Reuniune la nivel înalt a UE: Ucraina și Orientul Mijlociu rămân pe agendă

de | mai 28, 2024 | Știri | 0 comentarii

Ministrul român al afacerilor externe Luminița Odobescu a participat luni, 27 mai 2024, la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE, Consiliul Afaceri Externe (CAE), care a avut loc la Bruxelles, relatează serviciul de presă al MAE de la București. Agenda reuniunii a inclus agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei – dezbatere cu participarea ministrului […]

Ministrul român al afacerilor externe Luminița Odobescu a participat luni, 27 mai 2024, la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE, Consiliul Afaceri Externe (CAE), care a avut loc la Bruxelles, relatează serviciul de presă al MAE de la București.

Agenda reuniunii a inclus agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei – dezbatere cu participarea ministrului ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, prin video-conferință, precum și evoluțiile din Orientul Mijlociu.

Sprijin pentru Ucraina

Ministrul Luminița Odobescu a accentuat necesitatea continuării și consolidării sprijinului pentru Ucraina și a condamnat atacurile intense și repetate ale Rusiei asupra infrastructurii civile și energetice ucrainene. În context, a evidențiat sprijinul substanțial bilateral oferit de România către Ucraina în domeniul energiei și disponibilitatea de a continua acest tip de sprijin.

Ministrul afacerilor externe român a subliniat importanța furnizării rapide de asistență militară pentru Ucraina prin implementarea Fondului de Asistență pentru Ucraina în cadrul Instrumentului European pentru Pace (EPF). A subliniat importanța adoptării rapide a celui de-al 14-lea pachet de sancțiuni UE la adresa Rusiei. A exprimat sprijin pentru crearea unui nou regim de sancțiuni pentru acțiunile hibride ale Rusiei și a condamnat recentele provocări inacceptabile la adresa unor state membre UE din regiunea Mării Baltice, exprimând solidaritatea României cu acestea. Oficialul român a atras atenția cu privire la atacurile hibride ale Rusiei asupra Republicii Moldova, care generează vulnerabilități semnificative mai ales în contextul proceselor electorale din această țară.

Ministrul Luminița Odobescu a reiterat susținerea României pentru parcursul european al Ucrainei și Republicii Moldova și organizarea primelor Conferințe Interguvernamentale până la finalul lunii iunie 2024. Cu privire la Formula de Pace a Președintelui Zelenski, a subliniat importanța coordonării la nivel european și cu partenerii globali pentru a asigura succesul Conferinței din Elveția din luna iunie.

Evoluțiile din Orient, motive de îngrijorare

Evoluțiile din Orientul Mijlociu au fost abordate inclusiv în cadrul unui schimb de opinii informal al miniștrilor europeni cu omologii din Arabia Saudită, Egipt, Iordania, Qatar, Emiratele Arabe Unite și secretarul general al Ligii Statelor Arabe. Ministrul Luminița Odobescu a salutat rolul statelor din regiune în menținerea stabilității regionale, în detensionarea situației de securitate și mediere, precum și facilitarea acordării de asistență umanitară urgentă pentru civilii din Gaza.

Ministrul român a subliniat necesitatea soluționării crizei din Gaza prin continuarea eforturilor pentru eliberarea tuturor ostaticilor, fără precondiții, încetarea focului, acordarea de asistență umanitară cuprinzătoare și reluarea procesului politic care să conducă la o pace durabilă, bazată pe soluția celor două state, în coordonare cu SUA, Marea Britanie și partenerii regionali. În cadrul discuțiilor, a  reconfirmat angajamentul constant al României în ameliorarea situației umanitare și a menționat furnizarea unui nou transport de asistență umanitară către Gaza prin intermediul culoarului umanitar din Cipru.

