Republica Moldova electorală, între presiunea rusă și sprijinul occidental

de | oct. 1, 2024 | Analize, REPUBLICA MOLDOVA | 0 comentarii

Preşedinta Maia Sandu conduce în cursa prezidenţială, la fel ca şi votul „da” la referendumul pentru integrarea în Uniunea Europeană, ambele stabilite pentru 20 octombrie, potrivit unui sondaj realizat de compania iData şi publicat recent în presa din Republica Moldova. Maia Sandu, favorită Dacă duminica viitoare ar avea loc alegerile, Maia Sandu ar obţine 26,8% […]

Preşedinta Maia Sandu conduce în cursa prezidenţială, la fel ca şi votul „da” la referendumul pentru integrarea în Uniunea Europeană, ambele stabilite pentru 20 octombrie, potrivit unui sondaj realizat de compania iData şi publicat recent în presa din Republica Moldova.

Maia Sandu, favorită

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegerile, Maia Sandu ar obţine 26,8% din voturile alegătorilor, urmată de Renato Usatîi, liderul Partidul Nostru, cu 12,7% din voturi, şi de fostul procuror general al R. Moldova, Alexandr Stoianoglo, cu 11,2% din voturi.
Liberala Maia Sandu, aflată în fruntea statului din 2020, a fost al doilea candidat înregistrat de comisia electorală după Stoianoglo, candidat susţinut de Partidul Socialiştilor şi de simpatizanţii pro-ruşi.
Renato Usatîi, un fost om de afaceri, a locuit în Rusia aproape un deceniu, dar în 2014 a decis să revină în R. Moldova şi să intre în politică.
Anul trecut s-a aflat că Renato Usatîi i-a cerut preşedintelui Vladimir Putin să i se retragă cetăţenia rusă, deoarece nu poate avea legături cu o ţară care „foloseşte teroarea împotriva propriilor cetăţeni”.
În ceea ce priveşte referendumul constituţional privind integrarea în UE, care va avea loc tot pe 20 octombrie, 46% dintre alegători ar vota în favoarea acestei opţiuni, în cazul în care consultarea populară ar avea loc duminica aceasta, spune iData.
Un procent de 39% dintre cetăţeni resping aderarea la UE, în timp ce 12,7% nu s-au decis încă, relevă sondajul.
Din totalul persoanelor consultate, 67% au spus că vor merge în mod sigur să voteze la referendumul din 20 octombrie.

Ofensivă hibridă

Andrei Spînu, ministrul infrastructurii şi dezvoltării regionale în cabinetul de la Chişinău, considerat un apropiat al președintei Maia Sandu, a lansat un apel către alegătorii moldoveni să se ferească de „hoţi, fugari şi bandiţi”, după ce controversatul oligarh prorus Ilan Şor a promis să plătească alegătorilor echivalentul a 29 de dolari ca să voteze „nu” în cadrul referendumului pe tema aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, preconizat să aibă loc simultan cu alegerile prezidenţiale din 20 octombrie.
Apelul ministrului moldovean evidenţiază o campanie din ce în ce mai agitată pentru apropiatele alegeri prezidenţiale, la care preşedinta în exerciţiu proeuropeană Maia Sandu candidează pentru un al doilea mandat.
Concomitent cu scrutinul prezidenţial, alegătorii sunt invitaţi să ia parte la un referendum privind modificarea Constituţiei pentru a permite Republicii Moldova, una dintre cele mai sărace ţări din Europa, să solicite aderarea la Uniunea Europeană.
Cel mai vocal oponent al aderării Republicii Moldova la UE, Şor, condamnat la 15 ani de închisoare în Republica Moldova, promite bani celor care vor „convinge cât mai mulţi oameni din secţia lor de votare” să voteze „Nu” la referendumul proeuropean.

