Republica Moldova a negat că ar plănui o operaţiune militară pentru preluarea controlului asupra regiunii separatiste pro-ruse Transnistria, în urma unor astfel de acuzaţii formulate mai devreme de Serviciul de Informaţii Externe rus (SVR). O nouă campanie „de informare și chiar de isterizare”, a declarat și premierul de la Chișinău, Dorin Recean, făcând referire la falsurile promovate de Rusia conform cărora autoritățile Republicii Moldova ar pregăti acțiuni militare împotriva Transnistriei.

Atac hibrid

„În spațiul public se promovează din nou un fals și un scenariu apocaliptic, precum că R. Moldova ar intenționa să preia controlul în Transnistria, să facă scenarii militare. Menționez: face parte din războiul hibrid. Cei care lansează astfel de scenarii, mă refer la Kremlin, mai bine ar face ceea ce sunt obligați să facă: să livreze gaze, conform contractului, în stânga Nistrului”, a comentat Dorin Recean informațiile apărute recent în presa rusă. Totodată, Recean a amintit despre starea de urgență instituită în R. Moldova din cauza refuzului Gazpromului de a livra gaze naturale pentru regiunea transnistreană, făcând apel la economie.

„O să rog toată lumea, să ne mobilizăm, să fim solidari și să economisim energie electrică în mod special în orele de vârf. Astăzi, nu mai putem să luăm energie electrică de la Cuciurgani (regiunea transnistreană). Suntem nevoiți să procurăm de pe piață, unde costurile sunt mult mai mari. Între orele 7 și 11 dimineața și 18:00-23:00, aici este important să economisim maximal energia electrică. Toate instituțiile vor primi din nou toate instrucțiunile necesare pentru a putea economisi la maxim și, în felul ăsta, pe fiecare din noi ne va costa mai puțin”, a mai spus Dorin Recean.

Răspuns clar

„Este fals că autorităţile Republicii Moldova ar pregăti acţiuni militare în Transnistria”, a declarat şeful de cabinet al preşedintei Maia Sandu, Adrian Băluţel. Declaraţiile SVR „sunt dezinformări grave şi periculoase, concepute să semene panică şi neîncredere”, a adăugat oficialul citat. „Chişinăul rămâne ferm angajat în soluţionarea paşnică a conflictului, fără excepţie”, a mai spus acesta, reafirmând că „un pas esenţial pentru soluţionarea conflictului este retragerea completă şi necondiţionată a trupelor ruseşti, care staţionează ilegal pe teritoriul suveran al Republicii Moldova”.
Premierul Dorin Recean a declarat la începutul şedinţei Guvernului de la Chișinău că informaţiile false răspândite în spaţiul public privind aşa-zisul plan de acţiuni militare în regiunea transnistreană sunt parte a războiului hibrid.
„Observ din nou o campanie de dezinformare şi chiar de isterizare. În spaţiul public se promovează din nou un fals şi un scenariu apocaliptic că Republica Moldova ar intenţiona să preia controlul în regiunea transnistreană, să facă scenarii militare. Menţionez încă o dată: face parte din războiul hibrid. Cei care lansează astfel de scenarii, mă refer la Kremlin, mai bine ar face ceea ce sunt obligaţi să facă conform contractului – să livreze gaze naturale în stânga Nistrului”, a declarat Dorin Recean.

