Republica Moldova, start neoficial pentru alegerile parlamentare

de | nov. 6, 2024 | Moldova Electorală | 0 comentarii

Fostul bașcan al Găgăuziei, Irina Vlah, a anunțat crearea unui nou partid politic în R. Moldova, la doar câteva zile de la sfârșitul perioadei electorale din 2024 în fosta republică sovietică. Potrivit politicianului, „Inima Moldovei” are scopul de a reprezenta interesele cetățenilor și de a contribui la dezvoltarea sustenabilă a țării. Politici regionale În cadrul […]

Fostul bașcan al Găgăuziei, Irina Vlah, a anunțat crearea unui nou partid politic în R. Moldova, la doar câteva zile de la sfârșitul perioadei electorale din 2024 în fosta republică sovietică. Potrivit politicianului, „Inima Moldovei” are scopul de a reprezenta interesele cetățenilor și de a contribui la dezvoltarea sustenabilă a țării.

Politici regionale

În cadrul unei conferințe de presă, Irina Vlah a subliniat că partidul va pune accent pe unitate și prosperitate, având ca obiective principale dezvoltarea infrastructurii și îmbunătățirea serviciilor publice. „Într-o perioadă de instabilitate politică și provocări economice în Republica Moldova, „Inima Moldovei” va colabora cu diverse partide pentru a promova politici care sprijină dezvoltarea regiunilor, în special cele mai puțin dezvoltate. Partidul își propune să abordeze probleme precum migrarea, sărăcia și reformele necesare în educație și sănătate. De asemenea, va avea o activitate concentrată atât la nivel național, cât și regional, cu o atenție specială pentru comunitățile din Găgăuzia și alte zone defavorizate”, a declarat Irina Vlah.

Carieră politică

Irina Vlah este prima femeie aleasă în funcția de guvernator al Unității Teritorial Administrative Găgăuzia, exercitând două mandate în perioada 2015-2023. Ea s-a născut la 26 februarie 1974, în orașul Comrat, raionul Comrat. Este divorțată și are un copil.

Între 1991 și 1996 a studiat la Universitatea de Stat din Comrat, iar între 2001 și 2008 a urmat studiile la Institutul de Istorie, Stat și Drept al Academiei de Științe a Moldovei. Este doctor în drept, titlul lucrării sale de doctorat fiind „Concepția modernă a dezvoltării serviciului public în Republica Moldova”.

Și-a început cariera în 1996, în calitate de jurist la Inspectoratul Fiscal din UTA Găgăuzia, unde a lucrat până în 2003. Din anul 2003 a deținut funcția de șefă a Departamentului Juridic al Comitetului Executiv al Găgăuziei.

A fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova și a făcut parte din componența Comitetului Executiv Politic al Partidului Comuniștilor. În ianuarie 2015, înaintea alegerilor pentru funcția de bașcan, Irina Vlah a anunțat că părăsește rândurile comuniștilor. Două luni mai târziu, beneficiind de susținerea politică a socialiștilor, a obținut, din primul tur, victoria la alegerile pentru funcția de bașcan. Patru ani mai târziu este realeasă pentru încă un mandat.

Platforma Moldova

În 2023 a anunțat că își va forma propriul proiect politic după ce își încheie mandatul de guvernator al UTA Găgăuzia, iar la 16 noiembrie a lansat Asociația Obștească „Platforma Moldova”, un proiect sociopolitic antiguvernamental.

Potrivit declarației de avere pentru anul 2023, Irina Vlah a obținut un salariu de 517.700 de lei în funcția de bașcan. Aceasta deține în proprietate un apartament de 113 metri pătrați, obținut prin contract de donație, cu o valoare declarată de peste 657.000 de lei. Mai deține în proprietate și un garaj, obținut, la fel, prin contract de donație, cu valoarea de peste 121.000 de lei.

În alegerile prezidențiale din Republica Moldova, desfășurate pe 20 octombrie 2024, Irina Vlah a candidat ca independentă, obținând 5,38% din voturi, clasându-se pe locul patru. În ziua scrutinului, Vlah a declarat că a votat pentru o Moldovă pașnică și neutră, unde cetățenii trăiesc în armonie și nu sunt nevoiți să emigreze.

Referitor la referendumul constituțional privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, care a avut loc concomitent cu alegerile prezidențiale, Vlah a susținut organizarea unui referendum pe tema neutralității țării, considerând că o astfel de decizie trebuie luată de popor, nu de conducerea politică.