Ofensiva Telegram

El a lansat un chat-bot pe Telegram, unde fiecare persoană înregistrată va primi „sarcini”. Acestea, ca de altfel şi cei care se vor înregistra pe respectivul canal, „vor primi bani”. Potrivit lui Şor, chat-botul „a reunit deja peste 800.000 de patrioţi din întreaga ţară”.
„Vreau să angajez oameni, ambasadori ai lui Ilan Şor, în problema referendumului. Pentru asta trebuie să vă înregistraţi în chat-botul nostru. După aceasta să urmaţi cu stricteţe sarcinile pe care le veţi primi prin intermediul acestui chat-bot. Este important să convingeţi cât mai mulţi oameni din secţia voastră de votare. Vă vom oferi toate argumentele necesare”, transmite Şor, adăugând că „desigur, că… eu voi plăti pentru aceasta muncă”.
„În primul rând, după înregistrare veţi primi 500 de lei în contul vostru pe care îl vom deschide imediat după înregistrare. Pe parcursul a trei săptămâni veţi primi sarcini. Fiecare sarcină va fi plătită. Veţi primi plata a doua zi după îndeplinirea sarcinii. În cazul în care aţi lucrat bine şi în secţia voastră de votare majoritatea oamenilor au votat „împotrivă”, bonusul pe care îl veţi primi personal de la mine, pe cardul vostru, va fi de 5.000 de lei”, promite Şor pe Telegram.
Pe lângă cei 500 de lei la înregistrare, echipa lui Şor promite „2.000 de lei pentru îndeplinirea sarcinilor minime” şi „5.000 de lei – dacă în secţia dumneavoastră de votare majoritatea sunt împotriva UE şi au ales candidatul nostru”. NewsMaker menţionează că echipa lui Şor nu a precizat despre ce „candidat” este vorba.

Moscova nu crede în lacrimi

Ilah Şor, care se află în prezent la Moscova, a înfiinţat blocul electoral Pobeda (Victoria), căruia i-a fost interzis să participe la alegerile din 20 octombrie, iar partidele apropiate lui nu au un candidat la scrutinul prezidenţial.

Autorităţile de la Chişinău au înăsprit în iulie sancţiunile pentru alegătorii care vor accepta bani, bunuri, băuturi alcoolice, produse din tutun, alimentare sau servicii pentru a favoriza sau a defavoriza un anumit candidat electoral. Coruperea alegătorilor în campania electorală prevede amenzi între 25.000 şi 37.500 de lei moldoveneşti.
Andrei Spînu, ministrul infrastructurii şi şeful echipei de campanie pentru preşedinta Maia Sandu, a declarat că oponenţii campaniei pentru UE „folosesc bani pentru a cumpăra voturi şi oameni”.
„Ei folosesc propaganda pentru a răspândi minciuni despre Uniunea Europeană şi pentru a speria oamenii cu tot felul de poveşti mincinoase”, a scris el pe Telegram. „Să nu le dăm crezare hoţilor, fugarilor şi bandiţilor”, îndeamnă ministrul în apelul său către electoratul moldovean.
Maia Sandu, care denunţă invazia Rusiei în Ucraina şi consideră Moscova drept una dintre cele mai mari ameninţări cu care se confruntă Republica Moldova, le-a transmis alegătorilor, într-un discurs rostit sâmbătă, să fie atenţi la fraude.

Război de stradă

„Mincinoşii încearcă acum să ne intimideze şi să ne oblige să luăm alte decizii decât cele pe care le dorim”, a spus ea: „Nu trebuie să-i lăsăm să ne decidă soarta!”.
În ultimele zile, au fost vandalizate cu vopsea clădiri aparţinând radiodifuzorului de stat din R.Moldova, Curţii Supreme şi altor două instituţii ale statului. Poliţia pune incidentele pe seama unui grup antrenat la Moscova pentru a destabiliza alegerile.
Maia Sandu are prima şansă în faţa celor 10 candidaţi la alegerile din 20 octombrie, un recent sondaj creditând-o cu aproximativ 27% dintre opţiuni. Sondajul a relevat un procent de 56% de susţinători ai aderării la UE în rândul alegătorilor decişi, faţă de 34% care se opun.

Rusia a influențat situația din Republica Moldova printr-o serie de acțiuni care fac parte din ceea ce se numește războiul hibrid — o strategie care combină acțiuni militare, economice, politice și informaționale pentru a destabiliza o țară fără a recurge la o invazie militară directă. În cazul Moldovei, Rusia a folosit diverse tactici pentru a menține influența în regiune și pentru a împiedica orientarea pro-europeană a Chișinăului.

Dezinformare, propagandă și gaz

Rusia a desfășurat campanii ample de dezinformare și propagandă prin mass-media, rețelele sociale și canale TV rusești, cu scopul de a destabiliza situația politică și de a slăbi încrederea populației în guvernul pro-european. Aceste campanii au promovat teme anti-occidentale și au incitat frica de NATO și UE, susținând că aderarea la aceste organizații ar duce la pierderea suveranității Moldovei.

La alegerile prezidențiale din 2020, au circulat numeroase narațiuni false care o atacau pe Maia Sandu, candidata pro-europeană, susținând că aceasta va distruge relațiile Moldovei cu Rusia sau că va aduce „străini” să colonizeze Moldova.

