Gazprom falimenteaza Republica Moldova

Uniunea Europeana (UE) va acorda un grant în valoare de 12 milioane euro pentru construirea conductei de gaze Ungheni – Iaşi cu scopul interconectării sistemelor de gaze din Republica Moldova şi România, relateaza surse oficiale de la Chisinau si Bucuresti, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Astfel, autoritatile Republicii Moldova vor primi de la UE 5 milioane euro, iar România 7 milioane de euro. Mass-media regională reaminteşte că proiectul prevede construcţia a 31 km de conductă pe teritoriul României şi 8,9 km pe teritoriul RM, plus traversarea râului Prut. Astfel va fi construită şi o staţie de măsurare de gaze, inclusiv filtre şi separatoare pentru reducerea presiunii, precum si echipamentul de protecţie necesar pentru respectarea standardelor europene.
Costul estimativ al proiectului este de 19 milioane 36 mii de euro, valoarea investiţiei pe teritoriul României fiind de 10 milioane 226 mii 585 euro, iar pe teritoriul Republicii Moldova de 6 milioane 993 mii 372 euro. Traversarea râului Prut va costa 1 milion 815 mii 372 euro.

Securitate energetica

În cadrul unei recente emisiuni la Radio Moldova, prim-ministrul Vlad Filat a subliniat importanţa acestui proiect pentru consolidarea securităţii energetice a RM, obţinerea în perspectivă a accesului la surse alternative de aprovizionare cu gaze. Vlad Filat a menţionat că RM nu poate depinde doar de un singur furnizor de gaze naturale, care este la moment „Gazprom”-ul rus şi, în viitor, se planifică accesul la surse alternative de „combustibil albastru”.
Experţii în economie constată că, în condiţiile actuale, când unica sursă de gaze pentru RM este cea din Federaţia Rusă, către 2015, se va produce o dublare a preţului de import al gazului. „Pentru a merge contra scumpirilor, e nevoie de implicarea neîntârziată în proiecte de alternativă. Unele dintre acestea ar putea fi importul de gaze naturale din România sau Kazahstan”, se arată în studiul „Sectorul gazier al RM – consecinţele oportunităţilor neglijate”, prezentat de IDIS „Viitorul”.
Reamintim că decizia de a construi conducta de gaze Ungheni-Iaşi a fost coordonată primăvara anului trecut, în cadrul întrevederii premierului Vlad Filat cu o delegaţie oficiala guvernamentala de la Bucuresti.

România baga Republica Moldova in Nabucco

România intenţionează să iniţieze o unificare a sistemelor de transport al gazelor naturale din Moldova, Bulgaria, Serbia şi Ungaria pentru întărirea securităţii energetice a Europei, a declarat in octombrie 2010 prim-ministrul României, Emil Boc, la ceremonia de deschidere a conductei de gaz româno-maghiare Arad-Szeged. Acesta a mai declarat ca deschiderea conductei Arad-Szeged “este primul pas în acest proces”. În opinia premierului român, al doilea pas va fi lansarea conductei româno-bulgare Giurgiu-Ruse, după care atenţia va fi direcţionată spre proiecte similare cu Serbia şi Republica Moldova, care pregăteşte gazoductul Iaşi-Ungheni.

Parteneriat energetic

Republica Moldova vrea să construiscă două centrale electrotermice, a căror energie să o exporte prin România către pieţele europene, şi un gazoduct pe relaţia Iaşi-Ungheni, a declarat in luna iunie 2010 Ilarion Popa, viceministru al Economiei in Guvernul de la Chisinau, la deschiderea Forumului Regional al Energiei FOREN 2010, organizat in statiunea Neptun de pe litoralul romanesc. “Construcţia acestor centrale electrotermice este planificată pentru viitorul apropiat”, a declarat oficialul de la Chisinau, citat de mass-media regionala. “Burlăceni este proiect mai vechi, care a fost stopat iar acum este revigorat, s-au schimbat acţionarii. O parte din energia de aici va fi transportată în UE, prin România. Pentru staţia de la Ungheni negociem cu partea română să facem o linie electrică Ungheni-Iaşi, pentru că 75% din energie produsă este preconitază să fie transportată în România. Săptămâna viitoare vom discuta cu reprezentanţii Ministerului Economiei”, a afirmat Popa.
Sursa citata a mai adaugat ca unităţile energetice vor fi realizate în localităţile Burlăceni şi Ungheni, iar autorităţile moldoneve nu solicită finanţare din partea României. El a adăugat că proiectul de la Burlăceni este derulat de compania Global International 2000 împreună cu o companie moldoveană şi una rusească, în timp ce unitatea de la Ungheni este construită de o companie din Cehia. Cele două staţii ar urma să aibă, în faza iniţială, o capacitate cumulată de 800 MW.
Popa a mai adăugat că interconexiunea sistemului electroenergetic al Republicii Moldovei cu cel al României va fi posibilă doar după conectarea reţelei cu cea a Republicii Ucraina, tratativele de pana in acest moment dintre Chisinau si Kiev esuand datorita conditiilor draconice impuse de autoritatile ucrainene.

