Autoritățile de la Chișinău au recepționat primele plicuri cu buletine de vot pentru alegerile din 20 octombrie 2024, anunță un comunicat al Ministerului Afacerilor Externem al Republicii Moldova, citat de mass-media. Primii alegători din Republica Moldova care au ales să voteze prin corespondență sunt membrii ai comunității de cetățeni moldoveni din Canada.
Plicurile cu voturile exprimate sunt așteptate la birourile electorale ale secțiilor de votare pentru votul prin corespondență din SUA, Canada și Suedia până joi, 17 octombrie, la ora 18.00, precizează MAE de la Chișinău.

Pregătiri electorale

În data de 9 octombrie 2024, începe tipărirea buletinelor care vor fi utilizate în secțiile de votare din țară la alegerile prezidențiale și pentru referendumul republican constituțional din 20 octombrie, anunță Comisia Electorală Centrală de la Chișinău.

„În conformitate cu prevederile Codului Electoral, reprezentanții concurenților electorali, mass-media și observatorii acreditați pot să asiste la procesul de confecționare a matriței buletinului de vot, tipărirea buletinelor de vot, precum și la lichidarea matriței”, precizează Comisia Electorală Centrală.
Pentru secțiile de votare din Republica Moldova a fost stabilit un tiraj de 2.729.996 de buletine de vot pentru fiecare din cele două scrutine. Cele mai multe, 2.092.641 de buletine, vor fi în limba română. Peste 631 de mii de buletine vor fi în limba rusă, iar 115 mii – în limba ucraineană. Mai puține buletine vor fi în găgăuză, bulgară și limba romani.

https://www.facebook.com/reel/1198004561310186

Monitorizare mass-media

Centrul pentru Jurnalism Independent a prezentat cel de-al doilea raport de monitorizare a mass-media în campania electorală. Cele 10 posturi de televiziune monitorizate, potrivit autorilor, au reflectat în mod aproape neutru cea de-a doua săptămână a campaniei electorale, adică perioada 27 septembrie-3 octombrie.

Tendința posturilor TV de a reflecta procesul electoral într-o manieră preponderent neutră se menține și în această perioadă de raportare, dar unele televiziuni au arătat preferințe pentru anumiți candidați și partide politice, a declarat secretara generală a Coaliției pentru Alegeri Libere și Corecte, Polina Panainte.

„Deși sunt anumiți candidați prezentați și neutru și pozitiv, dar și negativ, ceea ce arată un interes sporit pentru anumiți candidați și probabil oarecare preferințe ale posturilor. Dar totuși vedem că foarte puțin apar acești candidați cu vorbire directă. Ne-am dori cu siguranță să vedem candidații prezenți în emisiuni, în dezbateri”, a spus Polina Panainte. 

La postul public TV din regiunea găgăuză, deși tonalitatea prezentării majorității actorilor electorali a fost neutră, puterea centrală și Partidul Acțiune și Solidaritate de guvernământ au apărut preponderent în lumină negativă, iar candidata PAS Maia Sandu a fost reflectată, în egală măsură, în context negativ și pozitiv, în special în emisiuni.

Tonalitate diferită

A fost semnalată o abordare diferențiată în știri și emisiuni la N4, care a a adoptat o tonalitate diferită în raport cu candidații, instituțiile statului și partidul de guvernământ. În acest context, candidata Maia Sandu, partidul aflat la guvernare și Executivul au fost reflectați negativ în toate emisiunile și dezbaterile difuzate în perioada de referință.

În emisiunile TVC21, contextul politic a fost analizat pe larg cu 3 dintre cei 11 candiați, Maia Sandu fiind defavorizată de cele mai multe apariții în lumină negativă.

Tonalitatea reflectării candidaților în știrile Jurnal TV a fost neutră, pozitivă și negativă. Candidata Maia Sandu și candidatul independent Alexandr Stoianoglo au avut apariții doar în lumină pozitivă. Reprezentații Guvernului au fost preponderent favorizați.

