În căutarea unor noi formulări şi fundamente în ceea ce priveşte constituţia Republicii Moldova, Speakerul Parlamentului de la Chişinău, Mihai Ghimpu, preşedinte interimar al ţării, propune ca dreptul la vot să le fie acordat cetăţenilor de la împlinirea vârstei de 16 ani, faţă de 18 ani în prezent. Oficialul a exprimat această propunere marţi, 9 februarie, în timpul şedinţei comisiei pentru reforma constituţională, menţionând că asemenea discuţii existau încă în anii 90 ai secolului trecut în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. ‘Tinerii de 16 ani au toate capacităţile ca să-şi decidă viitorul’, a declarat Ghimpu.

În cadrul şedinţei, experţii au formulat şi alte propuneri de modificare a Constituţiei moldoveneşti, inclusiv împărţirea teritorială a ţării în regiuni, în loc de raioane cum este în prezent, sau excluderea termenului de ‘limba moldovenească’, pentru a fi înlocuită cu limba română, sau să fie exclusă în general prevederea privind denumirea limbii de stat. Membrii comisiei urmează să decidă asupra acestor propuneri.

Dacă la Chişinău se caută  „limba oficială”, la Bucureşti se reiterează colabărările şi proiectele comune româno-moldovene

Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, s-a întâlnit cu delegaţia Comisiei pentru politică externă şi integrare europeană a Parlamentului din Republica Moldova, condusă de Igor Corman, demnitarul român insistând pentru implementarea neîntârziată a proiectelor convenite în cursul vizitei preşedintelui Traian Băsescu în Republica Moldova, informează Ministerul Afacerilor Externe.

Discuţiile au vizat temele majore ale relaţiei bilaterale, cu accent pe susţinerea eforturilor Republicii Moldova pentru apropierea de Uniunea Europeană.

Ministrul român de Externe a insistat pentru implementarea neîntârziată a proiectelor convenite în cursul vizitei din ianuarie a preşedintelui Traian Băsescu în Republica Moldova, atât în ceea ce priveşte cooperarea economică, cât şi cadrul juridic bilateral.
Şeful statului a precizat, la acea dată, că România are la dispoziţie 130 milioane euro pentru proiecte comune cu Republica Moldova şi cu Ucraina, însă aceşti bani nu au putut fi folosiţi până în prezent în relaţia cu Republica Moldova din cauza atitudinii fostei puteri comuniste de la Chişinău. El a subliniat importanţa conectării infrastructurilor României şi Republicii Moldova, atât în domeniul energetic, cât şi cel feroviar.

‘O coaliţie solidă la Chişinău va oferi interlocutorilor europeni, inclusiv României, garanţia unui partener angajat în implementarea măsurilor de reformă necesare pentru transformarea Republicii Moldova. Rezultatele reformei vor fi cele mai puternice argumente ale României şi statelor membre UE, care sprijină o relaţie substanţială între Chişinău şi Bruxelles, în ceea ce priveşte progresul negocierilor pentru Acordul de Asociere şi perspectiva deschiderii discuţiilor pentru Acordul Cuprinzător de Liber Schimb şi începerea dialogului pentru liberalizarea vizelor’, a declarat presei ministrul Teodor Baconschi.

Amabasador nou la amabasadă veche – Marius Lazurca în Republica Moldova

Diplomatul Marius Lazurca, avizat favorabil pentru postul de ambasador la Chişinău, a propus crearea unei bănci româno-moldoveneşti de investiţii, cu scopul de a stimula investiţiile reciproce dintre cele două state.

La audierea sa din comisiile pentru politică externă ale Parlamentului, Lazurca a arătat că România ocupă doar locul 9 între investitorii din Republica Moldova.

Totodată, el a arătat că în această bancă româno-moldovenească de investiţii un exemplu de investitor important ar putea fi şi Banca Europeană de Reconstrucţii şi Dezvoltare (BERD).

Lazurca a evidenţiat că ideea înfiinţării acestei bănci trebuie analizată şi cântărită de specialişti în domeniul financiar-bancar şi a argumentat că ar putea reprezenta un instrument care să stimuleze, să garanteze investiţiile reciproce în cele două ţări, pentru a creşte şi prezenţa economică moldovenească în România şi, în acelaşi timp, pentru a face din România un actor economic important în Republica Moldova.