Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-a exprimat duminică recunoştinţa faţă de ajutorul primit de la Joe Biden de la izbucnirea războiului, dar a spus că îi respectă decizia şi speră că oricine va fi noul şef al Casei Albe va continua să sprijine respingerea agresiunii ruse.

Președintele SUA a anunțat, duminică, că se retrage din cursa prezidențială pentru Casa Albă, după luni de controverse și gafe care au culminat cu dezbaterea eșuată pentru Biden, pe care a avut-o cu rivalul său republican la finalul lunii iunie.

Sprijin pentru Ucraina

„Ucraina îi este recunoscătoare preşedintelui Biden pentru sprijinul său neclintit în lupta Ucrainei pentru libertate, care, împreună cu sprijinul bipartizan puternic din Statele Unite, a fost şi continuă să fie esenţial”, spune Volodimir Zelenski într-o postare pe X.

„Multe decizii ferme au fost luate în ultimii ani şi vor fi amintite ca paşi îndrăzneţi luaţi de preşedintele Biden ca răspuns la vremuri dificile”, adaugă Zelenski. „Şi respectăm decizia dură, dar puternică de astăzi”, punctează liderul de la Kiev.

„Vom fi întotdeauna recunoscători pentru conducerea preşedintelui Biden. El a sprijinit ţara noastră în timpul celui mai dramatic moment din istorie, ne-a ajutat să-l împiedicăm pe Putin să ne ocupe ţara şi a continuat să ne sprijine pe parcursul acestui război teribil”, subliniază Zelenski.

„Situaţia actuală din Ucraina şi din întreaga Europă nu este mai puţin provocatoare şi sperăm sincer că o conducere puternică şi continuă a Americii va împiedica răul rusesc să reuşească sau să îşi răsplătească agresiunea”, conchide Zelenski care în urmă cu două zile a vorbit şi cu Donald Trump despre Ucraina.

”De ce a renunțat Joe Biden?” se întreabă, pe X, Time Magazine, care publică o copertă în care apare vicepreședinta SUA Kamala Harris și, în fața ei, un bărbat care l-ar înfățișa pe actualul președinte Joe Biden, dar a cărui față nu se mai vede.

Kamala Harris, cele mai mari șanse

Ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru, a afirmat, duminică seară, că, după retragerea lui Joe Biden din cursa electorală, Convenţia Democrată de luna viitoare va fi ”cu totul şi cu totul excepţională” şi a menţionat că evaluarea sa este că vicepreşedintele Kamala Harris are cele mai multe şanse de nominalizare.

Andrei Muraru a fost întrebat, duminică, la Digi 24, despre retragerea preşedintelui Biden din cursa electorală.

”Am avut o cascadă de evenimente cu totul şi cu totul excepţionale. Întâi a fost decizia Curţii Supreme privind imunitatea preşedintelui, apoi am avut dezbaterea prezidenţială televizată şi ultima şi poate cea mai importantă, tentativă de asasinat împotriva lui Donald Trump. Toate aceste evenimente combinate cu rumorile, care au curs de-a lungul timpului privind fragilitatea preşedintelui Biden, au condus la această decizie şi sigur poate cel mai important eveniment pentru lumea şi societatea americană a fost dezbaterea televizată care a arătat totuşi un preşedinte destul de fragil şi un oponent al său foarte hotărât. Şi la acel moment preşedintele a pierdut sprijinul presei progresiste. New York Times şi CNN au condus, au fost vârfurile de lance al acestei campanii pentru a-l forţa pe preşedinte să se retragă din cursă şi atunci sigur că donatorii s-au simţit în continuare nesiguri”, a afirmat ambasadorul României la Washington.

El a precizat că vicepreşedintele Kamala Harris are cele mai multe şanse să fie nominalizat candidat al Partidului Democrat la alegerile prezidenţiale.

