Revoltă în Abhazia

de | nov. 24, 2024 | Știri | 0 comentarii

Acum două luni am vorbit de Abhazia, mica republică auto-proclamată pe teritoriul Georgiei, alături de sora ei Osetia de Sud, ambele recunoscute ca state independente de către Rusia în urma războiului ruso-georgian din 2008. Abhazia a fost creată după declararea independenței Georgiei în 1991, prima fiind Osetia de Sud în 1992, apoi Abhazia în 1993, […]

Acum două luni am vorbit de Abhazia, mica republică auto-proclamată pe teritoriul Georgiei, alături de sora ei Osetia de Sud, ambele recunoscute ca state independente de către Rusia în urma războiului ruso-georgian din 2008.

Abhazia a fost creată după declararea independenței Georgiei în 1991, prima fiind Osetia de Sud în 1992, apoi Abhazia în 1993, pe rețeta aplicată și în Republica Moldova cu crearea Transnistriei în 1992. În toate cele trei regiuni, în urma separației lor, a izbucnit război, în care separatiștii, sprijiniți masiv de către Rusia, inclusiv cu participarea directă a armatei ruse (fostă sovietică) staționată pe teritoriul acestor regiuni. Au fost crime și atrocități comise de separatiști și armata rusă greu de imaginat la sfârșitul secolului XX, dar prea puțin cunoscute în epocă, deoarece interesul pentru aceste zone era destul de scăzut și nu existau mijloacele de comunicare în masă din prezent. În toate cele trei conflicte au fost atrocități, dar cele din Abhazia le-au depășit cu mult pe cele din Transnistria și Osetia de Sud, fiind comparabile doar cu cele comise de armata rusă recent, în războiul ruso-ucrainean, la Bucea, Irpin sau Mariupol.

E suficient să amintim faptul că, în 1993 în Abhazia, de partea rusă acționau cecenii voluntari conduși de Șamil Basaev, care au adunat o sută de civili georgieni pe stadionul din Sukhumi (capitala regiunii), i-au decapitat și au jucat fotbal cu capetele lor. Ironia sorții sau a istoriei, un an mai târziu Cecenia condusă de Djohar Dudaev își declară independența față de Rusia, fapt care duce la primul război cecen (1994-1996), în care Șamil Basaev luptă de partea cecenilor chiar împotriva rușilor pe care i-a susținut în Abhazia în 1993. El va deveni cel mai mare dușman al Rusiei și cel mai căutat om de către serviciile secrete rusești, fiind responsabil de o mulțime de atentate și atacuri teroriste, inclusiv cu luări de ostatici sau atacuri în Daghestanul vecin Ceceniei. Asta până la moartea sa accidentală din 2006, când mașina cu care transporta explozibil a sărit în aer.

Revenind la Abhazia, în urma războiului și atrocităților din 1993, circa 30000 de georgieni au fost uciși și alți 300000 au fost alungați ori s-au refugiat, iar abhazii, dintr-o minoritate în regiune, au devenit majoritatea absolută. La fel ca și Transnistria sau Osetia de Sud, Abhazia a scăpat total de sub controlul guvernului legitim, fiind condusă de o clică dirijată de Moscova. Abhazia își declară independența în 1999, dar îi este recunoscută de către Moscova doar în urma războiului ruso-georgian din 2008, când îi sunt alipite noi teritorii, inclusiv defileul Kodori, poziție strategică care controlează accesul dintre Abhazia și restul Georgiei.

Abhazia și Osetia de Sud sunt recunoscute ca state independente de către Rusia în 2008, dar restul lumii nu urmează exemplul Rusiei, cu excepția a patru-cinci state paria clientelare Rusiei, cum ar fi Venezuela sau Nicaragua. Cert este că Abhazia a fost purificată etnic cu metode brutale, mai ceva ca și în războiul civil iugoslav, la ora actuală trăind acolo doar ruși și abhazi, aceștia din urmă fiind pro-ruși declarați.