Spionajul rus, declarații dure

Totodată, cu o reacţie în acest caz a venit şi Biroul Politici de Reintegrare, care a precizat că „răspândirea unor pretinse ale SVR despre o închipuită operaţiune militară moldovenească în regiune, reconfirmă ipoteza că autorităţile ruse şi lor de pe loc încearcă să destabilizeze situaţia din Republica Moldova, să disemineze frică şi neîncredere în rândul cetăţenilor şi să extindă aria de nesiguranţă şi confruntare din zonă”.
Serviciul de Informaţii Externe rus (SVR) a susţinut anterior că preşedinta Maia Sandu pregăteşte un plan pentru recuperarea pe cale militară a controlului asupra regiunii separatiste pro-ruse Transnistria.
Potrivit SVR, Maia Sandu a avut recent o reuniune cu comandamentul guvernului pentru securitate energetică, la finalul căreia ea a vorbit despre „necesitatea elaborării unui plan pentru o operaţiune de preluare a controlului asupra Transnistriei şi de încetare a prezenţei ruse de menţinere a păcii în regiune”.
Acelaşi serviciu rus a mai afirmat că Maia Sandu „şi-a ieşit din minţi” după ce a fost informată că Republica Moldova ar putea întâmpina probleme cu aprovizionarea cu energie în contextul în care contractul de tranzit al gazelor ruseşti către Europa prin sistemul de gazoducte ucrainene expiră pe 31 decembrie, iar Kievul refuză să îl prelungească.
Conform SVR, Maia Sandu a declarat că „dacă Moscova nu va găsi o modalitate de a aduce gazul aici, Chişinăul se va răzbuna pe Transnistria pro-rusă” şi ar fi ordonat deschiderea de dosare penale împotriva conducerii republicii Transnistrene „pentru separatism”, iar locuitorii Transnistriei să fie supuşi unor percheziţii amănunţite la trecerea graniţei regiunii.

Presiuni absurde

De asemenea, potrivit serviciului rus SVR, Maia Sandu a refuzat categoric să discute cu Ucraina problema sistării de către aceasta a tranzitului gazului rusesc prin refuzul de a prelungi contractul cu Gazprom şi a dat vina pe Rusia pentru toată această situaţie.
În replică, şeful de cabinet al preşedintei Maia Sandu consideră „manipulator şi complet fals să se arunce vina pe Chişinău sau Kiev pentru situaţia din regiune”. El a amintit că „există un contract clar între Moldovagaz şi Gazprom, care prevede livrarea gazelor naturale pe malul stâng, indiferent de ruta de tranzit”.
Parlamentul Republicii Moldova a aprobat pe 13 decembrie instituirea stării de urgenţă în sectorul energetic pentru o perioadă de 60 de zile, în faţa riscului întreruperii livrărilor de gaze ruseşti către regiunea separatistă Transnistria, unde se află o centrală electrică esenţială pentru aprovizionarea cu energie a ţării.
Decizia survine pe fondul unei dispute cu societatea rusă Gazprom asupra unor datorii nerecunoscute de Chişinău şi sistării de către Ucraina a tranzitului gazului rusesc începând din ianuarie 2025.
Ucraina a anunţat că va prelungi după 31 decembrie 2024 acordul privind tranzitul gazului rusesc, prin urmare acesta nu va mai putea fi transportat prin conductele de pe teritoriul ucrainean către Republica Moldova, care ar trebui astfel să folosească rute alternative, cum ar fi o conductă care trece prin Turcia.
Însă compania rusă Gazprom solicită Republicii Moldova plata unei datorii istorice de circa 700 de milioane de dolari, datorie nerecunoscută de guvernul de la Chişinău. Această dispută privind datoria companiei Moldovagaz datează de dinaintea începerii războiului din Ucraina şi rezultă dintr-o creştere brutală a preţurilor decisă de Gazprom în 2021.
Centrala electrică de la Cuciurgan, din regiunea separatistă Transnistria, produce pe baza gazelor ruseşti mare parte din energia necesară Republicii Moldova, respectiv circa 80% din necesarul de energie pe malul drept al Nistrului, în consecinţă sistarea livrării gazului furnizat de Gazprom ar putea provoca o criză energetică.

Transnistria, redută rusească

Moscova insinuează că regiunea transnistreană este teritoriu rusesc și amenință cu războiul R. Moldova. Declarațiile au fost făcute de purtătorul de cuvânt al MID-ului rus, Maria Zaharova, care a subliniat că țara sa își va proteja cetățenii și trupele staționate în stânga Nistrului, iar orice acțiuni care i-ar pune în pericol vor fi considerate drept atacuri contra Rusiei. Zaharova a acuzat că autoritățile de la Chișinău ar fi încurajate de NATO și UE să folosească criza energetică din regiunea transnistreană, provocată tot de Rusia, pentru a soluționa prin forță diferendul.