”Din punctul meu de vedere, în acest moment se rescrie cu totul campania pentru alegerile prezidenţiale. Vom avea o Convenţie Democrată cu totul şi cu totul excepţională. Practic este preşedintele în exerciţiu care se retrage cel mai târziu din cursă, au făcut-o şi Harry Truman, au mai făcut-o şi alţii, dar niciodată nu au făcut-o cu patru luni înainte de alegeri. Deci vom avea o Convenţie Democrată în luna august care începe pe 19 august la Chicago cu totul excepţională care va rescrie cu totul regulile de aici şi care va imprima un alt curs acestei campanii pentru alegerea preşedintelui în noiembrie. Evaluarea mea este că vicepreşedintele Kamala Harris are cele mai multe şanse şi în scrisoarea preşedintele care a fost făcută public se vorbeşte explicit despre vicepreşedintele său. Deci din punctul meu de vedere, aşa vor sta lucrurile”, a explicat Andrei Muraru.

Impactul sondajelor

Anunțul retragerii lui Joe Biden din alegerile prezidențiale ar putea modifica rezultatele sondajelor de opinie anterioare. Cu toate acestea, cursa va fi foarte strânsă, după cum au arătat majoritatea sondajelor publicate în presa americană în ultimele săptămâni.

După dezbaterea ratată a lui Joe Biden cu Donald Trump, numeroase sondaje de opinie au măsurat șansele mai multor alți potențiali candidați democrați, inclusiv a vicepreședintelui Kamala Harris. Potrivit televiziunii ABC, Donald Trump o devansa net pe Kamala Harris (42%), cu 46% din intențiile de vot, în media celor 37 de sondaje realizate.

Totuși, diferența se reduce pe baza ultimelor măsurători efectuate după dezbaterea dezastruoasă a lui Joe Biden cu Trump, care a precipitat decizia acestuia de a se retrage. După cum relatează Washington Post, pe baza mediei celor unsprezece sondaje post-dezbatere, Trump conducea în fața lui Harris cu 1,5 puncte, față de 1,9 puncte pentru Biden.

Dacă luăm în calcul un al treilea candidat, cum ar fi independentul Robert Francis Kennedy Jr, diferența este și mai mică, dar îl avantajează totuși pe fostul președinte republican, întrucât acesta câștigă cu un punct, cu 48% față de 47% pentru actualul vicepreședinte.

Swing states, miză importantă

New York Times notează că Kamala Harris ar putea obține rezultate mai bune decât Joe Biden în unele dintre așa numitele swing states. În Virginia, vicepreședintele mărește diferența față de avantajul pe care Biden o avea deja în sondajele de opinie. Harris ar putea obține, de fapt, un scor mai bun în rândul tinerilor alegători, al alegătorilor de culoare și al femeilor. „Încă din aprilie, sondajele sugerau că Kamala Harris era mult în urma lui Joe Biden, dar ea a câștigat teren în sondajele recente”, notează cotidianul american.

În iulie, un sondaj Ipsos arăta că 70% dintre alegătorii simpatizanți ai Partidului Democrat ar fi „mulțumiți” dacă Joe Biden s-ar retrage în favoarea vicepreședintelui său. În același sondaj, dacă ar avea de ales, 29% dintre aceștia ar alege-o pe Kamala Harris drept candidat, față de 7% pentru guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, și 4% pentru Michelle Obama. Cu toate acestea, o mare parte dintre respondenți au fost indeciși: 15% au declarat că sunt indeciși și 31% nu au răspuns la întrebare.

Un alt sondaj Yougov pentru The Economist a arătat că 73% dintre susținătorii democraților o preferă pe Kamala Harris pentru nominalizare. Ea este urmată de ministrul transporturilor Pete Buttigieg cu 56% și de Bernie Sanders cu 52%. Acesta din urmă, pe de altă parte, a atras cea mai mare dezaprobare.

Prin urmare, consensul rămâne fragil în jurul actualului vicepreședinte. Cu toate acestea, recenta tentativă de asasinat împotriva lui Donald Trump și retragerea bruscă a lui Joe Biden ar putea schimba semnificativ rezultatele sondajelor de opinie.