Moldova 1 Și Pro TV Chișinău a prezentat candidații preponderent în lumină neutră. La Pro TV Chișinău, cele mai multe apariții în lumină negativă le-au avut candidata independentă Victoria Furtună și candidatul PDCM, Ion Chicu. Fostul partid politic „Șor” și PSRM au avut mai multe apariții în context negativ.

Centrul pentru Jurnalism Independent urmează să prezintă încă două rapoarte de monitorizare a 10 posturi de televiziune în campania electorală.

Vot în străinătate

Ministerul Afacerilor Externe a început repartizarea buletinelor de vot în secțiile din străinătate pentru scrutinul din 20 octombrie. În secțiile de votare din străinătate urmează să ajungă 852 de mii de buletine de vot.

Pentru secțiile de votare din țară la referendumul republican constituțional și alegerile prezidențiale din 20 octombrie vor fi tipărite 2.729.996 de buletine de vot pentru fiecare din cele două scrutine, potrivit CEC de la Chișinău.

Cele mai multe, 2.092.641 de buletine, vor fi în limba română. Peste 631 de mii de buletine vor fi în limba rusă, iar 115 mii – în limba ucraineană. Mai puține buletine vor fi în găgăuză, bulgară și limba română.
Pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului vor fi tipărite 90 de mii de buletine de vot. CEC a tipărit câte 1.809 buletine de vot pentru cei care au solicitat să-și exercite dreptul de vot prin corespondență și câte 852 de mii de buletine, pentru fiecare scrutin, destinate secțiilor de votare din străinătate.

Buletine de vot distruse

26 de mii de buletine de vot, care urmau să ajungă la trei secții de votare din Federația Rusă, au fost distruse recent, după decizia autorităților de la Chișinău de a deschide două secții de votare în Rusia, în loc de cinci anunțate inițial, informează Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova.

„În această seară a avut loc lichidarea matriței utilizată la confecționarea buletinelor de vot pentru referendumul republican constituțional și alegerile prezidențiale din 20 octombrie, destinate alegătorilor din afara țării, precum și rebutul buletinelor de vot”, se arată în nota informativă a CEC. 

Cele 26 de mii de buletine de vot (câte 13 mii de buletine pentru fiecare scrutin), care urmau să fie expediate secțiilor de votare nr. 38/196, 38/197 și 38/198.

„Aceasta s-a întâmplat urmare deciziei autorității electorale prin care s-a constatat imposibilitatea asigurării procesului de vot de către Ministerul Afacerilor Externe pentru secțiile de votare menționate”, mai menționează CEC de la Chișinău. 

Prețul unui buletin de vot este de 0,63 lei. Astfel, pentru cele 26 de mii de buletine de vot statul a cheltuit peste 16 mii de lei.

Mai puține secții de vot

La scrutinul din 20 octombrie 2024, în Federația Rusă vor fi deschise doar două secții de votare. Decizia a fost luată după mai multe discuții care au avut loc între Comisia Electorală Centrală și Ministerul Afacerilor Externe.

La cele două secții de votare din Rusia vor ajunge 20 de mii de buletine de vot. Alte 26 de mii de buletine vor fi nimicite, așa cum buletinele au fost tipărite înainte de a fi luată o decizie referitor la numărul secțiilor de votare, a declarat Rodica Sîrbu, purtător de cuvânt al Comisiei Electorale Centrale de la Chișinău.

Subiectul numărul secțiilor de votare deschise în Federația Rusă a stârnit discuții aprinse între Comisia Electorală Centrală, care a propus să fie deschise cinci secții de votare pe teritoriul acestei țări și Ministerul Afacerilor Externe, care a menționat că pot fi deschise doar două secții de votare, ambele la Moscova.

Anterior, ministrul Afacerilor de Externe, Mihai Popșoi a spus că nu pot fi deschise mai mult de două secții de votare din motive de securitate.