Referendumul din 20 octombrie: suveranitatea Republicii Moldova nu este afectată

de | oct. 9, 2024 | Moldova Electorală | 0 comentarii

Referendumul din 20 octombrie are drept scop introducerea în Constituția Republicii Moldova a unor dispoziții care să consacre integrarea europeană drept obiectiv strategic al statului și să sublinieze identitatea europeană a populației din fosta republică sovietică, a declarat Polina Panainte, secretul Coaliției civice pentru Alegeri Libere și Corecte (CALC), citată de mass-media de peste Prut. […]

Referendumul din 20 octombrie are drept scop introducerea în Constituția Republicii Moldova a unor dispoziții care să consacre integrarea europeană drept obiectiv strategic al statului și să sublinieze identitatea europeană a populației din fosta republică sovietică, a declarat Polina Panainte, secretul Coaliției civice pentru Alegeri Libere și Corecte (CALC), citată de mass-media de peste Prut.

Neutrilitatea și suveranitatea

Modificările nu afectează articolul 142 din Constituție, care reglementează condițiile pentru modificarea altor dispoziții constituționale, inclusiv cele referitoare la suveranitate și neutralitate, a mai menționat sursa citată.

Aderarea la Uniunea Europeană nu implică nici limitarea suveranității, nici renunțarea la statutul de neutralitate al Republicii Moldova. Doar în cazul unirii cu un alt stat sau al aderării la o alianță militară ar fi necesară revizuirea Constituției prin participarea a cel puțin jumătate din cetățeni.
Aceste precizări au fost făcute de reprezentanta Coaliției civice pentru Alegeri Libere și Corecte (CALC) în contextul discuțiilor despre referendum și al unor afirmații potrivit cărora plebiscitul ar reprezenta o amenințare la adresa suveranității statului și că validarea sa ar necesita participarea la urne a cel puțin jumătate din cetățenii cu drept de vot, nu doar o treime, cum este prevăzut.
„Suveranitatea Republicii Moldova aparține poporului, conform articolului 2 din Constituție. Acest articol nu este supus modificării prin Referendumul din 20 octombrie. Dimpotrivă, poporul, în calitate de deținător al suveranității, este invitat să se exprime cu privire la includerea în Constituție a unor prevederi ce vizează integrarea europeană, un obiectiv care a fost promovat constant de toate guvernele de la obținerea independenței”, a menționat secretarul CALC.

Standarde europene

Polina Panainte spune că alinierea Republicii Moldova la standardele și politicile Uniunii Europene nu este ceva nou. Din 1994, Republica Moldova a încheiat și implementat o serie de acorduri cu UE, fără să fie afectată suveranitatea statului. În 1994, Parlamentul, având majoritatea deținută de Partidul Democrat Agrar din Moldova, a ratificat Acordul de Parteneriat și Cooperare cu UE. În 2005, guvernarea Partidului Comuniștilor a semnat Planul de Acțiuni UE-Moldova, iar în 2014, Alianța pentru Integrare Europeană a ratificat Acordul de Asociere cu UE. Toate aceste etape au contribuit la integrarea europeană, fără a ridica suspiciuni cu privire la afectarea suveranității statului.
Mai mult, Constituția prevede, în articolul 8, că Republica Moldova se obligă să respecte tratatele la care este parte. Intrarea în vigoare a unui tratat internațional conținând dispoziții contrare Constituției va trebui precedată de o revizuire a acesteia. Această prevedere, existentă de ani buni, nu a generat niciodată dezbateri privind o eventuală atingere a suveranității statului, menționează experta.
„Referendumul din 20 octombrie nu pune sub semnul întrebării suveranitatea Republicii Moldova. Dimpotrivă, integrarea europeană, ca obiectiv strategic, este o cale pe care statul nostru a urmat-o cu consecvență de-a lungul anilor, fără a compromite suveranitatea națională. Avizul Curții Constituționale susține acest fapt, menționând că Republica Moldova va rămâne o entitate suverană, cu dreptul de a denunța tratatele internaționale atunci când nu mai dorește să fie parte la acestea, conform Convenției de la Viena din 1969. Prin urmare, cetățenii sunt încurajați să participe la referendum, fiind conștienți că suveranitatea și drepturile statului nu sunt periclitate”, a mai precizat Polina Panainte.

O treime din alegători

Referendumul republican constituțional din 20 octombrie va fi validat dacă la urne se vor prezenta cel puțin o treime din numărul de alegători înscriși pe listele electorale. Legea se va considera adoptată dacă pentru acesta vor vota majoritatea cetățenilor care au participat la referendum, a declarat șefa Direcției comunicare, relații publice și mass-media a Comisei Electorale Centrale, Rodica Sîrbu.
Prin organizarea referendumului se propune completarea Constituției cu două alineate noi, care vin să reconfirme identitatea europeană a poporului Republicii Moldova și ireversibilitatea parcursului european al țării. Alegătorul va răspunde cu „Da” sau „Nu” la întrebarea: Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?
Comisia va prezenta Curții Constituționale un raport privind rezultatele referendumului, iar Curtea, în termen de 10 zile, va confirma sau infirma rezultatele plebiscitului.
Legea adoptată prin referendum se publică într-o ediție specială a Monitorului Oficial al Republicii Moldova, iar data adoptării acesteia se consideră ziua desfășurării referendumului republican constituțional.

Urna mobilă

Persoanele care din motive de sănătate sau din alte motive temeinice nu pot veni în localul secției de votare, pentru a vota la referendum și alegerile prezidențiale din 20 octombrie 2024, pot solicita biroului electoral votarea cu urna de vot mobilă. Cererile privind votarea la locul aflării pot fi depuse începând de luni, 7 octombrie.
Potrivit Comisiei Electorale Centrale, cererile sunt în format scris și sunt prezentate cu două săptămâni înainte de ziua votării şi până la ora 14.00 a zilei precedente votării. În ziua scrutinului, cererile se aprobă de către biroul electoral până la ora 14.00 numai la prezentarea unui certificat medical.
Persoanele care nu pot depune singure cererea privind votarea la locul aflării au dreptul să o facă prin intermediul unui membru al familiei ori să solicite ajutorul asistentului social din cadrul primăriei. Dacă, din cauza unei deficiențe fizice, boli sau din alte motive temeinice, alegătorul nu poate semna personal cererea privind votarea la locul aflării, el poate depune personal cererea în formă verbală la sediul secției de votare. În cazul în care cererea nu poate fi depusă personal în formă verbală la sediul secției de votarea, aceasta poate fi depusă telefonic.

Prevederi legale

În ziua alegerilor, președintele biroului electoral al secției de votare desemnează cel puțin doi membri ai biroului, care se deplasează cu o urnă de vot mobilă şi cu materialele necesare votării la locul unde se află alegătorul pentru ca acesta să voteze.
Detalii despre procesul de organizare și desfășurare a referendumului și alegerilor prezidențiale din 20 octombrie pot fi urmărite pe pagina web oficială a CEC, la rubricile „Referendum constituțional 20.10.2024” și „Alegeri prezidențiale 20.10.2024”.
Studenții și elevii cu drept de vot, care nu au înregistrare la domiciliu sau reședința temporară în localitatea unde își fac studiile, pot vota la alegerile prezidențiale și la referendumul republican constituțional din 20 octombrie la orice secție de votare deschisă în această localitate.
Comisia Electorală Centrală precizează că acești studenți și elevi vor fi obligați să prezinte actul de identitate și carnetul de student sau elev al instituției de învățământ din localitatea respectivă. Acești alegători vor fi înscriși în lista electorală suplimentară.

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Concurs eseuri