„Rusia va reacţiona în mod corespunzător la orice provocări şi va asigura protecţia cetăţenilor săi, a contingentului de menţinere a păcii, a militarilor din grupul operativ al trupelor ruse şi a depozitelor militare din localitatea Cobasna din Transnistria. Orice acțiuni care reprezintă o amenințare la adresa securității vor fi tratate, în conformitate cu dreptul internațional, ca un atac asupra Federației Ruse”, a spus reprezentanta diplomaţiei ruse.

Rusia menţine în Transnistria un contingent de circa 1.500 de soldaţi într-o misiune declarată de menţinere a păcii, după războiul din anul 1992, şi controlează depozitul de la Cobasna, unde sunt stocate circa 20.000 de tone de muniţii.

Rezoluție europeană

Într-o rezoluţie adoptată cu largă majoritate în luna octombrie, Parlamentul European a condamnat activităţile rău-voitoare, amestecul şi operaţiunile hibride ale Federaţiei Ruse, oligarhilor proruşi şi actorilor locali sponsorizaţi de Rusia, menite să submineze procesul electoral, securitatea, suveranitatea şi fundaţiile democratice ale R. Moldova.

De asemenea, eurodeputații şi-au reluat apelul către autorităţile ruse de a respecta independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova şi de a pune capăt provocărilor şi tentativelor de destabilizare a ţării şi de subminare a ordinii constituţionale şi a instituţiilor democratice.

Parlamentul European i-a solicitat Rusiei să respecte independenţa R. Moldova, să înceteze destabilizările şi să-și retragă forţele militare. În plus, acesta reiterează apelurile anterioare pentru distrugerea tuturor muniţiilor depozitate în comuna Cobasna.

Pe data de 16 decembrie, în R. Moldova a intrat în vigoare starea de urgență în sectorul energetic. Comisia pentru Situații Excepționale are autoritatea de a emite dispoziții cu caracter executoriu pentru autorități, agenți economici, instituții publice și cetățeni.

Potrivit autorităților, măsurile sunt menite să răspundă rapid provocărilor generate de posibila sistare a livrării de gaze naturale de către Gazprom.

Mai exact, R. Moldova riscă să fie afectată grav de o criză energetică dacă Gazprom va opri livrările de gaze naturale către regiunea transnistreană. Potrivit autorităților, această situație ar putea duce la o criză umanitară în stânga Nistrului, unde locuiesc 300.000 de cetățeni. De asemenea, există riscuri majore pentru stabilitatea sistemului energetic, dar și perturbări economice severe și creșterea prețurilor.

La scurt timp, în spațiul public au apărut mai multe falsuri legate de așa-zisele măsuri luate de autorități pentru a economisi energia electrică: „O să rămânem fără gaz”, „moldovenii în beznă”, „de la ora 20:00 până la 05:00 lumina va fi stinsă în toată țară”, „Moldovagaz va solicita din nou majorarea tarifelor la gaz”.

Falsurile au fost promovate pe rețelele sociale, în special pe TikTok, unde utilizatori neidentificați au distribuit clipuri și imagini, care se inducă panică în rândul moldovenilor, fără a oferi dovezi sau surse credibile.