Convenția Națională Democrată se reunește miercuri pentru a stabili procesul de selecție a unui nou candidat. În timp ce mai multe personalități ale partidului și-au acordat deja sprijinul pentru Kamala Harris, acesta nu este cu siguranță cazul fostului președinte Barack Obama, care nu a menționat numele fostului procuror din California în declarația sa publicată după anunțul retragerii lui Biden.

Biden, portret de președinte

Ales în Senat la vârsta de 30 de ani, și-a pierdut soția și fiica într-un accident cinci săptămâni mai târziu. Campaniile (cu scandaluri), asocierea cu Obama, promisiunea față de fiul său Beau. Și acum durerosul pas înapoi. Este povestea de viață a președintelui SUA, Joe Biden, prezentată de Corriere della Sera.

Biden, care în scrisoarea sa de adio a reafirmat că și-ar fi dorit să rămână la Casa Albă încă patru ani, convingându-se în cele din urmă că retragerea este cel mai bun lucru pentru partid și țară, va purta cu el convingerea care l-a însoțit toată viața: cea de a fi fost întotdeauna subestimat de partidul său, în ciuda unei cariere politice extraordinare de peste o jumătate de secol: senator, șef al Comisiei Juridice a Senatului (dând numele său unor legi importante și, uneori, controversate), președinte al Comisiei pentru Afaceri Externe (creând relații cu lideri din întreaga lume), vicepreședinte timp de opt ani în Casa Albă a lui Barack Obama și apoi președinte.

O carieră care a început în 1972, când Richard Nixon urma să fie implicat în scandalul Watergate și America încă lupta în Vietnam.

Joseph Robinette Biden deține un dublu record: a fost cel mai vârstnic președinte din istoria Statelor Unite (născut în 1942, a intrat la Casa Albă la 79 de ani), dar și cel mai tânăr senator: a fost singurul care a avut curajul să îl provoace pe Caleb Boggs, o forță a partidului republican, și, împotriva tuturor șanselor, a reușit să îl învingă, recuperând dezavantajul de 30 de puncte din primele sondaje de campanie.

Senator la 30 de ani

Este ales pe 7 noiembrie ’72, când nu avea încă vârsta minimă de 30 de ani cerută de Constituție pentru senatori: o va atinge 13 zile mai târziu. Dar, chiar înainte de inaugurare, pe 3 ianuarie anul următor, tragedia care i-a dat viața peste cap.

Un accident de mașină în care soția sa Neilia și fiica sa de un an, Naomi, au murit, în timp ce cei doi băieți ai săi, Beau și Hunter, au fost grav răniți. Zile teribile pentru Joe, de la triumf la tragedie: văduv, cu doi copii în spital, vrea să renunțe la funcția politică. Se gândește chiar la sinucidere. Prietenii săi îl conving să meargă mai departe: politica va fi cea care îi va da din nou un scop și speranță.

Este doar pagina de deschidere a unei vieți publice și private nesfârșite și bogate: construirea unei noi familii cu Jill Jacobs, căsătorită cinci ani mai târziu, paternitatea legii care combate violența împotriva femeilor, dar și legea din 1974 pentru reprimarea infracțiunilor violente care a impus prima interdicție asupra armelor de asalt, dar, prevăzând și o înăsprire puternică a pedepselor, a fost la originea lungului sezon de încarcerări în masă, în mare parte a afro-americanilor, chiar și pentru infracțiuni fără gravitate.

O greșeală pentru care Biden și-a cerut scuze în ultimii ani comunităților de culoare care l-au susținut, în ciuda faptului că în cariera sa, mereu în echilibru între idealism și un pragmatism care a mers uneori până la oportunism electoral, există o altă pată: Joe a fost un progresist angajat în luptele pentru extinderea drepturilor civile, dar, ales în Delaware și puternic dependent de electoratul alb din Wilmington care nu vedea cu ochi buni eforturile de desegregare desfășurate prin încercarea de a trimite mulți copii din ghetouri la școli mai bune, a devenit democratul din Congres care a luptat cel mai vehement împotriva folosirii celebrelor autobuze școlare galbene pentru a transfera elevii afro-americani la școli ”albe”.