Și totuși, ceva nu este în regulă acolo cu stăpânirea rusă. Am scris acum două luni despre faptul că, în urma suspendării plăților de către Rusia pentru salariile funcționarilor din Abhazia începând cu 1 septembrie 2024 (desigur, Rusia are dificultăți economice majore în urma războiului din Ucraina), pe site-ul președintelui așa-zisei republici abhaze a apărut o invitație către Turcia de a deschide o bază navală la Ochamcira. Asta în urma amânării continue a rușilor de a face același lucru. Ulterior mesajul a fost șters și au fost acuzați hackerii, dar întrebarea rămâne dacă nu cumva a fost o mișcare a abhazilor de a pune presiune pe Rusia pentru a reveni la sponsorizarea republicii, sponsorizare fără de care această republică s-ar prăbuși economic (vezi https://karadeniz-press.ro/abhazia-latra-la-stapan/ ).

Dar lucrurile nu s-au potolit, la mijlocul lui noiembrie 2024 au loc proteste masive în mica republică nerecunoscută internațional, în urma unei legi pro-rusești pe cale să fie promulgată de către așa-zisul guvern abhaz. Această lege ar fi legalizat investițiile rusești inclusiv prin luarea în proprietate a terenurilor de către entități rusești, ceea ce a dus la masive proteste de stradă, cerând demisia președintelui Aslan Bzhaniya. Punctul culminant a fost momentul în care protestatarii au pătruns în clădirea așa-zisului parlament și în complexul prezidențial, spărgând uși și ferestre și distrugând totul în cale. Președintele și premierul așa-zisei republici au părăsit de urgență zona pentru a nu face față furiei manifestanților. După aceste evenimente, legea a fost retrasă de la promulgare.

Nu este prima dată când abhazii se revoltă în stradă. Au făcut-o și în 2014, când tot așa au ocupat clădirile prezidențiale, forțându-l pe președintele Alexander Ankvab să fugă și să demisioneze. În 2020, tot în urma unor proteste de stradă, președintele ales în urma revoltei din 2014, liderul opoziției de atunci, Raul Khadzhimba, acuzat de corupție, este nevoit și el să demisioneze.

Toate acestea sunt semne că stăpânirea Rusiei începe să nu fie prea agreată în Abhazia, având în vedere că ultimele proteste sunt îndreptate direct împotriva Rusiei, respectiv a unei legi favorabile Moscovei, pe care abhazii refuză să o accepte. Poate că și obolul dat de abhazi la războiul din Ucraina își spune cuvântul, cu ajutoare și cu militari, dintre care, conform declarațiilor lui Lev Kvitsinia, așa numitul ministru pentru situații de urgență în așa-zisul guvern abhaz, 47 au murit. Știm cum este cu declarațiile părții ruse despre victimele războiului din Ucraina, așa că suntem siguri că numărul morților și răniților abhazi este mult mai mare.

Oricum, aceste evenimente din Abhazia vin în corelație cu revolte și nemulțumiri chiar din republicile din cadrul Federației Ruse, ceea ce denotă o creștere a opoziției față de războiul din Ucraina. Ideea este că acum trei ani abhazii nu ar fi îndrăznit să se revolte contra Rusiei direct, respectiv contra unei legi favorabile Rusiei, ei s-au revoltat doar împotriva propriilor lideri corupți, deși aceștia sunt puși în funcție doar cu aprobarea Moscovei.

Cert este că puterea și prestigiul Rusiei începe să slăbească tot mai mult nu numai în rândul aliaților tradiționali de până acum, cum ar fi Armenia, ci chiar în rândul republicilor secesioniste care depind 100% de Moscova, ceea ce este un semn al degradării influenței rusești în urma eșecului costisitor din războiul din Ucraina.

Dar Georgia nu are cum să profite de această situație, având în vedere succesul electoral, chiar cu acuzațiile de fraudare, al partidului pro-rus Visul Georgian controlat de oligarhul pro-rus Bidzina Ivanishvili, așa că pe termen scurt Rusia nu are de ce să se îngrijoreze. O cu totul altă situație ar fi dacă Georgia începe și ea să se revolte cum a făcut-o de curând în urma promulgării la Tbilisi a unei alte legi controversate după modelul rusesc.

Dar asta depinde și de prestația rușilor în Ucraina, dacă merge prost în continuare, vom putea asista în curând la o nouă Revoluție a Trandafirilor ca cea din 2003 sau chiar un Maidan. Iar atunci și situația din Abhazia ar putea deveni dificilă pentru Rusia.

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Concurs eseuri