După primul tur al alegerilor, Vlah a îndemnat alegătorii să participe masiv la turul doi, programat pentru 3 noiembrie 2024, și să voteze împotriva Maiei Sandu, considerând că astfel pot contribui la salvarea Moldovei

În concluzie, Irina Vlah a promovat o viziune de neutralitate și pace pentru Republica Moldova, opunându-se aderării la Uniunea Europeană și susținând organizarea unui referendum privind statutul de neutralitate al țării.

Acuzații de corupție

În cadrul unei investigații, jurnaliștii de la Anticoruptie.md au scris că Irina Vlah a fost criticată pentru dezinformările pro-Kremlin lansate în campania sa electorală, fiind sancționată de Consiliul Audiovizualului pentru promovarea narațiunilor false privind înarmarea Moldovei și asocierea Maiei Sandu cu războiul.

În 2014, Irina Vlah a fost unul dintre inițiatorii organizării pe teritoriul regiunii a două „referendumuri” declarate ilegale: „referendumul” legislativ pentru autodeterminarea externă a locuitorilor din regiunea găgăuză; „referendumul” consultativ privind vectorul de dezvoltare externă a Republicii Moldova.

În cadrul plebiscitelor au participat circa 70% din populația locală cu drept de vot, iar peste 98% din votanți s-au exprimat pentru aderarea la Uniunea Vamală Rusia – Belarus – Kazahstan.

Organizarea „referendumurilor” a fost ilegală, iar rezultatele lor nu au avut efecte juridice. Totuși, acest eveniment a obținut importanță politică pentru administrația regiunii, acțiune exploatată propagandistic în contextul actualelor alegeri prezidențiale și al referendumului cu privire la integrarea R. Moldova în Uniunea Europeană. Cele două acțiuni ilegale din 2014 au fost organizate în ajunul semnării Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană.

Război juridic

În timpul celor două „referendumuri”, în 2014, în regiunea găgăuză a fost lansată dezinformarea că locuitorii regiunii au dreptul să își aleagă vectorul de dezvoltare externă.

În realitate, conform Legii din 1994 cu privire la statutul regiunii găgăuze, locuitorii au dreptul la autodeterminare externă numai în cazul în care R. Moldova își pierde independența. Moldova nu și-a schimbat statutul de stat independent și suveran nici în 2014 și nici nu își propune să facă acest lucru în 2024. Mesajele despre legalitatea și legitimitatea unor astfel de referendumuri în autonomie sunt neîntemeiate.

În opinia actualei candidate la Președinția Republicii Moldova, organizarea „referendumurilor” pe data de 2 februarie 2014 a dus la „consolidarea societăţii găgăuze”.

Ea a subliniat că „referendumul a fost unul popular, populaţia autonomiei a reuşit să se consolideze, să se mobilizeze şi să declare că are opinie proprie, diferită de cea oficială”.

În ianuarie 2015, înaintea alegerilor pentru funcția de bașcan, Irina Vlah a anunțat că părăsește rândurile comuniștilor. Două luni mai târziu, beneficiind de susținerea politică a socialiștilor, a obținut victorie chiar din primul tur al alegerilor pentru funcția de bașcan.

„Asistența metodologică” din partea Kremlinului

O investigație realizată de Rise.md a dezvăluit că, în timpul campaniei electorale, Irina Vlah a beneficiat de „asistență metodologică” din partea Kremlinului cel puțin la elaborarea discursurilor electorale.

Iată câteva citate incluse de Kremlin și rostite, ulterior, de Irina Vlah:

„Situația este agravată de Acordul de Asociere cu UE, un Acord de aservire care ne-a fost impus din exterior și care a dus la ruperea relațiilor economice vitale cu Rusia, atât ale autonomiei, cât și ale Moldovei în general.”

„Chemăm toți locuitorii din Găgăuzia, toți patrioții autonomiei noastre, să susțină echipa noastră și să voteze pentru un viitor demn alături de Rusia! Viitorul Găgăuziei este decis astăzi!”

Deși Irina Vlah a făcut campanie pentru apropierea de Rusia, asistența financiară pentru regiunea găgăuză a venit din partea UE. În perioada celui de-al treilea an de mandat al Irinei Vlah a fost semnat un Acord cu Uniunea Europeană, care prevedea alocarea a trei milioane de euro pentru implementarea proiectului „Susţinerea autorităţilor publice locale” (SLPA).

Potrivit jurnaliștilor de investigație, o parte importantă din această asistență financiară a fost utilizată de autoritățile regiunii pentru niște proiecte-fantomă. În iunie 2023, într-un interviu pentru presă, Irina Vlah, deja în calitate de fost başcan al UTA Găgăuzia, a menţionat că proiectul respectiv a fost realizat cu succes.

Afacerile fratelui

La sfârșitul celui de-al doilea mandat al Irinei Vlah în funcția de guvernator al regiunii, firma fratelui acesteia s-a pomenit în centrul unui scandal legat de gestionarea grâului din Fondul de rezervă. 

O investigație a reporterilor Centrului de Investigații Jurnalistice a dezvăluit că, odată ce a fost demarat un control al cantității de grâu existente în depozite, mai exact, cu trei zile înainte să înceapă verificarea, grâul a fost transportat la depozitele „Colhoz-Pobeda” noaptea târziu, unde se păstra o parte din cereale. Acest lucru a fost făcut de Demir-Agro, compania lui Serghei Vlah, fratele fostului bașcan.

„Cel mai important este că afacerea lui nu avea legătură cu bugetul Găgăuziei. Și nu înțeleg cum l-aș fi putut ajuta. Afacerile lui nu au legătură cu bugetul Găgăuziei și întreprinderile găgăuze”, a spus Irina Vlah.

În regiunea găgăuză, Demir-Agro a devenit cunoscută de când Irina Vlah a preluat funcția de bașcan în 2015. Compania este specializată în cumpărarea cerealelor în Moldova și vânzarea în străinătate. În 2016, Demir-Agro a ocupat primul loc la concursul pentru cel mai bun antreprenor al Găgăuziei la două categorii: „Cel mai bun exportator” și „Mecena anului”.

Cinci ani mai târziu, în 2021, Demir-Agro a anunțat procedură de insolvență. În același an, una dintre băncile comerciale din Republica Moldova a intentat un proces împotriva acestei companii pentru nerambursarea unui împrumut în valoare de trei milioane de dolari. Creditul a fost acordat în 2019-2020. Drept urmare, la 21 noiembrie 2022, instanța de fond a decis să recupereze 3,2 milioane de dolari de la Serghei Vlah.

Dezinformările pro-Kremlin  

În ajunul și în decursul campaniei electorale pentru funcția de președinte, Irina Vlah a lansat mai multe dezinformări proruse.

De exemplu, Consiliul Audiovizualului a sancționat, în ședința din 28 iunie 2024, postul TVC 21 cu amendă de 10.000 de lei pentru că fosta guvernatoare a regiunii găgăuze, în cadrul unei emisiuni a televiziunii respective, a lansat mai multe dezinformări pro-Kremlin în care a asociat-o pe Maia Sandu cu războiul, a vorbit despre înarmarea Moldovei, pe fondul închiderii școlilor.    

Ministerul Apărării arată că finanțările respective au crescut nu în ultimele luni, ci în ultimii doi ani, după invazia Federației Ruse în Ucraina.

Astfel, în 2022, instituția de apărare a avut un buget de circa 1,57 miliarde de lei, ceea ce constituia (0,38% din PIB). În 2023, alocațiile au fost majorate cu 649,9 milioane de lei, constituind circa 1,697 miliarde de lei (0,55% din PIB). În 2024, bugetul Ministerului Apărării a crescut cu 270,9 milioane de lei, ajungând la circa 1,968 miliarde de lei (0,65% din PIB). 

În cadrul aceleiași emisiuni, Irina Vlah a reluat narațiunea falsă conform căreia Maia Sandu este acuzată de închiderea școlilor atât în perioada în care a deținut funcția de ministru al Educației (2012-2015), cât și în prezent, în calitate de președinte al R. Moldova.

Datele Biroului Național de Statistică arată că, în 2012-2015, când Maia Sandu a fost ministrul Educației, și-au încetat activitatea 73 de instituții de învățământ primar și secundar. În 2012, numărul total de instituții a constituit 1.394, iar în 2015 – 1.321. Totodată, reducerea numărului de instituții de învățământ se atestă atât în perioadele anterioare, cât și în cele ulterioare. 

Autoritățile au explicat necesitatea unor astfel de măsuri prin declinul demografic cauzat de sporul negativ al populației și de exodul peste hotare, ce au condus la reducerea semnificativă a numărului elevilor și al studenților. În 1990-2012, numărul elevilor s-a înjumătățit, în timp ce numărul instituțiilor școlare s-a redus doar cu 14,6%.

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Concurs eseuri