În cadrul primei dezbateri pentru alegerile din 2020, Kamala Harris, de asemenea candidată, i-a reproșat traseismul politic de acum o jumătate de secol de care ea, pe atunci elevă la școala primară, a fost, de asemenea, victimă. Odată nominalizat, Biden a ales-o oricum ca adjunctă.

Obiectiv Casa Albă

Viața sa umană și politică este densă în pasaje esențiale: de la adolescența în orașul industrial Scranton, Pennsylvania, alături de un tată care l-a învățat să fie mereu de partea clasei muncitoare (Biden susține că a fost președintele cel mai apropiat de sindicate din întreaga istorie americană) la moartea, în 2015, a iubitului său fiu Beau din cauza unei tumori cerebrale, la problemele judiciare ale celuilalt fiu, Hunter.

Și, apoi, cele trei ascensiuni la Casa Albă: prima, în 1988, s-a încheiat dezastruos când s-a descoperit că copiase o parte din discursurile sale din cele ale liderului laburist britanic Neil Kinnock: „Dau vina pe aroganța pe care o aveam atunci”, a recunoscut președintele în urmă cu câțiva ani biografului său, Evan Osnos.

O înfrângere amară care i-a salvat viața: după pensionare, a mers la medicii săi pentru a se asigura de natura unor afecțiuni. A fost operat de urgență pentru un anevrism care era pe punctul de a-i exploda în creier: dacă ar fi continuat campania, ar fi murit.

A doua încercare a fost în 2008, curând forțat să se retragă, înghesuit cum era între două nave de luptă: pe de o parte Hillary Clinton, iar de cealaltă parte primul afro-american care cucerea Casa Albă. Dar apoi Obama l-a ales ca adjunct, dorind pe cineva ca el, senator timp de 36 de ani, care să știe cum să navigheze în Congres.

A treia candidatură, cea din 2020, era aparent cel mai puțin probabilă: prea bătrân și împins în spate de Sanders și Buttigieg, câștigătorii primelor trei primare. Dar a reapărut în Carolina de Sud datorită electoratului lui Jim Clyburn și în acel moment Obama a devenit regizorul propriei sale renașteri convingându-i pe ceilalți candidați moderați să renunțe și să-l susțină pe Biden pentru a opri cursa liderului stângii radicale, Bernie Sanders.

Biden vs. Clinton

Obama: binefăcătorul său de două ori, dar în mintea lui Joe este doar un altul care nu a crezut cu adevărat în valoarea sa. Biden nu l-a iertat niciodată pentru că nu l-a susținut pe el, adjunctul său, pentru cursa pentru Casa Albă din 2016, preferând-o pe Hillary Clinton. Fosta Primă Doamnă a fost învinsă de Trump, în ciuda faptului că a obținut cu câteva milioane de voturi mai multe decât candidatul republican.

În anul următor, Biden a scris ”Daddy, Make Me a Promise”, cartea emoționantă și îndurerată în care își reconstituie ultimii doi ani marcați de agonia și moartea fiului său preferat Beau, care ar fi trebuit să fie moștenitorul său politic. Și care își dorea foarte mult să-și vadă tatăl candidând din nou la președinție. Decedând, răpus de o tumoare pe creier, Beau i-a cerut tatălui său să-i promită că va fi bine în continuare, orice s-ar întâmpla.

Replici dureroase, dar marcate și de un fir al resentimentului pentru acel Obama carismatic, dar și un om calculat, care a preferat rațiunile inimii celor de oportunitate politică, predând partidul înapoi clanului Clinton.

