Perioada electorală pentru alegerile prezidențiale și referendumul republican constituțional din 20 octombrie curent va începe joi, 1 august 2024. Totodată, campania electorală va începe din 20 septembrie 2024, relatează mass-media de la Chișinău.

Alegeri și referendum

Acest lucru este stipulat în Programul calendaristic pentru realizarea acțiunilor de organizare și desfășurare a alegerilor prezidențiale și a referendumului republican constituțional din data de 20 octombrie 2024, care a fost aprobat recent de Comisia Electorală Centrală.

Documentul stabilește acțiunile ce urmează a fi întreprinse pentru organizarea alegerilor prezidențiale și a referendumului, termenele de realizare a acestora, precum și responsabilii de fiecare acțiune pornind de la competențele principalilor subiecți implicați în procesul electoral. Acesta urmează să fie transmis, spre informare şi realizare, în limita competențelor, partidelor politice reprezentate în Parlament, autorităților publice centrale și locale, precum şi organelor electorale, după formarea acestora.

CEC a menționat că perioada de desemnare și colectarea semnăturilor susținătorilor candidaților la alegerile pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova, cât și depunerea documentelor pentru înregistrarea în calitate de participant la referendum, va demara din 21 august.

Hotărârile Comisiei Electorale Centrale pot fi consultate pe pagina web oficială www.cec.md, la rubrica „Ședințe CEC”, compartimentul „Hotărâri CEC” sau accesând linkul https://bit.ly/3NMwWIM.

Milioane de alegători

Numărul total al alegătorilor înregistrați oficial în R.Moldova este de peste 3,3 milioane, potrivit unui comunicat de presă al Comisiei Electorale Centrale de la Chișinău.

Cei mai mulți alegători sunt înregistrați în municipiul Chișinău – peste 644 de mii. Urmează regiunea autonomă găgăuză – cu peste 128 de mii, și municipiul Bălți – cu  aproximativ 97 de mii de alegători.

În listă au fost incluse și persoanele care dețin cetățenia R.Moldova, dar nu au înregistrare la domiciliu sau viză de reședință, inclusiv cele care au emigrat autorizat în străinătate. Este vorba de cca 288 de mii de alegători, potrivit CEC.

De asemenea, în listă au fost trecuți și cetățenii moldoveni din regiunea transnistreană care au drept de vot – peste 273 de mii de persoane.

Mobilizarea electoratului

La referendumul din toamnă este nevoie de o mai mare mobilizare a cetățenilor pentru a nu permite ca legitimitatea acestuia să fie contestată, consideră analistul politic Ion Tăbârță, comentând rezultatele sondajului IRI, care arată că 53% dintre cetățenii Rep. Moldova ar vota pentru aderarea la Uniunea Europeană. Implicarea diasporei este crucială, dar avem nevoie și de o mobilizare majoră în interiorul țării, în contextul în care „partidele de stânga vor face tot posibilul pentru a compromite acest referendum”, a declarat acesta, citat de Radio Chișinău.

„Totuși, 36% contra este destul de mult, 53% este destul de puțin, de aceea noi avem nevoie de o mobilizare foarte mare, pentru că, dacă în interiorul țării spre exemplu va fi mobilizare mică, și chiar dacă va fi un vot pozitiv, cel de 53% va fi contestat, va fi contestată legitimitatea referendumului (…). Vor fi niște campanii mediatice pentru a scădea legitimitatea acestui referendum, de aceea noi avem nevoie de o mobilizare, și apropo aici este un factor foarte important, chiar din cei care au spus că vor vota sau vor vota în contra, trebuie de văzut câți din ei vor boicota, că eu nu exclud că din cei care sunt de centru, așa mai moderat, au spus da, vom merge, dacă anumiți lideri ai partidelor politice în contextul de atunci vor face apel să nu meargă, sau se va crea un for negativ față de doamna președinte, față de guvernare, atunci nu exclud să mărească această rată a absenteismului sau a celor care intenționat vor boicota. Însă, este de așteptat ca din toamnă să se întețească campaniile de dezinformare, de discreditare a referendumului, la sigur vom avea anumite provocări”, a mai adăugat acesta.

Cercetarea mai arată că numărul celor care au exprimat o probabilitate de a merge la vot la referendumul pentru integrarea europeană a scăzut de la 81% în ianuarie-februarie la 79 la sută în mai-iunie, iar al celor care au declarat că cel mai probabil nu vor participa, dimpotrivă, a crescut cu un procent, de la 11 la 12 la sută.

Sondajul IRI a fost realizat în perioada 23 mai – 13 iunie, pe un eșantion de 1 225 de respondenți, cu o marjă de eroare de +/- 2,8%.

Războiul pentru R.Moldova

Rusia a intensificat eforturile de influențare a referendumului privind aderarea Moldovei la Uniunea Europeană, programat pentru octombrie 2024, în paralel cu alegerile prezidențiale. Aceste acțiuni fac parte dintr-o strategie mai amplă a Kremlinului de a împiedica integrarea europeană a fostelor republici sovietice, inclusiv R. Moldova, și de a restabili influența sa în regiune.

Printre tacticile utilizate de Rusia se numără diseminarea dezinformării, susținerea financiară și logistică a grupurilor pro-ruse, și corupția. Un exemplu notabil este sprijinul acordat de Kremlin oligarhului Ilan Șor, care conduce un partid politic ce promovează interesele ruse în Moldova. Șor și partidul său sunt acuzați de diverse activități ilegale, inclusiv cumpărarea de voturi și organizarea de proteste anti-guvernamentale, toate acestea fiind finanțate din fonduri rusești.

Regiunile separatiste din Moldova, cum ar fi Transnistria și Găgăuzia, sunt puncte focale ale influenței ruse. Transnistria, în special, rămâne sub controlul de facto al Rusiei, care menține trupe în zonă și folosește această regiune pentru a exercita presiuni asupra Chișinăului, inclusiv prin intermediul serviciilor federale de informații rusești care mențin o prezență semnificativă în zonă.

Recent, Rusia a susținut apelurile liderilor transnistreni pentru „protecție” împotriva influenței europene, similar cu acțiunile sale în Ucraina.

Pentru a contracara aceste influențe, autoritățile R. Moldova au întărit măsurile de securitate și au solicitat sprijin internațional, inclusiv din partea României.

SUA, Marea Britanie și Canada au emis o declarație comună prin care acuză Rusia de subminarea proceselor democratice din Moldova și și-au exprimat sprijinul pentru eforturile Chișinăului de a menține stabilitatea și integritatea democratică a țării.

În ciuda acestor provocări, sondajele indică faptul că o majoritate a cetățenilor moldoveni susțin aderarea la UE, ceea ce oferă guvernului un mandat puternic pentru a continua reformele pro-europene. Succesul referendumului ar putea consolida parcursul european al Moldovei și ar diminua influența grupurilor pro-ruse pe fondul alegerilor parlamentare din vara anului 2025.