Rusia a folosit gazul natural ca un instrument de presiune politică asupra Republicii Moldova, amenințând cu creșterea prețurilor sau întreruperea livrărilor de gaz în momente cheie, pentru a destabiliza guvernul pro-european și pentru a slăbi economia țării.

În octombrie 2021, în plină criză energetică globală, Rusia a cerut Moldovei să renegocieze contractul de livrare a gazului cu Gazprom la prețuri mult mai mari decât anterior. Această acțiune a provocat o criză energetică majoră, obligând Moldova să cumpere gaz la prețuri exorbitante și să se bazeze pe ajutor extern.

Sprijinirea forțelor politice pro-ruse

Rusia a susținut în mod activ forțele politice pro-ruse din Moldova, finanțându-le campaniile și oferind suport mediatic. Aceste partide au militat pentru o orientare prorusă și pentru menținerea Republicii Moldova într-o sferă de influență estică, contestând aderarea la Uniunea Europeană și apropierea de NATO.

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), condus de Igor Dodon, a beneficiat de suport politic și economic din partea Kremlinului, promovând o agendă politică favorabilă Rusiei, inclusiv ideea federalizării Republicii Moldova, o propunere care ar slăbi centralizarea statului și ar oferi autonomie sporită Transnistriei.

Prezența militară rusă în Transnistria, o regiune separatistă nerecunoscută, constituie o pârghie majoră de influență asupra Chișinăului. Rusia menține acolo trupe sub pretextul „misiunii de menținere a păcii”, dar în realitate folosește Transnistria pentru a-și exercita presiuni asupra Republicii Moldova și a bloca unificarea teritoriului.

În perioada negocierilor de asociere a Republicii Moldova la UE, Rusia a intensificat sprijinul pentru autoritățile din Transnistria, consolidând prezența militară și politică, încercând astfel să împiedice integrarea europeană a Moldovei prin menținerea conflictului înghețat.

Război cibernetic și embargouri

Rusia a desfășurat atacuri cibernetice asupra instituțiilor moldovenești, inclusiv asupra site-urilor guvernamentale și a rețelelor de infrastructură critică. Aceste atacuri sunt menite să compromită securitatea națională și să creeze haos și neîncredere în capacitatea guvernului de a gestiona astfel de amenințări.

În 2020 și 2021, au avut loc mai multe atacuri cibernetice asupra site-urilor guvernamentale din Republica Moldova, iar surse din securitatea cibernetică au sugerat că atacurile au avut origine în Rusia.

Rusia a folosit embargouri economice ca mijloc de a influența Moldova, în special interzicând importurile de produse moldovenești precum vinuri, fructe și legume. Aceste embargouri au avut un impact semnificativ asupra economiei țării, care depindea în mare măsură de piața rusă pentru exporturi.

În 2014, după ce Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu UE, Rusia a impus un embargo asupra vinurilor moldovenești, unul dintre principalele produse de export ale țării, în încercarea de a descuraja orientarea pro-europeană a Moldovei.

Moscova folosește aceste metode de război hibrid pentru a-și păstra influența asupra Republicii Moldova și pentru a împiedica parcursul său european. Republica Moldova trebuie să rămână vigilentă și să dezvolte strategii adecvate pentru a contracara aceste amenințări, inclusiv consolidarea rezilienței economice, energetice și digitale.

R. Moldova în CSAT-ul românesc

Recent a avut loc, la Palatul Cotroceni, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de Președintele României, Klaus Iohannis. Consiliul Suprem de Apărare a Țării a analizat opțiunile pentru consolidarea Parteneriatului Strategic cu Republica Moldova, fiind subliniate riscurile în vederea gestionării eficiente și consecvente a procesului de integrare europeană a Republicii Moldova, arată un comunicat al Președinției României.

În cadrul discuțiilor, au fost evidențiate oportunitățile majore care decurg din procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, dar și provocările cu care se confruntă în contextul acțiunilor hibride ale Federației Ruse și al războiului de agresiune dus împotriva Ucrainei. Sunt provocări care necesită o gestionare atentă, coordonată din partea României și a partenerilor Chișinăului, inclusiv prin acordarea de sprijin adecvat.

Aceste amenințări și riscuri determină, în aproape toate cazurile, implicații și pentru România. De aceea, obiectivul principal de politică externă al țării noastre în raport cu Republica Moldova este susținerea și asigurarea ireversibilității parcursului european, prin sprijinirea implementării reformelor și a politicilor publice necesare, pe baza Parteneriatului Strategic bilateral, consolidat.