Agasare europeană

Mai multe state europene, printre care Germania, nu şi-au ascuns luni agasarea în legătură cu blocarea sistematică de către Ungaria a ajutorului european pentru Ucraina, ajutor de care Kievul are însă nevoie urgentă.
„Fac apel insistent către Ungaria să permită în sfârşit din nou ajutorul pentru Ucraina, pentru menţinerea păcii”, a declarat şefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock, înaintea unei reuniuni cu omologii săi din UE, la Bruxelles.
Ajutorul militar pentru Ucraina, pe care europenii au decis în martie să-l majoreze cu 5 miliarde de euro, este total blocat de un veto al Ungariei. Acest ajutor, în total de peste 6,5 miliarde de euro, trece printr-un fond ad hoc, Facilitatea Europeană pentru Pace (EPF în engleză), de asemenea blocat.
„Nu se poate accepta ca o singură ţară, care a acceptat această sumă la masa şefilor de stat şi de guvern (din UE) în urmă cu câteva luni, să blocheze acum acest ajutor crucial pentru Ucraina”, a denunţat de asemenea şefa diplomaţiei belgiene Hadja Lahbib.
Cu toate acestea, europenii au decis să utilizeze EPF pentru a face să fie transferate, în folosul Kievului, veniturile provenite din activele ruse imobilizate în UE. Aceste venituri reprezintă între 2 şi 2,5 miliarde de euro pe an. Însă şi de data aceasta, nimeni nu ştie cum respectiva sumă ar putea efectiv ajuta Ucraina să cumpere arme, în condiţiile în care întreg mecanismul este blocat de veto-ul ungar.
Circa „41% din toate deciziile luate de UE asupra Ucrainei sunt în prezent blocate de Ungaria”, a denunţat luni ministrul lituanian de externe Gabrielius Landsbergis.
Ungaria frânează de asemenea deschiderea oficială a negocierilor de aderare a Ucrainei la UE, în condiţiile în care o majoritate de state membre doresc ca aceasta să se întâmple înainte de sfârşitul lui iunie, potrivit unor surse diplomatice. Budapesta a estimat mereu că încă nu sunt îndeplinite toate condiţiile.
Ungaria lui Viktor Orban, prim-ministru din 2010, şi-a înmulţit în general vetourile la deciziile unei Uniuni Europene pe care Budapesta o critică şi spune că doreşte să o modifice în profunzime.

Misiune europeană

Statele Uniunii Europene vizează un acord de principiu luni în vederea unei misiuni europene de frontieră la Rafah, în sudul Fâşiei Gaza, a indicat luni şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, înaintea reuniunii lunare a miniştrilor de externe din UE.
Uniunea Europeană analizează relansarea Misiunii UE de asistenţă de frontieră EUBAM Rafah, care nu mai este operaţională din 2007, când Hamas a preluat controlul complet în Fâşia Gaza.
Punctul de trecere de la Rafah, principala intrare pentru ajutoarele dinspre Egipt, a fost închis de când forţele israeliene au prelua controlul asupra lui de partea palestiniană acum aproape trei săptămâni.
‘Astăzi putem avea o decizie politică şi pe urmă este nevoie să fie implementată tehnic’, le-a declarat Borrell reporterilor, precizând că aceasta nu poate fi pusă în aplicare fără aprobare din partea Israelului, Egiptului şi palestinienilor.
Misiunea civilă ar avea nevoie de aprobarea unanimă a celor 27 de state UE. Deocamdată nu este clar ce rol ar avea, dar el ar trebuie adaptat pentru a reflecta natura potenţial periculoasă a unei astfel de operaţiuni.
Ministrul de externe austriac Alexander Schallenberg a declarat că va fi nevoie de ceva timp pentru a pune în aplicare o decizie privind misiunea. Potrivit unor diplomaţi, este improbabil ca misiunea UE să fie instituită înainte de încetarea ostilităţilor la Rafah.
Vorbind înaintea reuniunii miniştrilor de externe din UE, Borrell a declarat de asemenea despre prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu că se foloseşte de acuzaţii false de antisemitism împotriva Curţii Penale Internaţionale în scopuri politice personale.

Share our work

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *