Comisia Electorală Centrală (CEC) a recepționat pe parcursul zilei de 22 august 2024, documente pentru înregistrarea altor șase grupuri de inițiativă pentru susținerea candidaților la funcția de Președinte al Republicii Moldova, relatează mass-media de la Chișinău.

Inflație de candidați

Setul de documente au fost depuse de către: grupul de inițiativă constituit de cetățeni pentru susținerea candidatului Tudor Ulianovschi; grupul de inițiativă constituit de Partidul Politic „Partidul Nostru” pentru susținerea candidatului Renato Usatîi; grupul de inițiativă constituit de cetățeni pentru susținerea candidatei Irina Vlah; grupul de inițiativă constituit de Coaliția pentru Unitate și Bunăstare pentru susținerea candidatului Igor Munteanu; grupul de inițiativă constituit de Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” pentru susținerea candidatei Maia Sandu; grupul de inițiativă constituit de cetățeni pentru susținerea candidatei Ludmila Corsun.

Anterior, Comisia Electorală Centrală de la Chișinău a recepționat de la începutul perioadei permise de legislație documente în vederea înregistrării a 5 grupuri de inițiativă pentru susținerea candidaților la funcția de Președinte al Republicii Moldova.

Potrivit instituției, este vorba despre următoarele grupuri: grupul de inițiativă constituit de Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei pentru susținerea candidatului Ion Chicu; grupul de inițiativă constituit de cetățeni pentru susținerea candidatului Vasile Tarlev; grupul de inițiativă constituit de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova pentru susținerea candidatului Alexandr Stoianoglo; grupul de inițiativă constituit de Partidul Social Democrat European pentru susținerea candidatului Valeriu Pleșca; grupul de inițiativă constituit de Blocul Electoral „ÎMPREUNĂ” pentru susținerea candidatului Octavian Țîcu.

Concurenți pentru referendum

În termen de 3 zile de la recepționarea documentelor, CEC va examina corectitudinea acestora şi va decide asupra înregistrării sau refuzului înregistrării grupurilor de inițiativă.

Totodată a fost făcută prima solicitare de înregistrare în calitate de participant la referendumul republican constituțional din 20 octombrie 2024. Cererea aparține Partidului Comuniștilor din Republica Moldova, care a declarat drept opțiune la referendum „NU”. La fel, în cazul cererilor de înregistrare în calitate de participanți la referendum, termenul de examinare a dosarelor de către autoritatea electorală este de 3 zile.

De menționat că perioada de depunere a cererilor în vederea înregistrării grupurilor de inițiativă pentru susținerea candidaților la funcția de Președinte al Republicii Moldova și a participanților la referendumul republican constituțional a început în data de 21 august 2024.

Alegeri cruciale

Alegerile prezidențiale din Republica Moldova din octombrie 2024 și referendumul pentru integrarea europeană sunt evenimente cruciale care vor modela viitorul țării, atât în plan intern, cât și pe scena internațională.

Alegerile prezidențiale vor determina direcția geopolitică a Republicii Moldova. În contextul actual, Moldova se confruntă cu presiuni majore din partea Rusiei, dar și cu oportunități semnificative de integrare în Uniunea Europeană (UE). Un președinte pro-european ar accelera procesul de integrare, în timp ce unul pro-rus ar putea îngheța sau chiar inversa aceste progrese.

Rezultatul alegerilor va avea un impact major asupra stabilității politice și economice a Republicii Moldova. În contextul tensiunilor internaționale și al provocărilor economice, un lider cu o agendă clară și sprijin popular este esențial pentru menținerea stabilității.

Alegerile sunt, de asemenea, văzute ca un test pentru angajamentul Moldovei în lupta împotriva corupției. Un președinte care susține reformele anticorupție ar putea atrage mai mult sprijin internațional și ar îmbunătăți perspectivele economice ale țării.

Războiul pentru referendum

Referendumul, puternic contestat de forțele politice pro-ruse din fosta republica sovietică, va oferi cetățenilor moldoveni oportunitatea de a se exprima direct asupra viitorului lor european. Un rezultat pozitiv ar oferi autorităților un mandat clar pentru a continua negocierile și reformele necesare pentru aderarea la UE.

Pentru a adera la UE, Moldova trebuie să implementeze o serie de reforme, inclusiv în domeniul justiției, economiei și drepturilor omului. Referendumul ar putea accelera aceste reforme prin crearea unui consens național și a unui impuls politic pentru schimbare.

Un vot favorabil pentru integrarea europeană ar transmite un mesaj clar comunității internaționale că Moldova dorește să se alinieze cu valorile și standardele UE, izolând astfel influența rusă în regiune.

Amenințările hibride

Rusia percepe Republica Moldova ca fiind în sfera sa tradițională de influență și nu privește cu ochi buni orientarea pro-europeană a Chișinăului. Moscova ar putea intensifica presiunile economice, politice și militare pentru a împiedica Moldova să se apropie de UE.

