Direcția politicii externe a Republicii Moldova a fost și rămâne unul din cele mai discutate subiecte politice în țară. Această temă nu și-a pierdut niciodată din actualitate, iar în ultimele luni cu siguranță că ocupă poziția numărul unul în politica moldovenească.
În data de 24 decembrie 2023, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu și-a anunțat candidatura pentru un nou mandat la șefia statului. Totodată, președinta de la Chișinău a declarat: „Este necesar să spunem clar – toată țara – ce drum alegem pentru Moldova. Solicit Parlamentului să inițieze organizarea unui referendum la toamna viitoare, la care vocea cetățenilor să fie hotărâtoare.”
La aproximativ o lună după solicitarea adresată parlamentului, Maia Sandu a început consultările publice. La prima rundă de negocieri au participat un grup de jurnaliști, experți din societatea civilă și formatori de opinie. La începutul lunii februarie, președinta a avut o întâlnire cu reprezentanții a 14 partide politice. Până la mijlocul lunii martie, președinta a avut circa 20 de runde de consultări, la care au participat peste 500 de oameni. La aceste consultări, dar și la cele care au urmat după, au participat: reprezentanți ai societății civile, ai diasporei, comunităților locale, mediului privat, șefi de raioane, creatori de conținut și alții. Întâlnirile cu diverși reprezentanți au ca scop obținerea unui consens comun, creșterea participării și implicării la vot, soluționarea unor posibile probleme, oferirea unui grad cât mai înalt de transparență și legitimitate.
La sfârșitul anului 2023, 58 de deputați din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) au votat pentru modificarea Codului Electoral. Inițiativa a fost elaborată în baza propunerilor făcute de Comisia Electorală Centrală. Printre modificările care au „drept scop îmbunătățirea procesului electoral, precum și asigurarea transparenței și echității în desfășurarea alegerilor”, cum se arată într-un comunicat al parlamentului, se regăsea și posibilitatea organizării referendumului în aceeași zi cu alegerile prezidențiale. Acest lucru nu era permis anterior. Modificarea a stârnit numeroase critici din partea opoziției. Liderii de opoziție politică sunt de părere că referendumul este o metodă prin care actuala președintă încearcă să își asume toate meritele privind integrarea europeană, iar votanții să o asocieze cu parcursul integrării europene, pentru ca Maia Sandu să obțină al doilea mandat. Totodată, unii analiști se arată îngrijorați de scenariul în care referendumul să eșueze din cauza prezenței scăzute la urnele de vot, care ar avea drept efect subminarea parcursului european.
După o serie de discuții și dezbateri privind legalitatea organizării referendumului, la data de 16 aprilie 2024, Curtea Constituțională (CC) s-a pronunțat la acest subiect. Curtea Constituțională a dat un aviz pozitiv inițiativei de revizuire a constituției prin referendum, semnată de 46 deputați. Astfel, în cadrul constituției Republicii Moldova ar urma să integrat următorul text:
Preambulul se completează cu două alineate noi cu următorul cuprins:
„RECONFIRMÂND identitatea europeană a poporului Republicii Moldova și ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova,
DECLARÂND integrarea în Uniunea Europeană drept obiectiv strategic al Republicii Moldova,”.
Constituția se completează cu :
Titlul V1
INTEGRAREA ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ
Articolul 1401
Aderarea la tratatele constitutive și la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene
(1) Aderarea Republicii Moldova la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, precum și la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, se stabilește de Parlament prin lege organică.
(2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte acte juridice cu caracter obligatoriu ale Uniunii Europene, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.”
În cadrul unui briefing de presă susținut de președinta CC, doamna Domnica Manole a precizat că rezultatele referendumului constituțional vor avea putere juridică supremă, fără a mai fi necesar un vot în legislativ. Avizul Curții Constituționale a subliniat, de asemenea, că revizuirea constituției „nu afectează caracterul suveran, independent și unitar al statului Republica Moldova, impus de articolul 1 alin. (1) din constituție, nici statutul de neutralitate permanentă, prevăzut de articolul 11 din Constituție.”
La o lună după ce Curtea Constituțională a afirmat în mod explicit că organizarea referendumului constituțional este în conformitate cu legislația țării, parlamentul a votat data organizării referendumului și întrebarea la care urmează să răspundă cetățenii. Pe 20 octombrie, cetățenii Republicii Moldova își vor alege președintele și vor trebui să răspundă cu ”DA” sau ”NU” la întrebarea: „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”
Despre ce este referendumul din 20 octombrie?
