Presedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, lord feudal al Republicii Moldova

Presedintii Federaiei Ruse si Republicii Ucraina au un plan secret pentru reglementarea conflictului transnistrean, relateaza mass-media georgiana, citandu-l pe analistul american Paul Noble, preluata de mass-media internationala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Potrivit surselor citate, o serie de oficiali şi experti politici din Federatia Rusa, Republica Ucraina, Republica Moldova si Romania sunt convinsi ca Viktor Ianukovici ar fi incheiat intelegerea cu omologul rus, Dmitri Medvedev, prin care Transnistria ar urma sa fie alipita Ucrainei, iar Republica Moldova sa treaca sub o influenta mai puternica a Rusiei.
Autoritatile de la Kiev au negat vehement informatiile vehiculate de mai multi oficiali din cadrul administratiei prezidentiale de la Kiev, potrivit carora presedintii rus si ucrainean ar fi incheiat o intelegere mult mai cuprinzatoare referitoare la Republica Moldova si alte probleme bilaterale. Reamintim ca la recenta intalnire oficiala, presedintele rus Dmitrii Medvedev si omologul sau ucrainean, Viktor Ianukovici, au dat publicitatii o declaratie comuna despre solutionarea diferendului transnistrean, care, potrivit pozitiei oficiale a celor doua state, nu contine altceva decat declaratii diplomatice de bune intentii.

Vizita oficiala

Vicepremierul Iurie Leanca, Ministrul Afacerilor Externe şi Integrarii Europene de la Chisinau, a efectuat in zilele  de 27 şi 28 mai o vizita de lucru  la Moscova, avand o intrevedere cu omologul sau rus Serghei Lavrov. „Ne dorim relatii pragmatice”, a declarat Iurie Leanca in debutul discuţiei cu şeful diplomaţiei ruse. Efectuand o trecere in revista a starii actuale a relaţiilor bilaterale moldo-ruse, ambii oficiali au  impartaşit opinia ca dialogul intre Republica Moldova şi Federaţia Rusa se dezvolta in linie ascendenta, drept exemplu servind permanenţa contactelor la diverse nivele.
Cu referinţa la colaborarea economica bilaterala, Iurie Leanca şi Serghei Lavrov au remarcat creşterea considerabila a nivelului schimburilor comerciale atestata de la inceputul anului curent,  evidenţiind ca intrevederea Premierilor ambelor state de la Sankt Peterburg din 21 mai creeaza un fundal favorabil pentru soluţionarea problemelor care mai persista in acest domeniu, in special in ceea ce ţine de marirea numarului de terminale pentru exportul produselor vinicole moldoveneşti pe piaţa rusa şi largirea gamei acestora. In alta ordine de idei, cei doi oficiali au discutat problematica umanitara, inclusiv subiectul prelungirii termenului de inregistrare a cetaţenilor moldoveni pe teritoriul Federaţiei Ruse de la 3 la 30 de zile. De asemenea, s-a convenit asupra definitivarii inţelegerilor privind recunoaşterea reciproca a documentelor de studii, urmare a aderarii parţilor la Procesul de la Bologna. S-a convenit iniţierea procesului de elaborare a programului de colaborare umanitara pentru anii 2011-2013.
Un subiect aparte l-a constituit problematica transnistreana, relateaza mass-media de la Chisinau. Serghei Lavrov a reiterat sprijinul Federaţiei Ruse pentru suveranitatea şi integritatea teritoriala a Republicii Moldova. La randul, sau Iurie Leanca a menţionat ca Federaţia Rusa este un partener important al acestui proces şi ca Moldova apreciaza inalt rolul pe care aceasta il are, alaturi de alţi parteneri internaţionali, in identificarea unui model adecvat de reglementare, in baza respectarii suveranitaţii şi integritaţii teritoriale a Republicii Moldova. Interlocutorii au subliniat necesitatea sporirii masurilor de incredere dintre cele doua maluri, redarii unui caracter sistematic şi pragmatic pentru procesul de negocieri, precum şi crearea premiselor necesare pentru reluarea negocierilor oficiale in formatul 5+2. Referindu-se la operaţiunea de pacificare, Ministrul moldovean a subliniat poziţia autoritaţilor Republicii Moldova potrivit careia demilitarizarea regiunii va contribui intr-o masura considerabila la sporirea increderii parţilor, creand, astfel, o baza favorabila pentru reglementarea conflictului prin mijloace politice. In acest context, Ministrul Leanca a subliniat ca Republica Moldova se pronunţa pentru transformarea contingentelor militare din zona de securitate intr-o misiune civila cu mandat internaţional.

