Preşedintele Klaus Iohannis, prezent la cea de a patra reuniune a Comunităţii Politice Europene, desfăşurată în Marea Britanie, a pledat pentru cooperarea în domeniul energiei şi pentru continuarea sprijinului acordat Ucrainei, se arată în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale de la București, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Energie şi conectivitate

Şeful statului român a participat la discuţiile în format restrâns în cadrul grupului de lucru pe tema “Energie şi conectivitate”, în continuarea discuţiilor pe aceeaşi temă, co-prezidate de România şi Norvegia la reuniunea de la Granada.

Klaus Iohannis a precizat că demersurile de întărire a cooperării în domeniul energiei şi al conectivităţii “reprezintă obiective esenţiale pentru consolidarea rezilienţei naţionale şi europene, într-un context marcat de provocarea gestionării schimbărilor climatice, dar şi de evoluţii precum cele din Ucraina, care au reconfirmat nevoia de acţiune pentru a limita dependenţele strategice”.

În context, preşedintele a evidenţiat eforturile României în susţinerea acestor domenii, precum şi rolul ţării noastre la nivel regional, inclusiv printr-o implicare mai activă în proiectele la Marea Neagră. De asemenea, el a subliniat importanţa consolidării conexiunilor energetice la nivel naţional şi regional şi al dezvoltării infrastructurii energetice, care pot avea o contribuţie majoră la consolidarea independenţei energetice la nivel european.

Klaus Iohannis a făcut referire la obiectivul de dezvoltare a interconexiunilor dintre sistemul naţional de transport al gazelor naturale şi sistemele similare din state precum Bulgaria, Ungaria şi Austria şi a pledat, totodată, pentru necesitatea unei susţineri active a conectivităţii în relaţia cu Ucraina şi Republica Moldova, atât pentru consolidarea rezilienţei acestora, cât şi în scopul facilitării integrării lor în contextul lansării recente a negocierilor de aderare la UE cu cele două state.

Sprijin românesc

Șeful statului român a reiterat susţinerea de către ţara noastră pentru îndeplinirea obiectivelor vizate de tranziţia spre neutralitatea climatică, context în care a evidenţiat şi necesitatea promovării conjugate de soluţii inovative şi sustenabile pentru asigurarea aprovizionării cu energie şi pentru consolidarea securităţii energetice europene.

În marja reuniunii a avut loc o întâlnire a liderilor din România, Marea Britanie, Polonia, Franţa şi Germania cu preşedintele Maia Sandu. Liderii au felicitat Republica Moldova pentru reformele realizate în perioada recentă şi pentru începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, pentru angajamentul ferm pe calea integrării europene şi pentru rezilienţa demonstrată în contextul presiunilor externe exercitate ca urmare a războiului rus de agresiune din Ucraina. Totodată, aceştia şi-au reafirmat hotărârea în a continua să sprijine Republica Moldova în obiectivele sale privitoare la pace, prosperitate şi democraţie, precizează sursa citată.

Liderii Franței, Germaniei, Marii Britanii, Poloniei, României și UE s-au întâlnit joi, la Palatul Blenheim din Oxfordshire, cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, pentru a discuta despre cooperarea pentru o Moldova pașnică și stabilă.

Întrevederea a avut loc în contextul celui de-al patrulea summit al Comunității Politice Europene găzduit de către premierul Marii Britanii, Keir Starmer.

Într-o postare pe Facebook, președinta Republicii Moldova a subliniat că “Keir Starmer, Prim-ministrul britanic, care este și gazda evenimentului, Președintele Franței, Emmanuel Macron, Cancelarul federal al Germaniei, Olaf Scholz, Președintele României, Klaus Iohannis, Prim-ministrul polonez, Donald Tusk, și Președintele Consiliului European, Charles Michel, și-au reafirmat sprijinul pentru Republica Moldova și au apreciat reformele pe care le implementăm”.

“Ne-am angajat să continuăm să muncim împreună pentru a face Moldova tot mai puternică, pentru a menține pacea și, în acest climat de siguranță, să dezvoltăm economia și să îmbunătățim condițiile de viață ale cetățenilor noștri”, a continuat Maia Sandu.

Platformă europeană

Comunitatea Politică Europeană (CPE) este o platformă pentru coordonare politică lansată cu prilejul Consiliului European din iunie 2022, în contextul efectelor grave ale războiului de agresiune declanşat de Rusia împotriva Ucrainei. Obiectivul acestui format îl reprezintă promovarea dialogului politic şi a cooperării pe teme de interes comun, pentru consolidarea securităţii, stabilităţii şi a prosperităţii pe continentul european.

Acesta a fost de-al patrulea CPE care va avea loc de la crearea forumului, la 9 mai 2022, la inițiativa președintelui francez Emmanuel Macron, care deținea atunci președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene

Reuniunea Comunității Politice Europene, care și-a desfășurat cele trei reuniuni anterioare la Praga (Cehia), Bulboaca (Republica Moldova) și Granada (Spania), a avut loc la Palatul Blenheim din Oxfordshire – un sit al Patrimoniului Mondial UNESCO și locul de naștere și casa părintească a fostului prim-ministru Sir Winston Churchill, care a jucat un rol central în lupta împotriva agresiunii și tiraniei în Europa.

La ultima reuniune de la Granada, discuțiile s-au axat pe sprijinul pentru Ucraina, Inteligență Artificială și migrația ilegală. În R.Moldova, accentul a fost pus pe sprijinirea țării gazdă în fața amenințărilor hibride rusești, precum și pe consolidarea rezilienței energetice. La prima reuniune a CPE de la Praga discuțiile s-au axat pe invazia lui Putin în Ucraina și pe necesitatea ca Europa să rămână unită împotriva agresiunii sale.

Procese dinstincte

Comunitatea Politică Europeană (CPE) și integrarea europeană a Republicii Moldova sunt două procese distincte, dar care se pot influența reciproc.

CPE este o inițiativă propusă de președintele francez Emmanuel Macron în 2022, care urmărește să creeze un forum de cooperare politică între țările europene, inclusiv cele care nu sunt membre ale Uniunii Europene (UE). Scopul principal al CPE este de a aborda provocările comune, cum ar fi securitatea, schimbările climatice și energia, și de a promova stabilitatea pe continentul european.

Integrarea europeană a Republicii Moldova se referă la procesul de apropiere și eventuală aderare la UE. Acest proces implică adoptarea și implementarea acquis-ului comunitar (legislația UE), reforme economice și politice, și respectarea criteriilor de la Copenhaga (democrație, economie de piață funcțională, capacitatea de a-și asuma obligațiile de membru).

CPE oferă o platformă de cooperare politică și dialog. Aceasta poate facilita colaborarea între Moldova și țările UE, fără a implica imediat procesul formal de aderare.

Este un forum inclusiv, cu state membre și non-membre ale UE, permițându-le să participe la discuții și decizii comune pe probleme de interes comun.

CPE vs. UE

Integrarea europeană a Republicii Moldova implică un proces formal și structurat de aderare la UE. Acesta presupune îndeplinirea unor criterii stricte și adoptarea legislației europene. Aderarea la UE aduce beneficii economice substanțiale, acces la fonduri europene, și integrarea într-un bloc politic și economic puternic.

Participarea în CPE poate sprijini eforturile de reformă ale Moldovei, oferind sprijin tehnic și politic din partea țărilor membre ale UE.

CPE poate oferi o platformă unde Moldova poate să-și promoveze obiectivele de integrare europeană și să demonstreze angajamentul său pentru reformele necesare.

CPE nu înlocuiește aderarea la UE, ea neputând să ofere aceleași avantaje economice, juridice și politice pe care le oferă statutul de membru al UE. CPE este un forum informal și nu are capacitatea de a impune reguli sau de a oferi sprijin financiar semnificativ.

Comunitatea Politică Europeană nu poate înlocui integrarea europeană a Republicii Moldova, deoarece cele două au scopuri și mecanisme diferite. CPE poate sprijini procesul de integrare prin facilitarea dialogului și cooperării politice, dar nu poate oferi beneficiile complete ale aderării la UE. Prin urmare, pentru Republica Moldova, participarea în CPE ar trebui văzută ca un complement al eforturilor de integrare europeană, și nu ca un substitut al acestora.