Revalidarea constantă, în mod amplificat în ultimii ani, a poziției României de susținător principal al Republicii Moldova, de furnizor de asistență și soluții concrete (de la gaze la energie electrică, păcură, resurse umane, consultanță) și de principală voce care promovează agenda europeană a Moldovei creează cele mai favorabile premise pentru întărirea Parteneriatului Strategic.

Sprijin NATO

Alianţa Nord-Atlantică „sprijină neclintit” suveranitatea, independenţa, integritatea teritorială şi respectul pentru neutralitatea constituţională a Republicii Moldova, a reiterat recent la Chişinău şeful interimar al Biroului de legătură NATO din Republica Moldova, Justin Suni, în cadrul unei întrevederi avute cu secretarul de stat în Ministerul de Externe moldovean, Valeriu Mija.
Responsabilul NATO a subliniat, de asemenea, sprijinul puternic al Alianţei Nord-Atlantice pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, obiectiv despre care a spus că este în beneficiul tuturor cetăţenilor moldoveni.
Într-un comunicat emis în urma acestei întrevederi, Ministerul de Externe moldovean a indicat că interlocutorii au trecut în revistă o serie de programe şi proiecte comune menite să consolideze rezilienţa Republicii Moldova. De asemenea, cei doi înalţi oficiali au subliniat importanţa diplomaţiei publice şi continuarea unor activităţi comune destinate să contribuie la promovarea culturii de securitate în Republica Moldova.

România, alături de R. Moldova la ONU

Ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, a participat recent în delegaţia condusă de către preşedintele Klaus Iohannis, la deschiderea segmentului la nivel înalt al celei de-a 79-a sesiuni a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU).
Potrivit MAE de la București, programul ministrului român a inclus participarea la o reuniune a Consiliului de Securitate ONU, în format briefing, despre Ucraina. Cu acest prilej, Luminiţa Odobescu a subliniat importanţa sprijinului internaţional constant pentru Ucraina şi a reliefat sprijinul României pentru Formula de pace propusă de preşedintele Volodimir Zelenski, singurul cadru care poate conduce la o pace justă şi durabilă. A arătat că România acordă sprijin şi va continua să fie alături şi de Republica Moldova, a cărei stabilitate este crucială pentru întreaga regiune.
Totodată, demnitarul român a participat la reuniunea ministerială a Grupului de prieteni pentru tragerea la răspundere ca urmare a agresiunii împotriva Ucrainei, reconfirmând sprijinul deplin al României pentru iniţiativele la nivel internaţional dedicate. În intervenţia sa, a pledat pentru o colaborare internaţională mai activă, în toate formatele posibile, pentru asigurarea eficienţei demersurilor juridice.
Şeful diplomaţiei române a participat şi la dineul în format transatlantic găzduit de secretarul de stat al SUA, Antony Blinken. A reiterat, în acest cadru, importanţa unităţii transatlantice în gestionarea provocărilor globale. A accentuat necesitatea unei abordări transatlantice coordonate în regiunea Mării Negre, sprijinirea Ucrainei şi susţinerea Republicii Moldova în combaterea tacticilor hibride ale Moscovei. Totodată, a reiterat susţinerea României pentru consolidarea cooperării dintre comunitatea transatlantică şi partenerii like-minded din Indo-Pacific.

Legături rutiere

Republica Moldova nu va mai fi niciodată izolată, a declarat, vineri, preşedintele Parlamentului de la Chişinău, Igor Grosu, după semnarea contractului privind proiectarea şi construcţia podului peste Prut, între Iaşi şi Ungheni.
El precizează că noul pod rutier va facilita accesul spre reţeaua de autostrăzi a Uniunii Europene, dar şi spre lotul de autostradă care va lega Ungheni de Chişinău.
„Am asistat astăzi la un moment pe care Ungheniul, dar şi întreaga Republica Moldova l-au aşteptat de la Podul de Flori din anii 90. (…) Dacă generaţia părinţilor noştri, acum 34 de ani, a construit un pod de flori, noi vom fi generaţia care construim poduri pentru a uşura conexiunea noastră între cele două maluri ale Prutului. Noul pod va avea 4 benzi de circulaţie şi va fi parte a Autostrăzii Unirii A8, Iaşi – Târgu Mureş, inclusă în reţeaua trans-europeană de transport. Prin urmare, va fi facilitat accesul spre reţeaua de autostrăzi a Uniunii Europene, dar şi a lotului de autostradă care va lega Ungheni de Chişinău. Sunt paşi care ne demonstrează că suntem parte a marii familii europene şi că locul nostru este în Uniunea Europeană. Cu ajutorul României şi fiind parte acestei familii, ne vom asigura, astfel, că Republica Moldova nu va mai fi niciodată izolată şi că cetăţenii noştri vor avea acelaşi nivel de viaţă, venituri şi libertate de circulaţie ca toţi cetăţenii Uniunii Europene”, a afirmat Grosu.
Contractul pentru construcţia noului pod peste Prut a fost semnat vineri. El prevede că proiectarea va fi realizată în termen de şase luni, iar lucrările se vor executa în 24 de luni. Valoarea investiţiei este de 151,6 milioane de lei românești.