Transnistria, reduta Gazprom

Datoriile de peste 2 miliarde de dolari acumulate de partea transnistreana reprezinta principala problema a concernului Gazprom, si urmeaza sa fie restructurata, a declarat anterior vicepresedintele concernului rus, Valerii Golubev, in cadrul rundei de negocieri cu premierul Republicii Moldova, Vladimir Filat. Totodata, Golubev a precizat ca nu exista probleme in ceea ce priveste respectarea obligatiunilor contractuale de catre partenerii de la Chisinau si a declarat ca, in perspectiva, volumul de gaze tranzitat prin Republica Moldova ar putea fi majorat. Desi nu este clar care va fi mecanismul de restructurare a datoriilor, premierul Vladimir Filat s-a aratat convins, ca prin efortul comun al partilor, vor fi identificate solutiile necesare pentru inlaturarea problemelor existente. Anterior, subiectul restructurarii datoriilor a fost discutat in cadrul celei de a XI Reuniuni a Comisiei interguvernamentale mixte moldo-ruse pentru colaborare economica.
Conform acordului semnat de Gazprom si Guvernul de la Chisinau, in anul 2006, pretul de achizitie la gazele naturale livrate Republicii Moldova este stabilit trimestrial, in dependenta de evolutia pretului mediu euroepan si a cotatiilor la petrol la bursele internationale.

Rezerva strategica

Republica Moldova studiaza atat posibilitatea construirii conductei de gaze Drochia-Ungheni-Iasi, cat si a stocarii rezervei strategice de gaze la depozitul din Margineni, a anuntat anterior vicepremierul Valeriu Lazar. Conducta Drochia-Ungheni-Iasi ar urma sa transporte gaze de la monopolul rus Gazprom in Romania. Potrivit vicepremierului moldovean, in prezent s-a ajuns la faza practica a studiului de fezabilitate al proiectului conductei de gaze Drochia-Ungheni-Iasi si se examineaza posibilitatea construirii a trei statii de pompare, astfel incat sa existe posibilitatea functionarii acesteia in ambele directii (avers si revers), adica sa existe conditii tehnice pentru ca gazul sa poata circula in ambele directii. Cu toate acestea, destinatia principala a viitorului gazoduct va fi transportul de gaze de la Gazprom in Romania, potrivit eco.md, care citeaza „unele surse oficiale de la Chisinau”.
Totodata, cu sprijinul finantatorilor externi, se examineaza si posibilitatea stocarii viitoarei rezerve strategice de gaze la depozitul de gaze de la Roman-Margineni, amplasat la distanta mica de frontiera dintre Republica Moldova si Romania. Vicepremierul Valeriu Lazar a afirmat intr-o emisiune la ProTV Chisinau ca in Moldova nu au fost identificate spatii pentru stocarea gazelor din cauza structurii poroase a solului. Realizarea acestor intentii este posibila in conditiile in care Romania si-a aratat disponibilitatea de a finanta proiecte de interconexiune a retelelor electrice si de gaze. Reamintim ca presedintele Romaniei, Traian Basescu, a declarat in cadrul recentei vizite la Chisinau ca “in cadrul politicii de vecinatate, pe Parteneriatul Estic, vizam realizarea proiectului de interconectare a sistemului de transport de gaze Drochia-Ungheni-Iasi, in asa fel incat sistemul de transport de gaze pe conducta al Romaniei sa fie conectat cu cel al Republicii Moldova, cu Moldovagaz”.
Pentru asigurarea cu gaze a Moldovei de peste Prut, inca in anii 2002-2003, a fost prevazuta construirea conductei Drochia-Ungheni-Iasi, cu o capacitate de 5 miliarde de metri cubi, lungimea de 95 km si un cost de circa 49 milioane dolari. Proiectul in aceasta varianta a ramas doar pe hartie, el fiind taraganat din lipsa banilor, a interesului companiei Gazprom si a deteriorarii relatiilor moldo-romane. In consecinta, in iunie 2008, Moldovatransgaz (o subdiviziune a Moldovagaz) a demarat constructia gazoductului magistral Balti-Ungheni, cu un cost de 170 de milioane de lei si o capacitate de pana la un miliard de metri cubi pe an. Conducta a fost finalizata la sfarsitul lunii august 2009 si permite aprovizionarea cu gaze a zeci de localitati, dar nu si tranzitul de gaze in Romania. Specialistii de la Moldovatransgaz spun ca, daca va fi nevoie, oricand, paralel cu conducta ce se construieste, va putea fi construita alta cu o capacitate mai mare, special pentru tranzitul de gaze spre Romania.