Transnistria, durere de cap a Ucrainei

Anterior, viceprim-ministrul pentru reintegrare, Victor Osipov, aflat intr-o vizita de lucru la Kiev, s-a intilnit cu ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Constantin Grişcenko, relateaza un comunicat de presa al Biroului pentru reintegrare. In cadrul intrevederii, Victor Osipov l-a informat pe ministrul ucrainean despre acţiunile intreprinse de catre Guvernul moldovean pentru reglementarea conflictului transnistrean şi reintegrarea ţarii. Oficialul moldovean a invocat in acest sens intensificarea in ultimul timp a dialogului politic dintre Chişinau şi Tiraspol şi a activitaţii grupurilor de lucru pentru intarirea increderii şi a reiterat interesul Chişinaului in relansarea cit mai grabnica a negocierilor constructive in formatul „5+2”. El a mulţumit conducerii Ucrainei pentru sprijinirea eforturilor indreptate spre identificarea unei soluţii in formatul de negocieri „5+2” cu respectarea suveranitaţii şi a integritaţii teritoriale a Republicii Moldova, despre care se vorbeşte in Declaraţia comuna a preşedinţilor Ucrainei şi Federaţiei Ruse, adoptate la 17 mai curent, la Kiev.
La rindul sau, şeful diplomaţiei ucrainene a confirmat voinţa politica a autoritaţilor Ucrainei de a juca un rol mai activ in procesul de reglementare a conflictului transnistrean şi de a contribui, astfel, la intarirea securitaţii şi stabilitaţii in regiune. Ministrul Grişcenko a salutat activitatea desfaşurata in formatul „5+2”, inclusiv reuniunea care urmeaza sa se desfaşoare in capitala Kazahstanului la inceputul saptaminii urmatoare, şi a declarat ca in viitorul apropiat va fi numit un nou reprezentant special al Ucrainei in procesul de soluţionare a diferendului transnistrean.

Negare oficiala

Administratia prezidentiala de la Kiev, condusa de presedintele Viktor Ianukovici, a respins in termeni duri acuzatia potrivit careia Ucraina ar fi incheiat o intelegere secreta cu Federatia Rusa privind impartirea intre cele state a Republicii Moldova si a regiunii transnistrene, relateaza mass-media ucraineana, citata de presa internationala. „E o provocare, ca si restul provocarilor lansate de ‘Blocului Iulia Timosenko'”, a reactionat intr-un interviu vicepresedintele administratiei prezidentiale de la Kiev, Hanna Herman, acuzand totodata opozitia ca nu suporta sa vada succesele reale obtinute de Ucraina in materie de politica externa si in mentinerea unei cooperari benefice intre Kiev si Moscova.

Acuzatii dure

Deputatul ucrainean Oleh Bilorus, membru al ‘Blocului Iulia Timosenko’ – de opozitie, sustine ca presedintii rus si ucrainean, Dmitri Medvedev si Viktor Ianukovici, au ajuns la o intelegere secreta prin care Transnistria ar urma sa intre in componenta Ucrainei, iar Moldova ar reveni in sfera de influenta a Rusiei. Administratia prezidentiala de la Kiev a respins orice acuzatie privind un acord secret, catalogand declaratiile deputatului drept „provocari”.
Reamintim ca mass-media a relatat recent, citandu-l pe Bilorus, ca, in urma unui acord secret intre presedintele rus Dmitri Medvedev si omologul sau ucrainean, Viktor Ianukovici, regiunea separatista Transnistria ar putea deveni parte a Ucrainei, in timp ce Republica Moldova ar reveni sub influenta rusa. „Noua conducere a Ucrainei a adoptat o noua pozitie cu privire la Transnistria, care este de fapt pozitia Rusiei. Chiar si in pofida declaratiilor privind necesitatea garantarii integritatii teritoriale a Republicii Moldova, pozitia Ucrainei s-a schimbat. Nu este un secret ca statul vecin (n.r.- Rusia) considera o astfel pozitie necesara: luati Transnistria si dati-ne Moldova”, a spus Bilorus.