Consiliul Europei, îngrijorat

Consiliul Europei s-a declarat recent îngrijorat de un amestec al Rusiei în alegerile prezidenţiale din 20 octombrie din Republica Moldova şi referendumul din aceeaşi zi referitor la aderarea ţării la Uniunea Europeană.
”Dezinformarea, finanţarea ilegală şi presupusa cumpărare de voturi, susţinute de Kremlin, aduc ameninţări grave pentru suveranitatea, securitatea şi integritatea alegerilor din Moldova”, a scris Consiliul Europei într-un comunicat.
”Viitoarele alegeri şi referendumul din 20 octombrie ar putea constitui un punct de cotitură pe calea consolidării democraţiei şi a instituţiilor”, au estimat reprezentanţii organismului însărcinat cu apărarea democraţiei şi drepturilor omului pe continentul european.
Republica Moldova, ce are o populaţie de 2,6 milioane de locuitori, este din iunie 2022 candidată oficială la aderarea la UE. Însă aceste reuşite ”sunt ameninţate de presiuni geopolitice crescânde”, potrivit delegaţiei Consiliului Europei.
În luna iunie, SUA, Regatul Unit şi Canada au avertizat cu privire la un ”complot” rus vizând influenţarea alegerilor prezidenţiale şi ”suscitarea de manifestaţii” dacă nu va câştiga un candidat pro-rus.
Preşedinta pro-europeană Maia Sandu caută să obţină un al doilea mandat. Ea a atenţionat de mai multe ori cu privire la ingerinţele Moscovei în politica internă din ţara sa.

Ofensiva fake-news

Ministerul de Externe rus a cerut recent Republicii Moldova să nu se implice în conflictul din Ucraina, declaraţie ce face referire la informaţii despre o presupusă amplasare la baza aeriană de la Mărculeşti a unor avioane F-16 destinate Ucrainei.
„Solicităm încă o dată ferm Chişinăului să se abţină de la paşi imprudenţi care ar putea transforma Republica Moldova în participant la conflictul din Ucraina”, a declarat la o conferinţă de presă Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt al Ministerului de Externe rus.
„Au apărut recent informaţii despre planurile României de a trimite în (Republica) Moldova o staţie mobilă pentru întreţinerea tehnică a aeronavelor de luptă F-16, în vederea amplasării lor ulterioare pe aerodromul Mărculeşti”, a susţinut Zaharova. Aerodromul Mărculeşti este o bază aeriană situată în partea de nord a Republicii Moldova.
„Aceasta este o nouă confirmare că Chişinăul pregăteşte terenul pentru a pune la dispoziţie infrastructura aeroportuară moldoveană în vederea găzduirii avioanelor transferate de Occident pentru nevoile armatei ucrainene”, a continuat ea. „În acelaşi timp, procesul militarizării (Republicii) Moldova se desfăşoară în mod activ. Acest proces implică mai multe state occidentale, inclusiv Germania, Franţa, Polonia şi statele baltice”, a mai spus Maria Zaharova.
Aşadar, a concluzionat ea, autorităţile de la Chişinău, conduse de preşedinta pro-europeană Maia Sandu, „continuă jocuri iresponsabile care pot avea consecinţe tragice dăunătoare securităţii”.
Relatări despre o presupusă găzduire de către Republica Moldova a unor avioane F-16 destinate Ucrainei au apărut în luna august, când Chişinăul le-a dezminţit şi a acuzat Moscova ca a reacţionat la „ştirile false de pe internet”.

Bomba transnistreană

Transnistria este un factor semnificativ în strategiile de destabilizare a Republicii Moldova din mai multe motive, datorită situației sale politice și geografice, dar și a influenței pe care o exercită Rusia în această regiune separatistă.

