Comisia Europeană a comunicat recent ambasadorilor UE că Ucraina şi Republica Moldova au îndeplinit condiţiile pentru a începe negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană. Acest rezultat reprezintă, fără niciun dubiu, un succes oficial pentru diplomația de la Chișinău și Kiev. Totodată este un succes incontestabil al României, cel mai acerb ambasador al R. Moldova în relația cu blocul comunitar.
„Considerăm că toate etapele au fost îndeplinite de cele două ţări(…) Acum decizia este în mâinile statelor membre” se arată în comunicatul Comisiei Europene, lăsând loc unor noi speculații și jocuri de culise, pe fondul poziției autorităților de la Budapesta.
Liderii UE au convenit să înceapă negocierile de aderare cu cele două ţări în decembrie, cu condiţia ca ele să îndeplinească anumite criterii, precum combaterea corupţiei. Toate statele membre mai trebuie să aprobe în unanimitate un plan pentru desfăşurarea negocierilor înainte ca acestea să înceapă în practică.
Liderii UE au recunoscut în mod oficial Ucraina şi Republica Moldova drept candidate la aderare în urmă cu un an, în iunie 2023.

În urmă cu câteva zile un grup de 11 din cele 27 de state membre ale UE au cerut preşedinţiei belgiene a Consiliului UE să adopte încă de luna aceasta cadrele de negociere pentru aderarea Ucrainei şi Republicii Moldova la UE, pentru a putea fi convocate conferinţele interguvernamentale cu cele două ţări la sfârşitul lunii.
„Deschiderea negocierilor de aderare ar oferi o motivaţie suplimentară atât Ucrainei, cât şi Republicii Moldova”, argumentează într-o „Scrisoare comună asupra procesului de aderare la UE” cele 11 state membre semnatare ale acesteia, respectiv Republica Cehă, Estonia, Germania, Finlanda, Letonia, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia şi Suedia.
„Având în vedere situaţia teribilă pe teren în Ucraina, precum şi apropiatele alegeri prezidenţiale şi referendumul asupra aderării la UE în Republica Moldova, aceasta ar ridica moralul şi ar promova implementarea de reforme în aceste ţări”, mai notează în scrisoare miniştrii de externe sau secretarii de stat din ministerele de externe care au semnat documentul adresat preşedinţiei belgiene a Consiliului UE.
Cei 11 responsabili solicită „în comun adoptarea cadrelor de negociere pentru Ucraina şi Republica Moldova de către Consiliul Afaceri Generale nu mai târziu de luna iunie, în vederea convocării conferinţelor interguvernamentale cu ambele ţări până la sfârşitul lunii iunie 2024”.

Prin acceptarea acestor cadre de negociere şi convocarea conferinţelor interguvernamentale, UE ar deschide de „facto” negocierile de aderare cu cele două ţări, au concluzionat semnatarii scrisorii.
La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis a avut recent o întrevedere cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene acreditaţi la Bucureşti, cu prilejul încheierii, la sfârşitul lunii iunie, a mandatului Preşedinţiei belgiene a Consiliului UE.
Președintele Iohannis a pledat pentru obţinerea unui consens la nivel european asupra priorităţilor viitoare ale UE, respectiv adoptarea Agendei Strategice post-2024, până la sfârşitul acestei luni.
El a menţionat „eforturile semnificative de reformă” realizate atât de Ucraina, cât şi de Republica Moldova, în circumstanţe extrem de dificile, pledând pentru continuarea procesului de aderare cu aceste state şi pentru organizarea până la finele semestrului Preşedinţiei belgiene a conferinţelor interguvernamentale de deschidere a negocierilor cu cele două state. Nu este prima dată când liderii de la București solicită acest lucru, în mod oficial, dar și prin negocieri neoficiale cu statele partenere din blocul comunitar.
În ceea ce priveşte situaţia din Ucraina, preşedintele s-a pronunţat pentru continuarea sprijinului UE pe multiple planuri. El a menţionat, de asemenea, importanţa continuării sprijinului pentru Kiev, inclusiv în perspectiva procesului de reconstrucţie ulterioară. Ucraina a suportat distrugeri de zeci, poate chiar sute de miliarde de Euro în ultimii ani.