Republica Moldova, țintă pentru Rusia

Preşedintele român Klaus Iohannis a atras atenţia la Consiliul European, asupra intensificării atacurilor hibride ruseşti care vizează subminarea democraţiilor prin dezinformare, prin activităţi cibernetice maligne, manipulare prin social media, în special în contexte electorale, amintind în acest sens de alegerile din ţara noastră şi din Republica Moldova.
El a subliniat că aceste atacuri nu sunt îndreptate numai către o singură ţară, ci împotriva societăţilor democratice în general şi a modului de viaţă bazat pe valori, drepturi şi libertăţi, precizează Administraţia Prezidenţială.
În acest cadru, Klaus Iohannis a informat liderii UE despre evoluţiile recente din România, în contextul alegerilor prezidenţiale, şi a transmis un mesaj ferm privind respectul pentru valorile democratice şi calea proeuropeană, România continuând să fie o ţară stabilă şi responsabilă.
Astfel, preşedintele României a solicitat, la nivelul UE, o coordonare eficientă pe tema combaterii ingerinţelor străine prin dezvoltarea de instrumente şi mecanisme eficiente împotriva acestor fenomene tot mai prezente, tema combaterii interferenţelor şi activităţilor hibride ale Rusiei fiind introdusă în textul Concluziilor finale la solicitarea României.
În ceea ce priveşte decizia de ridicare a controalelor la frontierele terestre şi finalizarea aderării României şi Bulgariei la Schengen, textul Concluziilor Consiliului European salută adoptarea acesteia şi, în acest context, preşedintele Klaus Iohannis a adresat mulţumiri celorlalţi lideri UE pentru sprijinul acordat pentru adoptarea acestei decizii şi a reiterat angajamentul ţării noastre de a rămâne în continuare un partener angajat şi proactiv în consolidarea securităţii interne a UE, precum şi a securităţii frontierelor externe.
Referitor la Ucraina, discuţiile au vizat războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei pe toate dimensiunile sale, precum şi continuarea sprijinului cuprinzător al Uniunii pentru Ucraina. A fost reafirmată susţinerea UE pentru principiile şi obiectivele cheie ale Formulei de Pace propuse de preşedintele Zelenski, fiind subliniată importanţa faptului ca nicio iniţiativă internaţională de pace să nu fie avansată fără implicarea Ucrainei. În egală măsură, UE trebuie să rămână implicată îndeaproape în toate chestiunile care privesc securitatea Europei, arată Administraţia Prezidenţială.
În acest sens, preşedintele Iohannis a reconfirmat sprijinul României pentru Ucraina, pe toate palierele relevante, îndeosebi în ceea ce priveşte nevoile de apărare şi cele energetice. Cu privire la eventuale negocieri pentru pace, şeful statului român a subliniat necesitatea ca acestea să se bazeze pe principii corecte şi juste, cu respectarea dreptului internaţional şi a poziţiei Ucrainei, ca victimă a acestei agresiuni ilegale şi neprovocate.

Totodată, Klaus Iohannis a atras atenţia asupra problemei securităţii energetice a Republicii Moldova, care, alături de Ucraina, se confruntă cu provocări tot mai grave pe acest palier, pe fondul agresiunii ruse. Preşedintele Klaus Iohannis a pledat inclusiv pentru maximizarea sprijinului oferit la nivel bilateral pentru cele două ţări, împreună cu partenerii europeni şi internaţionali.
Totodată, a punctat şi necesitatea continuării sprijinului rezilienţei şi a stabilităţii Republicii Moldova, precum şi a eforturilor de reformă pe calea sa europeană, inclusiv prin implementarea Planului de Creştere pentru Moldova şi prin adoptarea rapidă a Facilităţii de Reformă şi Creştere. De asemenea, Concluziile adoptate fac referire la necesitatea consolidării sprijinului pentru Republica Moldova pe palierele cruciale menţionate, inclusiv securitatea energetică.
Klaus Iohannis a arătat că politica de extindere, una dintre cele mai importante politici ale UE, trebuie continuată, inclusiv luând în considerare oportunităţile oferite de cadrul actual. A reiterat sprijinul faţă de ambiţiile partenerilor de a avansa procesele de aderare la UE într-un ritm crescut, cu respectarea principiului meritelor proprii. În acest context, acesta a evocat şi sprijinul pentru obiectivul deschiderii cât mai curând posibil a Clusterului I de negocieri cu Republica Moldova şi Ucraina.

Scurtă istorie

Războiul hibrid reprezintă o formă modernă de conflict care combină mijloace convenționale și neconvenționale, incluzând manipularea informațională, sabotajul economic, utilizarea agenților secreți și presiuni diplomatice. Republica Moldova, situată la intersecția intereselor geopolitice ale Rusiei și Occidentului, reprezintă un exemplu elocvent al unui stat afectat de astfel de strategii.

După prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991, Republica Moldova a devenit independentă, dar moștenirea sovietică a continuat să influențeze politicile interne și externe. Conflictul din regiunea separatistă Transnistria, susținut de Rusia, a reprezentat primul semn al dorinței Kremlinului de a menține influența în spațiul post-sovietic. Cu toate acestea, războiul hibrid a evoluat și s-a intensificat în ultimele decenii, odată cu creșterea orientării pro-europene a Chișinăului.

Unul dintre cele mai puternice instrumente utilizate de Rusia este propaganda. Prin intermediul mass-mediei finanțate direct sau indirect de Kremlin, precum posturile de televiziune și site-urile de știri, Rusia promovează mesaje care discreditează liderii pro-europeni ai Moldovei, prezentându-i drept corupți sau marionete ale Occidentului, exagerează amenințarea occidentală, inclusiv prin promovarea teoriilor conspirației despre Uniunea Europeană și NATO, amplifică diviziunile interne între grupurile etnice și lingvistice din Moldova, punând accent pe diferențele dintre vorbitorii de română și cei de rusă.

Prin rețelele sociale, cum ar fi grupurile de pe Facebook sau Telegram, ori prin rețeaua TikTok se răspândesc știri false și dezinformări menite să creeze panică și neîntrecredere în autorități.

Influența economică

Rusia utilizează dependența Republicii Moldova de gazul natural ca instrument de presiune economică. De-a lungul anilor, Gazprom a impus prețuri ridicate sau a amenințat cu întreruperea livrărilor, în special în momentele de tensiune politcă. Criza energetică din 2022-2023 este un exemplu clar al modului în care Moscova exploatează vulnerabilitățile economice pentru a destabiliza situația internă din Moldova.

De asemenea, embargourile asupra produselor moldovenești, precum vinurile sau fructele, au fost utilizate ca mijloace de constrângere pentru a influența politica externă a Chișinăului.

Transnistria reprezintă un avanpost strategic pentru Rusia în războiul hibrid. Regiunea este un stat de facto separatist, dar menține relații economice strânse cu Moldova, în timp ce găzduiește trupe rusești sub pretextul „păstrării păcii”. Prin sprijinirea economică și militară a regimului de la Tiraspol, Rusia se asigură că Moldova rămâne un stat slab și vulnerabil.

Rusia finanțează și susține partidele politice care promovează orientarea pro-rusă a Republicii Moldova. Exemple includ Partidul Socialiștilor sau Partidul Șor, care au avut legături directe sau indirecte cu Kremlinul. Prin aceste partide, Rusia influențează agenda politică internă, obstrucționează reformele pro-europene, organizează proteste și manifestări anti-guvernamentale pentru a destabiliza situația internă.

Cyberatacuri și instabilitate politică

Republica Moldova a fost ținta unor atacuri cibernetice orchestrate de grupuri afiliate Rusiei. Aceste atacuri au vizat infrastructura critică, inclusiv sisteme guvernamentale, școli și spitale. Scopul lor este de a submina încrederea populației în instituțiile statului și de a crea haos.

Rusia utilizează strategii de subminare prin organizarea sau sprijinirea financiară a protestelor. Acestea sunt adesea prezentate ca manifestări spontane ale nemulțumirii populare, dar în realitate sunt orchestrate pentru a amplifica instabilitatea internă. De exemplu, protestele din 2023, organizate de Partidul Șor, au fost suspectate de implicare rusească, dovedită ulterior de anchetele mass-media de la Chișinău.

Strategiile hibride ale Rusiei au contribuit la o polarizare profundă a societății moldovenești. Alternanța frecventă între guvernele pro-europene și cele pro-ruse este un semn al influenței externe și al lipsei unei direcții clare.

Presiunile economice și embargourile impuse de Rusia au afectat dezvoltarea economică a Moldovei, determinând-o să caute soluții alternative prin parteneriate cu Uniunea Europeană.

Prin dezinformare și atacuri cibernetice, Rusia a reușit să slăbească încrederea cetățenilor în instituțiile guvernamentale, creând astfel un teren fertil pentru mișcări populiste.