Iar astăzi, desigur, Biden este din nou resentimentar față de Barack pentru că l-a împins, deși nu public, afară. Celor care l-au îndemnat să insiste mai mult, să fie mai explicit, Obama le-a explicat în aceste zile dramatice că, dacă ar fi făcut-o, ar fi obținut rezultatul opus: acela de a-l face pe Biden și mai încăpățânat în negațiile sale. Toți colaboratorii fostului președinte democrat fuseseră deja destul de expliciți. Începând cu strategul victoriilor sale electorale, David Axelrod: încă de la dezbaterea cu Trump din 27 iunie, care a ieșit prost pentru Biden, acesta considerase că candidatura sa era terminată. Dar avertizase, de asemenea, că va fi foarte dificil să convingă o persoană atât de încăpățânată precum Biden.

Multe episoade, dar cele care l-au modelat pe Joe, care sunt esențiale pentru a-l înțelege, aparțin adolescenței sale și primilor săi ani în politică. Tragedia din 1972, care l-a modelat și uman, dându-i acea empatie, acea capacitate de a transmite căldură umană, de a înțelege suferința celorlalți, care a fost poate cel mai mare atu al său, inclusiv în politică. Și, apoi, tenacitatea cu care a luptat împotriva bâlbâielii sale încă din copilărie.

Tenacitate a cărei altă față este încăpățânarea și chiar resentimentul care se acumulează atunci când crezi că eforturile tale nu sunt apreciate sau sunt chiar batjocorite. Pentru a înțelege furia lui Biden – care probabil nu mai este capabil să evalueze nivelul deteriorării sale fizice – împotriva unui partid care îl împinge la pensie, nu trebuie decât să citim o replică din biografia lui Osnos: „După multe decenii, Biden își amintește încă foarte bine numele colegilor de școală care l-au umilit pentru dificultățile sale. De ani de zile revine la subiect vorbind despre vulnerabilitate și importanța de a avea respect.”

Reacții internaționale

Reacţiile liderilor mondiali la anunțul lui Biden se pot împărţi în trei mari categorii: cei care l-au lăudat pe Biden pentru decizia sa, cei care au folosit momentul pentru a-şi exprima încrederea în candidatul republican la preşedinţie Donald Trump şi cei care păreau să se bucure pur şi simplu că pot împărtăşi online faptul că trăiesc un moment atât de important, scrie POLITICO.

Cancelarul german Olaf Scholz a declarat pe X: „Prietenul meu Joe Biden a realizat multe: pentru ţara sa, pentru Europa, pentru lume. Datorită lui, cooperarea transatlantică este strânsă, NATO este puternică şi SUA este un partener bun şi de încredere pentru noi. Decizia sa de a nu mai candida merită respect”.

Premierul polonez Donald Tusk l-a lăudat şi el pe Biden pe X: „Aţi luat multe decizii dificile datorită cărora Polonia, America şi lumea sunt mai sigure, iar democraţia mai puternică. Ştiu că aţi fost condus de aceleaşi motivaţii atunci când v-aţi anunţat decizia finală. Probabil cea mai dificilă decizie din viaţa dumneavoastră”.

Premierul Regatului Unit, Keir Starmer, a declarat că respectă decizia lui Biden, adăugând pe X: „Ştiu că, aşa cum a făcut de-a lungul carierei sale remarcabile, el va fi luat decizia pe baza a ceea ce crede că este cel mai bine pentru poporul american”.

Premierul ceh Petr Fiala a scris pe Twitter: „Este, fără îndoială, decizia unui om de stat care şi-a servit ţara timp de decenii. Este un pas responsabil şi dificil din punct de vedere personal, dar este cu atât mai valoros. Ţin pumnii pentru SUA, pentru ca un preşedinte bun să iasă dintr-o competiţie democratică între doi candidaţi puternici şi egali”.

