care doreşte să fie parte a soluţiei la provocările unei lumi tot mai interdependente.