Răspunsuri și contramăsuri

Guvernul Republicii Moldova, încurajat de partenerii occidentali, a investit în infrastructura cibernetică pentru a contracara atacurile venite din Rusia. Programele de instruire pentru specialiști și parteneriatele cu UE și NATO sunt esențiale în acest sens.

Autoritățile moldovenești au închis mai multe posturi de televiziune afiliate Kremlinului și au implementat campanii de informare pentru a educa populația despre pericolele dezinformării.

Reducerea dependenței energetice de Rusia prin achiziții din alte surse, cum ar fi România sau Ucraina, reprezintă un pas important în consolidarea independenței economice.

Implementarea reformelor legate de statul de drept și integrarea europeană sunt esențiale pentru a reduce influența rusească într-o Moldovă mai integrată în structurile occidentale.

Războiul hibrid rus împotriva Republicii Moldova reprezintă o provocare majoră pentru stabilitatea și securitatea țării. Prin manipulare informațională, presiuni economice, utilizarea conflictului transnistrean și infiltrarea politică, Rusia urmărește să mențină Moldova în sfera sa de influență. Cu toate acestea, prin sprijinul partenerilor occidentali și implementarea unor politici ferme, Moldova are șansa de a rezista acestor provocări și de a-și asigura un viitor european stabil și prosper.

Axa București-Chișinău

„Ne dorim foarte mult să ne putem sprijini în continuare de umărul României, de aceea ne dorim la Bucureşti parteneri care sunt deschişi pentru o bună colaborare cu Republica Moldova”, a declarat recent, într-o conferinţă de presă, preşedinta R. Moldova, Maia Sandu.
Lidera de la Chişinău a subliniat că Republica Moldova îşi doreşte o Românie europeană, care îşi consolidează rolul în UE. „Cei care cred că Uniunea Europeană nu este bună pentru România trebuie să se uite la noi şi să vadă cât de vulnerabili suntem şi care sunt standardele de viaţă în Republica Moldova. În acest mod, să-şi imagineze cum ar fi putut fi România dacă nu era parte a Uniunii Europene. Vrem ca România să rămână în UE şi să ne ajute şi pe noi să ajungem cât mai repede acolo”, a declarat Maia Sandu.
De asemenea, şefa statului a precizat că Republica Moldova se bucură de un sprijin politic din partea majorităţii partidelor politice din România. „Acest lucru este foarte preţios pentru noi. Deci, nu alegem un partid sau altul, este alegerea românilor de dincolo de Prut pe cine votează. Noi ne dorim foarte mult să putem conta pe aceeaşi relaţie extraordinară pe care am avut-o în ultimii ani”, a adăugat ea.
România este unul din principalii parteneri ai Republicii Moldova, iar Bucureştiul reprezintă un sprijin esenţial în procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
De asemenea, în decursul anilor, România a finanţat în Republica Moldova diverse proiecte importante în domenii precum cultura, educaţia, infrastructura, energia şi sectorul public. De asemenea, România reprezintă un sprijin puternic pentru Republica Moldova în contextul crizei energetice, a adăugat agenţia de presă de la Chişinău

Integrarea europeană, un maraton

Integrarea europeană nu e un sprint, ci un maraton, a declarat vicepremierul moldovean pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, citată de mass-media de la Chișinău, evocând „două momente istorice” de care a avut parte Republica Moldova în anul care se încheie.
„Am avut parte de două momente istorice. Am reuşit să trecem cu bine peste referendum, iar acel obiectiv strategic pe care ni-l dorim – aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană – acum se regăseşte în Constituţia Republicii Moldova. A doua mare realizare este organizarea în iunie, la Luxemburg, a primei Conferinţe interguvernamentale, care a fost acel moment solemn prin care Uniunea Europeană a deschis formal negocierile cu Republica Moldova. În acelaşi timp, în mai puţin de un an, am creat o instituţie absolut nouă – Biroul pentru Integrare Europeană, în cadrul Cancelariei de Stat”, a rezumat oficialul.
Într-un bilanţ al parcursului european al Republicii Moldova din acest an, Cristina Gherasimov a menţionat şi aderarea la noi programe europene, ca o modalitate de a accelera integrarea în Uniunea Europeană.