Odată cu anunțarea datei referendumului și a întrebării care va fi supusă votului, spațiul informațional a fost inundat de numeroase știri false și dezinformări menite să manipuleze opinia publică. Narațiunile acestor mesaje sunt foarte diferite, dar au un singur scop – eșuarea referendumului. Plebiscitul poate eșua în două cazuri: dacă prezența la vot va fi sub o treime din numărul total al cetățenilor cu drept de vot sau dacă 50%+1 din alegătorii prezenți vor opta pentru opțiunea „Nu”. Printre cele mai populare falsuri se enumeră: „După referendum, Republica Moldova va deveni un poligon NATO”; „Referendumul presupune cedarea automată a suveranității Republicii Moldova în favoarea UE”; „Referendumul va duce la anularea statutului de neutralitate a țării”: „România va absorbi Republica Moldova prin alipire forțată”; „Cetățenii Republicii Moldova vor fi obligați să respecte toată legislația UE imediat ce referendumul va fi declarat valid”; „Vom fi obligați să legalizăm căsătoriile LGBT”; „Modificarea constituției va suprima drepturile minorităților etnice, iar partidele de opoziție vor dispărea” etc.
În total, 15 partidele s-au înregistrat în campania pentru referendumul constituțional, dintre care doar două pentru opțiunea „Nu”. Acestea sunt: Partidul Comuniștilor din Republica Moldova și Partidul Renaștere, gestionat indirect de oligarhul Ilan Șor refugiat în Federația Rusă. Reprezentanții acestor partide optează pentru prezența la vot și îndeamnă cetățenii să voteze împotrivă, deoarece sunt de părere că Republica Moldova trebuie să urmeze un alt vector extern. O poziție similară, dar cu o argumentare puțin mai diferită o au unii candidați numiți ”pro-europeni”, ca de exemplu Irina Vlah. Ea consideră că referendumul trebuie să pice deoarece este un joc al actualei președinte. Unii lideri politic, precum Igor Dodon, președintele celui mai mare partid de opoziție PSRM, militează pentru boicotarea referendumului, prin refuzul de a lua cel de-al doilea buletin de vot. Ei susțin ideea că acest referendum este un joc politic prin care actuala președintă Maia Sandu, încearcă să câștige al doilea mandat, iar neparticiparea la referendum, va face ca procentul celor prezenți să fie de sub 33,3%, devenind automat invalid.
Întrebarea din referendum nu se referă la obținerea statutului de țară membră UE cu drepturi depline și nu are nici o legătură cu tezele false enunțate de mai sus. Cetățenii din Republica Moldova vor răspunde dacă își doresc ca vectorul european să fie un obiectiv strategic, iar noul capitol care va fi introdus să permită modificarea constituție pentru ca aceasta să fie compatibilă cu tratatele constitutive ale UE și a actelor de revizuire ale acestora. Cu alte cuvinte, este vorba de ajustarea legislației naționale la cea europeană. De asemenea, plebiscitul presupune introducerea unui aliniat care va stipula că actele europene cu caracter obligatoriu vor prevala asupra celor naționale. Însă merită specificat faptul că acest lucru devine valabil doar după ce semnează tratatul de aderare la UE, nu din momentul când referendumul este declarat valid sau se produc modificările constituționale. Demersul va accelera procesul de armonizare a legislației naționale cu cea europeană. O experiență similară au avut-o mai multe state în parcursul lor european. De exemplu, România a organizat un referendum constituțional în toamna anului 2003, care prevedea integrarea în NATO și în UE. Din cei peste 17,8 milioane de alegători, la urnele de vot s-au prezentat aproape 10 milioane (55,7%). Peste 8,9 milioane au zis „Da”, iar 875.172 au zis „Nu”. Textul cu care a fost completat constituția română seamănă izbitor cu cel pe care vrea să-l adoptat Chișinăul. Aliniatul 2 din articolul 148 prevede: „Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare”. Un text asemănător a fost adoptat de Croația în 2010 și de Slovacia în 2003. Toate statele care sunt în prezent membre UE au trebuit să se alinieze la acquis-ul comunitar pentru ca legislația națională să fie compatibilă cu cea europeană la momentul când se semnează tratatul de aderare.