Reacții la Kremlin

Aurore Lalucq, deputat european din partea grupului Socialiştilor şi Democraţilor şi în curând lider al Comisiei pentru afaceri economice şi monetare a Parlamentului, a scris pe Twitter: „Un mare preşedinte, cu siguranţă”.

Comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni, a mers mai departe într-o postare pe Instagram, mulţumindu-i lui Biden pentru serviciile sale şi dezvăluind o figurină a Kamalei Harris, despre care mărturiseşte că stă pe biroul său din Bruxelles.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia monitorizează cu atenţie situaţia din SUA, după retragerea lui Joe Biden din cursa prezidenţială, dar prioritatea rămâne operaţiunea militară specială, referire la războiul din Ucraina.

„Mai sunt încă patru luni până la alegeri, iar aceasta este o perioadă lungă de timp în care se pot schimba multe. Trebuie să fim răbdători şi să monitorizăm cu atenţie ceea ce se întâmplă. Prioritatea pentru noi este operaţiunea militară specială”, a declarat Peskov, referindu-se la războiul din Ucraina, conform The Guardian.

Kamala Harris, prima reacție

Vicepreședinta SUA Kamala Harris a declarat, citată de NBC News, că este ”onorată” să aibă sprijinul președintelui american în funcție Joe Biden pentru cursa electorală din noiembrie:

„Sunt onorată să am sprijinul președintelui și intenția mea este să câștig această nominalizare”, a declarat ea într-o declarație după anunțul și sprijinul lui Biden. „Voi face tot ceea ce îmi stă în putere pentru a uni Partidul Democrat – și pentru a uni națiunea noastră – pentru a-l învinge pe Donald Trump și agenda sa extremă Project 2025.

„Mai avem 107 zile până în ziua alegerilor. Împreună, vom lupta. Și împreună, vom câștiga”, a spus ea.

Kamala Harris, o avocată de culoare în vârstă de 55 de ani, cu origini indiene și jamaicane, este prima femeie vicepreședinte al Statelor Unite ale Americii, după ce Joe Biden a fost anunțat de toate marile televiziuni americane ca fiind cel de-al 46-lea președinte al SUA. Kamala Harris a fost în România în martie 2022. 

Kamala Harris, desemnată vicepreședinte de Joe Biden, are un profil nou pentru administrația de la Casa Albă: femeie, de culoare, cu origini indiene și jamaicane.

Kamala Harris a fost considerată mult timp una dintre opțiunile principale în cursa pentru acest rol. De altfel, ziarul Politico a publicat recent un material în care susținea că Biden ar fi ales-o ca vicepreședintă pe Kamala Harris, dar publicatia online a retractat ulterior acel material.

Dintr-o lista scurtă pe care se mai aflau, printre altele, senatoarele Tammy Duckworth (Illinois), Elizabeth Warren (Massachusetts) și Tammy Baldwin (Wisconsin), guvernatoarea Gretchen Whitmer (Michigan), Susan Rice, fosta consilieră a Casei Albe pe probleme de securitate, sau fosta mâna dreaptă a procurorului general al Statelor Unite, Sally Yates, Harris a ieșit câstigatoare. Este o confirmare a statutului său important pentru una dintre cele mai interesante și influente vedete ale partidului.

Harris este o senatoare ce reprezintă California, cel mai populat stat american. Experiența politică pe care o aduce din acel stat, cunoscut pentru forța economiei sale și creuzetul demografic, este un avantaj solid. În plus, Harris a fost una dintre candidatele la nominalizarea Partidului Democrat pentru Casa Albă, având astfel experiență de campanie pentru un post politic atât de important.

Acest lucru o va ajuta cu siguranță în lunile următoare, când viața și cariera ei se vor afla sub lupa iscoditoare a rivalilor republicani, a presei și a publicului.

Deși este oarecum un novice pe scena politică de la Washington, unde se află la primul său mandat de senator, Harris și-a câstigat o reputație de politician intransigent și eficient în două dintre cele mai importante comitete din Senat: Intelligence și Judiciary.