Rusia ar putea folosi dezinformarea și propagandă pentru a diviza opinia publică din Moldova, promovând narațiuni care să submineze încrederea în UE și să exacerbeze tensiunile interne.

Moldova este vulnerabilă la presiuni energetice din partea Rusiei, care controlează o mare parte din aprovizionarea cu gaze naturale a țării. Într-un context de escaladare a tensiunilor, Rusia ar putea folosi această pârghie pentru a destabiliza economic și politic Moldova.

Alegerile prezidențiale din 2024 și referendumul pentru integrarea europeană sunt momente de cotitură pentru Moldova. Acestea nu doar că vor defini viitorul țării pe termen lung, dar vor și testa capacitatea Moldovei de a rezista la presiunile externe, în special din partea Rusiei. Alegerea unei direcții pro-europene ar putea transforma fundamental Moldova, apropiind-o de standardele și valorile occidentale, dar va necesita o determinare politică și un sprijin popular puternic.

Sprijin internațional

Republica Moldova a primit un sprijin semnificativ din partea partenerilor internaționali pentru a rezista presiunilor exercitate de Federația Rusă, atât pe plan economic, cât și pe plan politic și militar. Acest sprijin a venit în diverse forme, de la asistență financiară și economică, până la sprijin diplomatic și securitar.

Uniunea Europeană (UE): UE este un partener cheie pentru Moldova, oferind pachete financiare substanțiale destinate reformelor structurale, dezvoltării economice și consolidării statului de drept. În 2022 și 2023, Moldova a beneficiat de pachete financiare de sprijin pentru atenuarea impactului crizei energetice cauzate de reducerea livrărilor de gaze din Rusia. De asemenea, UE a oferit sprijin pentru modernizarea infrastructurii energetice și pentru diversificarea surselor de energie.

Statele Unite ale Americii (SUA): SUA au sprijinit Moldova prin diverse programe de asistență, inclusiv în domeniul securității energetice și al reformei justiției. Prin intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), Moldova a primit sprijin pentru dezvoltarea economică și consolidarea societății civile.

FMI și Banca Mondială: Aceste instituții financiare internaționale au oferit linii de credit și asistență tehnică pentru a ajuta Moldova să își stabilizeze economia în fața presiunilor externe, în special în contextul crizelor economice și energetice generate de tensiunile cu Rusia.

Axa diplomatică

UE și statele membre au fost vocale în susținerea suveranității și integrității teritoriale a Moldovei în fața presiunilor ruse. Partenerii din regiune, precum România și Ucraina, au fost de asemenea actori importanți în acest sens, oferind sprijin diplomatic și politic la nivel regional și internațional.

Organizațiile internaționale, precum ONU și Consiliul Europei, au fost implicate în susținerea Moldovei prin monitorizarea situației și condamnarea oricăror încercări de destabilizare din partea Rusiei. De asemenea, NATO, deși Moldova nu este membru, a oferit sprijin pentru dezvoltarea capacităților de apărare și pentru îmbunătățirea securității cibernetice.

Deși Republica Moldova este un stat neutru, cooperarea cu NATO s-a intensificat, mai ales în domenii precum securitatea cibernetică și modernizarea forțelor armate. NATO a oferit asistență tehnică și consultanță pentru îmbunătățirea capacităților defensive ale Moldovei și pentru a face față amenințărilor hibride.

România, ca stat membru NATO și UE, a fost un partener strategic esențial pentru Moldova. Pe lângă sprijinul financiar și diplomatic, România a oferit și sprijin în domeniul securității, inclusiv prin cooperare militară și sprijin în gestionarea crizelor.

Securitate Energetică

Sprijinul în domeniul securității energetice a fost esențial, având în vedere dependența Moldovei de gazele naturale din Rusia. Republica Moldova a primit sprijin din partea UE și a României pentru diversificarea surselor de energie și pentru interconectarea rețelelor energetice cu cele din UE, reducând astfel vulnerabilitatea în fața presiunilor energetice ruse.

Partenerii occidentali au susținut dezvoltarea societății civile din Moldova, finanțând inițiative care promovează democrația, transparența, drepturile omului și rezistența la dezinformare. Acest sprijin a fost esențial pentru a contracara influența propagandei ruse și pentru a întări instituțiile democratice din Moldova.

Sprijinul internațional pentru Republica Moldova în fața presiunilor ruse a fost amplu și diversificat, vizând atât aspectele economice și financiare, cât și securitatea, apărarea și dezvoltarea democratică. Acest sprijin a permis Moldovei să își întărească rezistența în fața provocărilor externe și să continue parcursul său european, în ciuda dificultăților impuse de contextul geopolitic regional.