Riposta politica

„Ucraina nu recunoaşte independenţa Transnistriei şi nu intenţioneaza sa o introduca in componenţa Ucrainei” , a declarat pentru agenţia de presa „Novii Region” membrul Comitetului Parlamentar pentru Relaţii Externe a Radei Supreme a Ucrainei, Leonid Cojara, citat de mass-media. Membrul Partidului Regiunilor, condus de Victor Ianukovici considera ca problema transnistreana care se afla sub controlul internaţional al formatului „5+2” nu poate fi reglementata doar de doua state. „Chiar şi cele mai importante ţari, din cadrul acestui format nu pot hotari acest conflict”, a afirmat deputatul, comentand acuzaţiile reprezentanţilor „blocului Timoşenco”.
El a menţionat ca planul lui Iuşenko a suferit eşec, pentru ca „nu a fost coordonat nici cu Transnistria, nici cu Moldova, iar cei doi mediatori, Rusia şi Ucraina se aflau in acea perioada in poziţii de contradicţie”. In prezent, cand preşedintele Ucrainei este  Victor Ianukovici, „cu cat mai prodigioase vor fi relaţiile intre Rusia şi Ucraina, cu atat mai eficient se va hotari probema transnistreana”, este de parere Cojara.
Referitor la blocada economica aplicata Transnistriei, deputatul a precizat ca Ucraina a susţinut planul UE şi OSCE, conform caruia, actele vamale pentru regiunea separatista trebuie legalizate in Republica Moldova şi o eventuala schimbare de poziţiei nu se prevede in acest sens. „Nu recunoaştem independenţa Transnistriei şi vom activa in conformitate cu prevederile formatului „5+2. Acest lucru reiese din principiile de baza a suveranitaţii Moldovei – fiecare intreprinzator din stinga Nistrului are posibilitatea sa-şi perfectze actele in Chişinau.”
Mass-media locala precizeaza ca planul de reglementare a conflictului transnistrean, aşa-numiţii „şapte paşi”, propuși de ex-preşedintele Ucrainei, Victor Iuşenko la summitul GUUAM de la Chişinau, din 22 aprilie, poziţiona Ucraina  in centrul procesului de rezolvare a conflictului transnistrean şi prevedea pentru Transnistria statutul de republica in componenţa Republicii Moldova, cu atribute statale proprii şi drept la autodeterminare in cazul schimbarii statutului internaţional al Republicii Moldova.

Raspuns „nepacifist”

Declaraţia premierului Vlad Filat, privind retragerea completa a munitiilor Federatiei Ruse din Transnistria si transformarea trupelor pacificatoare ruse intr-o misiune civila cu statut international, a fost calificata de catre publicaţia rusa, Nezavisemaia Gazeta, drept un raspuns nepacifist adresat Kievului şi Moscovei.
Publicaţia rusa relateaza ca autoritaţile de la Chişinau s-au aratat deranjate de faptul ca  Rusia şi Ucraina şi-au apropiat poziţiile cu privire la soluţionarea conflictului transnistrean. „Numai aşa poate fi explicata declaraţia premierului moldovean, prin care el s-a grabit sa se poziţioneze in umbra Inaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Vicepreşedintelui Comisiei Europene, Catherine Ashton”, transmite Nezavisimaia Gazeta. De asemenea, gazeta ruseasca, citandu-l pe deputatul in Parlament şi liderul Partidului Moldova Unita, Vladimir Ţurcan, scrie ca transformarea trupelor pacificatoare ruse intr-o misiune civila trebuie hotarata in cadrul formatului de negocieri 5+2. Potrivit deputatului, anterior a fost propusa reformarea trupelor pacificatoare  care prevedea activitatea acestora sub egida OSCE, iar Ucraina şi Rusia nu au fost impotriva şi declaraţia comuna Medvedev-Ianukovici, confirma acest lucru. „Pe acest fundal, declaraţia premierului pare ciudata şi poate duce spre intensificarea tensiunii din regiune”, declara Ţurcan, citat de Nezavisemaia Gazeta.

Durere politica

„Ucraina ar trebui sa manifeste mai multa ingrijorare faţa de destinul Transnistriei, decat Moscova”, considera politologul rus, Alexei Kuzimin, citat de agenţia rusa „Novii Region” in timp ce comenta declaraţia din 18 mai a lui Medvedev şi Ianukovici referitor la reglementarea transnistreana. In opinia expertului rus, „regiunea transnistreana este marea durerea de cap a Ucrainei şi nu a Rusiei, mai ales in contextul orientarii proromaneşti a Moldovei şi in contextul eforturilor „extraordinare” ale Ucrainei in procesul de delimitare a hotarului cu romanii. „Frontiera Romaniei e la 15 km de Odessa. Deci, Transnistria constituie prioritatea Ucrainei, „subiect de rezistenţa” in faţa Romaniei”, crede Kuzmin.