Deși Acordul de la Istanbul din 1999 prevedea retragerea trupelor rusești din Transnistria, contingentul militar rus rămâne în regiune sub pretextul menținerii păcii. Această prezență militară permanentă creează tensiuni și subminează suveranitatea Republicii Moldova, oferind Rusiei o pârghie geopolitică pentru a influența guvernul de la Chișinău.

Transnistria este cunoscută pentru activitățile de contrabandă, care includ traficul de arme, țigări, alcool și alte bunuri. Această economie paralelă subminează eforturile Republicii Moldova de a construi o economie transparentă și prosperă, alimentând corupția și fluxurile ilegale de bani.

Transnistria servește ca un instrument de influență politică în interiorul Moldovei, în special prin susținerea forțelor politice proruse. Mass-media din regiune promovează narative favorabile Moscovei și anti-occidentale, care pot influența populația moldoveană și pot crea diviziuni interne.

Prezența Transnistriei ca o entitate separatistă nerezolvată complică procesul de integrare europeană a Moldovei. Rusia folosește această regiune pentru a exercita presiuni asupra autorităților de la Chișinău în cazul în care acestea încearcă să se apropie de Uniunea Europeană sau NATO, consolidând astfel o instabilitate geopolitică permanentă.

Fiind situată la granița cu Ucraina, Transnistria a fost folosită și ca o bază de influență în regiunea mai largă. Tensiunile dintre Ucraina și Rusia s-au reflectat și asupra Moldovei, Transnistria fiind o zonă prin care pot fi alimentate tensiuni regionale, având în vedere cooperarea dintre Tiraspol și Kremlin.

Aceste elemente fac din Transnistria un factor de instabilitate strategică, care poate fi exploatat de forțele externe pentru a submina suveranitatea și stabilitatea politică a Republicii Moldova.

Republica Moldova și Marea Neagră

Preşedintele Senatului, liderul PNL Nicolae Ciucă, a subliniat anterior la conferinţa „National Security Dialogue” desfăşurată în Elveţia, la Vevey, necesitatea unei politici pe termen lung şi predictibile a SUA pentru Marea Neagră pentru a o menţine „liberă” şi „deschisă”.
„Avem nevoie de o strategie americană pe termen lung şi predictibilă în Marea Neagră pentru a menţine o Mare Neagră liberă şi deschisă. Este în interesul Europei şi în interesul SUA. În ceea ce mă priveşte, pot să vă spun un singur lucru – puteţi conta pe România în viitor. Vom rezista aici împreună cu voi”, a afirmat Ciucă, în alocuţiunea dedicată libertăţii de navigaţie.
Potrivit unui comunicat al Senatului, conferinţa „National Security Dialogue” a fost organizată de Pepperdine University şi The Heritage Foundation din SUA şi a reunit oficiali şi experţi din toată lumea pentru a discuta cele mai importante teme pentru securitatea la nivel mondial.
Ciucă a adus în atenţie importanţa strategică a Mării Negre din perspectiva conectivităţii, resurselor energetice, securităţii alimentare.
„Vreau să pledez în faţa dumneavoastră pentru o Mare Neagră liberă şi deschisă. Marea Neagră înseamnă, în primul rând, conectivitate, este locul în care se intersectează rutele comerciale de la Marea Baltică la Marea Mediterană sau rutele din Asia Centrală către Europa. Cunoaşteţi cu toţii Iniţiativa celor 3 Mări, puternic susţinută de SUA, sau Coridorul Mijlociu ce leagă Asia Centrală de Europa. Marea Neagră înseamnă legătura cu Orientul Mijlociu, Balcanii, dar Marea Neagră înseamnă şi multe rute energetice care leagă petrolul din Kazahstan şi Rusia sau gazul din Rusia şi Azerbaidjan de Europa”, a menţionat preşedintele Senatului.