„Vă dau un exemplu: funcţionarii noştri publici au posibilitatea să fie detaşaţi în cadrul Comisiei Europene pentru a învăţa cum se munceşte acolo. Toate aceste realizări au avut loc într-o perioadă foarte scurtă, comparativ cu ritmul altor state candidate care au trecut prin aceleaşi etape”, a spus ea.
„Este important să menţinem acelaşi ritm şi în 2025. Pentru asta avem nevoie de continuitate, consens şi cooperare nu doar între instituţiile statului, dar şi între cele trei puteri în stat, precum şi cooperarea foarte strânsă cu societatea civilă, mediul de afaceri şi cel academic”, a adăugat Gherasimov, reamintind că Republica Moldova şi-a setat în plan intern termenul 2030 pentru a fi gata pentru aderarea la Uniunea Europeană.
„Acest termen ne permite să ne mobilizăm eforturile şi instituţiile în aşa fel, încât să ştim exact ce avem de făcut ca să reuşim să parcurgem toate transformările. Deşi mulţi au zis din prima zi că este imposibil, prin ceea ce am reuşit din 2022 până astăzi am demonstrat că e posibil. Cu acest mottou – că imposibilul este posibil – trăim şi muncim în fiecare zi. Şi pas cu pas reuşim, în continuare, să facem imposibilul posibil. Cine ar fi crezut, bunăoară, în 2021 că noi vom fi în 2022 stat candidat?” – a conchis aceasta.

Sprijin românesc

România este alături de Republica Moldova în faţa provocărilor energetice din această iarnă, Ministerul Energiei luând act de decizia Guvernului de la Chişinău de a deccepând cu 16 decembrie 2024, ca urmare a riscurilor asociate aprovizionării cu energie. Potrivit unui comunicat al Ministerului Energiei, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS, România este pregătită să sprijine Republica Moldova pentru a trece cu bine de această perioadă critică.
„Suntem în contact permanent cu fraţii noştri de peste Prut. Bineînţeles că prioritatea zero este sistemul energetic naţional, dar avem încredere că putem pune umărul la efortul Chişinăului de a trece iarna cu bine, aşa cum România a mai făcut-o”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, citat în comunicat.
El spune că România rămâne un partener de încredere pentru Republica Moldova. „În faţa acestor provocări, colaborarea strânsă dintre guvernele şi companiile noastre energetice este cheia pentru a asigura securitatea energetică şi confortul cetăţenilor în această iarnă. Astfel, inclusiv prin sprijinul nostru şi al Uniunii Europene, fraţii noştri de peste Prut nu trebuie să fie lăsaţi să ajungă iar la mâna Rusiei pentru a putea trece această iarnă cu bine”, a mai afirmat Burduja.
Conform sursei citate, România reafirmă angajamentul său de a susţine stabilitatea energetică a Republicii Moldova, având în vedere furnizarea energiei electrice, aprovizionarea cu gaze naturale şi un dialog intensificat între operatori şi autorităţi.

Strategie energetică

Astfel, companiile Nuclearelectrica şi Hidroelectrica sunt deja în contact cu Energocom pentru a analiza posibilităţile de a furniza volume suplimentare de energie electrică către malul drept al Nistrului. În acest moment, capacitatea de transfer (NTC) pentru importuri din România este de 315 MW şi se preconizează o creştere cu 80 MW în săptămâna următoare, ajungând la 395 MW. Ministerul Energiei susţine că România sprijină identificarea unui mecanism de alocare comercială a capacităţii pe cele patru linii electrice de 110 kV, în colaborare cu Transelectrica şi Moldelectrica.
Pre de altă parte, România dispune de stocuri de gaze naturale în depozitele Depogaz, fiind pregătită să analizeze opţiuni de extragere prioritară în cazul în care livrările către regiunea transnistreană vor fi afectate. Creşterea valorii contului de echilibrare operaţională (OBA) dintre VestMoldTransGaz şi Transgaz este considerată o soluţie esenţială pentru atenuarea impactului în primele zile ale crizei.
Ministerul Energiei facilitează dialogul între Energocom şi companiile româneşti (Nuclearelectrica, Hidroelectrica, OMV), asigurând cooperarea eficientă pentru livrarea necesarului de energie. În plus, se va intensifica colaborarea dintre Moldelectrica şi Transelectrica pentru implementarea soluţiilor tehnice necesare.
„În contextul în care centrala de la Cuciurgan MGRES ar putea să nu producă energie pentru malul drept al Nistrului, România este pregătită să sprijine Republica Moldova, cu suportul partenerilor europeni, pentru acoperirea unui deficit estimat la 600 MW, prin soluţii coordonate la nivel guvernamental şi prin utilizarea resurselor disponibile şi, pe termen mediu, prin noi grupuri de producţie a energiei electrice şi măsuri pentru modernizarea sistemului de termoficare din Chişinău”, se mai scrie în comunicat.