Scenarita postsovietica

Alipirea Transnistriei la Ucraina este cea mai optima soluţie pentru reglementarea diferendului transnistrean, scrie publicaţia ucraineana „Segodnia” in ediţia electronica, citata de mass-media internationala. In termeni economici, o eventuala alipire a Republicii Moldoveneşti Nistrene (RMN) ar fi chiar profitabila pentru Ucraina, considera sursele citate.
Potrivit ziarului, din punct de vedere strategic exista patru scenarii privind soluţionarea conflictului transnistrean. Primul scenariu prevede reintegrarea teritoriala a Republicii Moldova, varianta calificata de Segodnia, drept ireala, dat fiind faptul ca la inceputul anilor 1990, intre Chişinau şi Tiraspol a izbucnit un conflict armat.
Al doilea scenariu ar include declararea RMN stat independent, care va fi recunoscut de Federatia Rusa. Insa, scrie publicaţia ucraineana, aceast scenariu este improbabil, deoarece Moscova va avea inca “o durere de cap” in relaţiile cu Uniunea Europeana, iar Transnistria, are şansa de a ramane nerecunoscuta pe plan internaţional de catre celelalte state.
Al treilea scenariu presupune alipirea RMN la Federaţia Rusa. Dar, din moment ce aceste entitaţi statale nu au frontiere comune, asemenea proiect nu este realizabil, considera expertii rusi si ucraineni citati de mass-media.
Al patrulea scenariu este considerat alipirea Transnistriei la Ucraina, ca regiune cu statut special sau republica cu un statut similar Republicii Autonome Crimeea. Aceasta opţiune este cea mai optima şi fireasca, considera publicaţia citata. Populaţia RMN din punct de vedere al apartenenţei entice şi al mentalitaţii transnistrenilor nu se deosebeşte de populaţia din regiunile sudice ale Ucrainei. In plus, mulţi cetaţeni ai Transnistriei, deţin paşapoarte ucrainene şi lucreaza pe teritoriul Ucrainei. De asemenea, susţine ziarul ucrainean, nu este un secret planul Romaniei de absorbţie a Republicii Moldova. In cazul unui asememenea scenariu, graniţele Ucrainei se vor modifica şi extinde inca o data, dupa alipirea Crimeei, explica publicaţia de la Kiev. In plus, in termeni economici, alipirea Republicii Moldoveneşti Nistrene ar fi chiar profitabila pentru Ucraina: Transnistria ar fi un potenţial donator pentru bugetul de stat, fiindca chiar şi dupa destramarea URSS acolo funcţioneaza ramura metalurgica şi constructoare de maşini, centrala electrica de la Cuciurgan (Moldavskaia GRAS), fabrica de vin şi cognac din Tiraspol “Kvint”, etc.

Kievul nu crede in lacrimi

Aceeaşi publicaţie scrie ca la moment, majoritatea cetatenilor moldoveni nu cred ca Ucraina poate anexa Transnistria. Şi politologii ucraineni sunt sceptici faţa de acest scenariu. “Ucraina a avut şansa sa uneasca RMN la inceputul anilor 90, cand şi Transnistria era gata sa o faca. Atunci, fiind in componenţa URSS, puteam [Uraina] sa acţionam in aceasta direcţie, fara frica impunerilor unor sancţiuni internaţionale. Aceasta şansa a fost ratata de Kravciuc [primul preşedinte al Ucrainei], care nu a putut sa ia atitudine in aparare ucrainenilor din Transnistria. In situaţia actuala intoarcerea Transnistriei este ireala”, – a declarat directorul Centrului de cercetari pentru problemele societaţii civile din Kiev, Vitali Kulik, citat de “Segodnia”.
La randul sau, analistul politic Vadim Karasev, directorul Institului de strategii globale de la Kiev, deşi nu exclude teoretic alipirea RMN, dar, apreciaza sceptic o astfel de perspectiva. Potrivit acestuia, unirea Transnistriei la Ucraina va spori nemulţumirea in randurile opoziţiei, deoarece acest lucru va insemna, de asemenea, şi o creştere a numarului de alegatori ai lui Ianukovici şi Partidului Regiunilor.