Invazia militară rusă pe scară largă, declanșată în februarie 2022 împotriva Ucrainei, oferă un nou impuls interesului geostrategic al Uniunii Europene în favoarea extinderii, pentru a bloca planurile expansioniste ale Federației Ruse. Procesul extinderii va fi cu siguranță una dintre provocările cu care se va confrunta Bruxellesul şi în legislatura viitoare a Parlamentului European.
Din februarie 2022, UE a acordat statutul de ţară candidată Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei, în est, iar în Balcanii de Vest, Bosniei şi Herţegovinei, regiune în care a deblocat şi începerea negocierilor cu Albania şi Macedonia de Nord.
Chiar dacă invazia militară rusă a început în 2014 prin anexarea ilegală a Crimeei și declanșarea invaziei hibride în Donbas.
Belgia, care în acest semestru deţine preşedinţia prin rotaţie a UE, susține începerea în iunie negocierile de aderare cu Kievul şi Chişinăul, chiar dacă este considerată cea mai dificilă extindere în grup din istoria blocului comunitar.

Chiar dacă R. Moldova este privită la pachet cu Ucraina, este greu de prezis care vor fi evoluțiile pe termen mediu și lung, având în vedere că nu întrevede la orizont sfârșitul războiului din Ucraina ori care vor fi condițiile în care acesta se va termina ori dacă dacă conflictul ar putea fi ”reîncălzit” mai târziu.
Republica Moldova, care organizează în data de 20 octombrie un referendum cu privire la aderarea la UE, concomitent cu primul tur al alegerilor prezidențiale, este ținta unui război hibrid intens declanșat de Federația Rusă.

Moscova a aruncat resurse umane și financiare considerabile pentru destabilizarea autorităților pro-europene de la Chișinău, R. Moldova având o perioadă foarte scurtă de timp pentru a confirma așteptările partenerilor europeni și pentru a fi trainic angajată pe drumul integrării europene.

Este greu de anticipat dacă R. Moldova va reuși să adere la UE până în 2030, cifră enunțată pentru extindere de către președinta de la Chișinău, Maia Sandu, dar și de către preşedintele Consiliului European, Charles Michel. Este posibil ca nici o țară cu statut similar R. Moldova să poată respecta acest calendar dur de reforme, pe fondul exercițiilor electorale din anii următori.
Din păcate, R. Moldova are foarte multe probleme, pornind de la securitatea națională, corupția generalizată ori bomba cu ceas reprezentată de Transnistria, și până la o economie care nu este aliniată cu cea a blocului comunitar.
Faptul că în acest moment procesul de integrare europeană în sine se află într-un adevărat război al ideilor, dăunează perspectivei de aderare a R. Moldova.

Propunerea franco-germană de a crea un bloc comunitar cu mai multe viteze formată din patru cercuri concentrice, poate fi o capcană pentru R. Moldova.
Conform mass-media de la Bruxelles, un prim cerc ar trebui să includă statele din zona euro şi din zona Schengen, un al doilea în care s-ar regăsi toate ţările UE, iar un al treilea cu state asociate, precum cele din Spaţiul Economic European, Elveţia sau chiar Regatul Unit. Ultimul cerc ar trebui să înglobeze statele Comunităţii Politice Europene, concept demarat și susținut de preşedintele francez, Emmanuel Macron, care include, printre altele, ţări din Balcani şi foste republici sovietice.
Posibilitatea ca R. Moldova să rămână în afara UE pe un termen mult mai lung decât se dorește poate deveni realitate tristă dacă la Chișinău nu vor rămâne forțe politice de orientare pro-europeană după alegerile parlamentare din vara anului 2025.

Comunitatea Politică Europeană riscă să rămână doar un for unde liderii ţărilor interesate pot discuta chestiuni care vizează continentul european, fără posibilitatea de luare a unor decizii similare celor luate de statele membre cu drepturi depline ale blocului comunitar. Cel mai probabil, această comunitate să rămână doar un proiect defunct după ce liderul francez Macron nu va mai ocupa nicio funcție oficială.

Sprijinul românesc a fost, este și va rămâne crucial pentru orice demers pentru integrare europeană întreprins de Chișinău.
Recent, Cristian-Leon Ţurcanu, ambasador al României la Chișinău, menționa că „împreună trebuie să devenim mai rezilienţi şi să ne asigurăm că viitorul european al R. Moldova devine realitate”. Acest scurt îndemn trebuie privit ca o asigurare oficială oferită de România populației R. Moldova că Bucureștiul este alături de ea, indiferent de cine va veni la guvernare la Chișinău.