Stare de urgență

Parlamentul Republicii Moldova a aprobat recent instituirea stării de urgenţă în sectorul energetic pentru o perioadă de 60 de zile, în faţa riscului întreruperii livrărilor de gaze ruseşti către regiunea separatistă Transnistria, unde se află o centrală electrică esenţială pentru aprovizionarea cu energie a ţării.
Decizia survine pe fondul unei dispute cu societatea rusă Gazprom asupra unor datorii nerecunoscute de Chişinău şi sistării de către Ucraina a tranzitului gazului rusesc începând din ianuarie 2025.
Starea de urgenţă, votată de 56 din cei 101 deputaţi, intră în vigoare din 16 decembrie şi se va aplica pe întreg teritoriul Republicii Moldova, a anunţat parlamentul de la Chişinău într-un comunicat de presă, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Guvernul de la Chișinău a invocat în cererea sa de instituire a stării de urgenţă insuficienţa resurselor energetice, situaţie de natură să afecteze „direct şi imediat securitatea statului şi a cetăţenilor”, iar măsura îi va permite să reacţioneze rapid în cazul unei probleme şi să prevină „o criză umanitară”.
„Trebuie să facem în aşa fel încât această iarnă să fie ultima în care Kremlinul să ne poată ameninţa securitatea energetică”, a declarat în dezbaterea din parlament premergătoare votului premierul Dorin Recean, citat de AFP. „Vom putea pune capăt şantajului energetic odată cu finalizarea liniei de înaltă tensiune” care se află în construcţie între capitala Chişinău şi România, a adăugat el.

Războiul datoriilor

Ucraina a anunţat că nu intenţionează să prelungească după 31 decembrie 2024 acordul privind tranzitul gazului rusesc, prin urmare acesta nu va mai putea fi transportat prin conductele de pe teritoriul ucrainean către Republica Moldova, care ar trebui astfel să folosească rute alternative, cum ar fi o conductă care trece prin Turcia.
Însă compania rusă Gazprom solicită Republicii Moldova plata unei datorii istorice de circa 700 de milioane de dolari, datorie nerecunoscută de guvernul de la Chişinău. Această dispută privind datoria companiei Moldovagaz datează de dinaintea începerii războiului din Ucraina şi rezultă dintr-o creştere brutală a preţurilor decisă de Gazprom în 2021.
„Capacitatea de import a energiei electrice în ţara noastră este limitată la 315 MW prin interconexiunea cu România, insuficientă pentru a acoperi cererea în orele de vârf. Vulnerabilitatea este accentuată de faptul că linia electrică de interconectare Isaccea-Vulcăneşti traversează teritoriul Ucrainei, ceea ce o face susceptibilă la întreruperi în cazul unor noi atacuri asupra infrastructurii energetice din ţara vecină”, a explicat miercuri guvernul de la Chişinău.
„Totodată, în lipsa gazelor naturale de la Gazprom, Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan (MGRES) nu va putea asigura producţia necesară de energie electrică în aceleaşi condiţii. Astfel chiar şi în condiţiile în care va fi acoperit deficitul creat de energie electrică pe întreg teritoriul ţării, preţul acesteia va fi afectat semnificativ mai ales pentru locuitorii din stânga Nistrului”, a adaugat executivul de la Chișinău.