Resurse imense

El a arătat că Marea Neagră deţine şi resurse proprii de gaze, subliniind că, din 2027, datorită exploatărilor de gaze naturale din zonă, România va deveni cel mai mare producător în domeniu din UE.
„Acest fapt va contribui la creşterea independenţei energetice a statelor din regiune. O ţară ca Republica Moldova, dependentă de gazele ruseşti, poate, în sfârşit, să nu mai fie supusă şantajului din partea Federaţiei Ruse. Un alt aspect deosebit de important pentru securitatea şi stabilitatea la nivel global este cel al securităţii alimentare, spre exemplu, ţările din regiunea Mării Negre fiind mari producătoare de grâu şi floarea soarelui”, a adăugat Ciucă.
Nicolae Ciucă a dat ca exemplu Egiptul, o ţară vitală pentru securitatea Orientului Mijlociu, care importă cele mai mari cantităţi de grâu din ţările regiunii Mării Negre, România fiind unul dintre exportatorii importanţi pentru Cairo.
Potrivit comunicatului, „o afectare a lanţului de aprovizionare cu cereale poate genera instabilitate socială şi politică în ţările Africii sau Orientului Mijlociu.
„Rusia transformă hrana într-o armă pentru a decredibiliza Occidentul şi a provoca instabilitate la nivel mondial”, a susţinut Ciucă.
Conform acestuia, „o încheiere a conflictului pe actuala linie de contact va face ca Rusia să menţină sub ocupaţie Crimeea şi să continue să aibă un comportament agresiv în domeniul naval pentru a afecta comerţul, conectivitatea, exploatările resurselor energetice”.
„Marea Neagră are un loc aparte în gândirea strategică rusă, fiind o platformă pentru promovarea intereselor sale strategice în Orientul Mijlociu, Mediterana de Est şi Nordul Africii”, iar pentru Rusia „conflictul din Ucraina nu este unul interstatal sau regional, ci este unul prin care încearcă să reconfigureze arhitectura de securitate la nivel mondial”, a completat Nicolae Ciucă.
El a mai subliniat că suportul pentru Ucraina trebuie să continue şi să crească pentru a împiedica o victorie a Rusiei ce poate avea consecinţe nu doar asupra securităţii Flancului estic al NATO, ci şi la nivel mondial. „Schimbarea graniţelor prin forţă, proliferarea armamentului nuclear drept unic exponent pentru a descuraja o agresiune, o alianţă mult mai agresivă a forţelor autocrate vor caracteriza arena internaţională în cazul în care Rusia va reuşi să îşi impună voinţa prin forţă în Ucraina”, se mai arată în comunicatul citat.

Importanță strategică

Marea Neagră are o importanță strategică semnificativă pentru Republica Moldova..

Deși statul este o țară fără ieșire la mare, porturile de la Marea Neagră, în special cele din Ucraina (Odesa, Reni) și România (Constanța, Galați), joacă un rol crucial în facilitarea comerțului internațional al Moldovei. Aceste porturi permit exportul și importul de bunuri esențiale, cum ar fi produse agricole și resurse energetice, către piețele globale.

Marea Neagră este un coridor important pentru transportul de resurse energetice, cum ar fi gazele naturale și petrolul, din regiunea Caspică și Rusia către Europa. Proiecte energetice precum gazoductele și conductele de petrol care traversează Marea Neagră sunt relevante pentru securitatea energetică a Republicii Moldova, deoarece țara depinde în mare parte de importurile de energie.

Marea Neagră este o regiune geopolitică sensibilă, având în vedere interesele concurente ale NATO, Uniunii Europene și Rusiei. Evenimentele recente, cum ar fi anexarea Crimeei de către Rusia în 2014 și conflictul din Ucraina, au afectat indirect Republica Moldova. Instabilitatea în regiunea Mării Negre are consecințe asupra securității naționale a Moldovei, în special în contextul prezenței Transnistriei și influenței rusești în această zonă.

Marea Neagră este un punct de interacțiune pentru statele din jur, cum ar fi România, Ucraina, Turcia, Bulgaria și Georgia. Republica Moldova participă la inițiative regionale care vizează securitatea, cooperarea economică și infrastructura în regiunea extinsă a Mării Negre, cum ar fi Organizația Cooperării Economice la Marea Neagră (OCEMN). Aceasta este o platformă importantă pentru Moldova în ceea ce privește dezvoltarea relațiilor economice și diplomatice.

Chiar dacă Moldova nu are acces direct la Marea Neagră, mulți cetățeni moldoveni profită de proximitatea regiunii pentru turism, în special în stațiunile de pe litoralul românesc și ucrainean. În plus, Marea Neagră facilitează conexiuni economice, oferind oportunități pentru parteneriate economice în domeniul transporturilor și logisticii.

Porturile de la Marea Neagră sunt cruciale pentru transportul de produse agricole, iar Republica Moldova este un producător important de vinuri, fructe și cereale. Accesul la aceste piețe prin porturi precum Constanța sau Odesa asigură continuitatea comerțului agricol, esențial pentru economia Moldovei.

Deși Republica Moldova nu are o ieșire directă la Marea Neagră, proximitatea față de aceasta îi conferă o importanță strategică în plan economic, energetic și geopolitic. Securitatea în regiunea Mării Negre și accesul la infrastructura portuară sunt esențiale pentru stabilitatea și dezvoltarea Republicii Moldova.