Solutie improbabila

In urma cu aproximativ un an, presedintele companiei “Moldovagaz”, Alexandr Gusev, declara ca reteaua de gaze este configurata astfel incat Romania primeste gaze naturale dupa Republica Moldova. „Astfel, daca au fost inchise clapetele la intrarea in Moldova si la hotarul Ucrainei cu Romania, atunci ar fi fost putin probabil sa fim asigurati cu gaze, in cazul in care sistemele noastre aveau legatura cu cele romane”, a explicat Gusev. Potrivit lui Iacob Cazacu, vice-presedintele Moldovagaz, in conditiile actuale asigurarea Moldovei cu gaze din sistemele romane este imposibila si din motive tehnice. “Sistemele de gazoducte din zona orasului Iasi activeaza cu o presiune de 14 atmosfere, in timp ce ale noastre au 55 de atmosfere. Astfel, tehnic nu avem posibilitati de import a gazelor naturale din Romania”, sustine Cazacu.
Potrivit MEC, concomitent in 2009, in scopul crearii rezervelor autohtone de gaze naturale a fost initiata procedura de colaborare cu finantatorii externi pentru studierea particularitatilor geologice ale structurilor subterane din sudul republicii vizand identificarea structurilor rezistente la presiuni inalte ale gazelor conservate si amenajarea pe teritoriul Republicii Moldova a unor depozite de gaze naturale dupa valorificarea zacamintelor de hidrocarburi  existente.

Ostatica Gazprom

Datoria totala a Republicii Moldova pentru gazele naturale furnizate de Gazprom, inclusiv restanta regiunii separatiste transnistrene, depaseste in prezent suma de 2,3 miliarde de dolari USD, a declarat Alexandru Gusev, presedintele Consiliului de administratie al SA “Moldovagaz”, citat de mass-media de la Chisinau. Conform sursei citate, preluata de agentia InfoMarket, aceasta suma include datoria curenta si istorica, amenzile si penalitatile pentru neefectuarea in termen a platilor. Seful “Moldovagaz” a subliniat ca datoria pentru gazele rusesti, care apartine nemijlocit consumatorilor din Republica Moldova, care locuiesc pe malul drept al Nistrului (n.r.-fara regiunea separatista Transnistria), este de aproximativ 350 de milioane dolari USD, din care 155 milioane dolari USD reprezinta penalitatile pentru neefectuarea in termen a platilor. Datoria curenta a intreprinderii “Moldovagaz” fata de SAD “Gazprom” pentru gazele naturale rusesti consumate in 2009 este de 45 milioane dolari USD, iar datoria pentru gazele rusesti a consumatorilor din regiunea controlata de regimul separatist transnistrean a depasit 2 miliarde dolari USD.

Povara separatista

Alexandru Gusev a spus ca Transnistria continua sa acumuleze datorii mari pentru gazele rusesti, principalul motiv al nivelul scazut al platilor Transnistriei, in opinia presedintelui Consiliului de administratie al SA “Moldovagaz” Alexandru Gusev, fiind faptul ca gazele sunt vandute in regiune la un pret de cumparare mult mai mic fata de pretul de achizitie. In fiecare trimestru aceasta diferenta creste, ceea ce nu permite efectuarea platilor pentru gaze in volum deplin, a adaugat acesta. Dupa cum a comunicat anterior Alexandru Gusev, restanta “Moldovagaz” fata de “Gazprom” s-a format din cauza neplatilor pentru consumul de gaze a companiile din complexul de combustibil si energie din Moldova. Datoria totala a intreprinderilor din complexul de combustibil si energie din Moldova fata de SA “Moldovagaz” depaseste 1,7 mlrd. lei (circa 140 mil. dolari SUA). Seful companiei a subliniat ca datoriile intreprinderilor respective pentru gazele naturale rusesti sunt una din problemele majore in relatiile cu “Gazprom”.