România și portul Giurgiulești

Guvernul României urmează să inițieze negocieri cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) în vederea achiziționării acțiunilor Portului Internațional Liber Giurgiulești din R. Moldova. Portul din sudul țării, este singurul din Republica Moldova accesibil pentru navele maritime. Purtătorul de cuvânt al Guvernului de la București, Mihai Constantin, a anunțat că într-o ședință de Guvern a fost adoptat un memorandum privind inițierea negocierilor cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), în vederea achiziționării, de către statul român, prin intermediul Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanța, societate comercială aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, a acțiunilor Danube Logistics SRL deținute de către BERD în Portul Internațional Liber Giurgiulești din Republica Moldova.

„Vreau să vă mai punctez un memorandum adoptat astăzi de către Guvern: aprobarea iniţierii negocierilor cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare – BERD – în vederea achiziţionării de către statul român, prin intermediul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime S.A. Constanţa, societate comercială aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, a acţiunilor Danube Logistics SRL deţinute de către BERD în Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti din Republica Moldova”, a declara trecent purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, la Palatul Victoria.

Intenții anunțate

Premierul Marcel Ciolacu a vorbit, pentru prima oară, în exclusivitate pentru Digi 24, despre intenția României, într-o intervenție în septembrie anul trecut la ”Interviurile Digi24.ro”. „Unul dintre cele mai importante hub-uri de reconstrucție a Ucrainei, după finalizarea războiului va fi România. Iar România trebuie să fie de această dat pregătită logistic pentru acest hub. Am un proiect, pe care l-am discutat cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, comun cu premierul Bulgariei, să luăm din banii pentru mobilitate de la Comisie și să mai facem un pod, și rutier și feroviar, peste Dunăre, la Giurgiu”, explica atunci Marcel Ciolacu. „Trebuie să realizăm că Portul Constanța este strategic în momentul de față. Nu știu ce se va întmpla cu Odesa. Mai există un port mai mic în Republica Moldova, Giurgiulești, și deja prin ministrul Transporturilor România și-a arătat interesul către BERD, pentru că acționarul majoritar la Giurgiulești este BERD, de a-l cumpăra statul român și de a-l dezvolta”, a precizat premierul.

„Domnul ministru al Transporturilor a avut aceste discuții cu BERD. Așteptăm”, a adăugat Ciolacu. El a menţionat că va fi creată o comisie de negociere care se va ocupa de acest subiect. „Concret, se va crea în baza acestui memorandum o comisie de negociere din care vor face parte reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, ai Ministerului Transporturilor şi ai Ministerului Finanţelor pentru a se deschide negocierile cu Banca Europeană de Dezvoltare pentru achiziţia acestor acţiuni care vor duce la controlul majoritar al statului român, prin intermediul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime S.A. Constanţa, asupra acestui port Giurgiuleşti”, a subliniat Mihai Constantin.

Nod logistic

Nod logistic de importanță strategică Portul Giurgiulești este un nod logistic de importanță strategică care oferă importatorilor și exportatorilor servicii de transbordare și depozitare a mărfurilor, cu acces la o infrastructură de transport trimodală. Portul este amplasat pe sectorul maritim al fluviului Dunărea și permite acostarea navelor fluviale și a navelor maritime cu pescaj de până la 7 m și o capacitate de până la 10.000 tone. În plus, portul este bine conectat cu linii de cale ferată cu ecartament larg și îngust. De exemplu, există o conexiune regulată de trenuri-bloc pentru transportul containerelor între Giurgiulești și terminalul de containere operat de DP World din Constanța, care ajută la reducerea traficului de camioane și reprezintă o alternativă pentru a evita timpii de așteptare îndelungați la frontiere, relatează agenția de presă Moldpress.

În contextul discuțiilor privind portul Giurgiulești, purtătorul de cuvânt al Guvernului Republicii Moldova, Daniel Vodă, a explicat ulterior că la Giurgiulești funcționează două entități de infrastructură portuară: Portul Internațional Liber de la Giurgiulești (PILG) care aparține Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Portul de Stat care este în proprietatea statului. Daniel Vodă a precizat că Guvernul de la Chișinău nu va vinde Portul de Stat din Giurgiulești și nu există nicio discuție cu privire la vinderea portului de stat. Daniel Vodă a mai spus că BERD, proprietarul companiei concesionare a PILG, poartă discuții cu mai mulți potențiali investitori, inclusiv din România, Turcia, Regatul Țărilor de Jos, și Danemarca.

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Concurs eseuri