Republica Moldova urmează același proces firesc pe care l-au urmat toate statele membre. Mai mult, fiecare din cele 35 capitole de negociere nu reprezintă un set de legi sau norme care sunt impuse de Bruxelles. Acestea se negociază, iar practica istorică ne arată că statele au suficient spațiu de manevră pentru a-și apăra interesele naționale înainte să devină țară UE cu drepturi depline. Exemplele României, Croației, Poloniei și Ungariei, care au reușit să obțină perioade de tranziție extinse pentru vânzarea terenurilor agricole, demonstrează că statele pot negocia în condiții de egalitate. Atât Bruxelles-ul, cât și statele candidate sunt pe deplin conștiente de complexitatea problemelor și spețele importante ce sunt discutate în cadrul acestor negocieri.
Acest referendum are drept scop stabilirea parcursului european drept obiectiv strategic al Republicii Moldova și posibilitatea de a accelera și ușura armonizarea legislației naționale cu acquis-ul comunitar. Prin referendum, autoritățile vor putea primi cel mai mare grad de legitimitate privind negocierile și reformele necesare aderării la UE, iar acest principiu urmează să fie obligatoriu pentru orice partid care urmează să reprezinte Republica Moldova la masa negocierilor.
Istoria referendumurilor în Republica Moldova
Conform definiției din DEX, referendum înseamnă „Consultare directă a cetățenilor, chemați să se pronunțe, prin vot (prin „da” sau „nu”), asupra unui proiect de lege de o deosebită importanță pentru stat sau asupra unor probleme de interes general.” Acesta este cel mai legitim și democratic mod de exercitare a voinței poporului, deoarece cetățenii pot să își exprime voința în mod direct. Forma de exprimare directă a voinței cetățenilor își are originea în Grecia și Roma antică. Referendumul mai este numit și plebiscit, care provine de la cuvântul latin plebiscitum – decizie, lege adoptată la o adunare a plebei.
În epoca luminilor, Montesquieu și Jean-Jacques Rousseau au fost filosofii centrali care au readus în discuție această temă. Abia odată cu constituția franceză din 1793, votată printr-un plebiscit, referendumul a fost consacrat pentru prima dată în istorie într-un text constituțional. Elveția este cea mai cunoscută țară din lume privind exercitarea directă a suveranității poporului. Această practică datează din 1848, iar până în prezent cetățenii elvețieni au fost chemați de 688 de ori la urne pentru a-și exprima opinia asupra unui subiect de importanță majoră.
În scurta sa istorie de 33 de ani, cetățenii Republicii Moldova au fost consultați cu privire la chestiuni de interes crucial de patru ori. Primul plebiscit, intitulat sondajul sociologic „La Sfat cu Poporul”, a fost organizat în martie 1994, la inițiativa președintelui Mircea Snegur, iar întrebarea suna astfel: „Sunteți pentru ca Republica Moldova să se dezvolte ca stat independent și integru în hotarele recunoscute de O.N.U., să promoveze o politică de neutralitate, să întrețină relații economice reciproc avantajoase cu orice țară și să garanteze tuturor cetățenilor ei drepturi egale conform normelor de drept internațional?” Rata de participare a fost de 75% din numărul total de alegători, iar peste 95% dintre aceștia au votat „Da”. Rezultatul a oferit legitimitate pentru adoptarea Constituției din iulie 1994, care a consfințit independența statului. Totuși, Comisia Electorală Centrală (CEC) a considerat că organizarea plebiscitului a încălcat legea, deoarece a fost organizat la o săptămână după alegerile parlamentare, iar legea prevedea un termen de cel puțin 90 de zile.
Al doilea referendum a fost organizat la inițiativa celui de-al doilea președinte al țării, Petru Lucinschi, dar fără consultarea parlamentului. Referendumul a avut loc la 23 mai 1999, concomitent cu alegerile locale, și era de tip consultativ. Subiectul viza schimbarea formei de guvernare de la republică parlamentară la republică prezidențială. Cetățenii au fost întrebați: „Sunteți pentru modificarea Constituției în scopul instituirii sistemului prezidențial de guvernare în R. Moldova, în cadrul căruia Președintele ar fi responsabil de formarea și conducerea Guvernului, precum și de rezultatele guvernării țării?”La urne s-au prezentat 58,3% dintre alegători, dintre care 64% au zis „Da” și 35% au zis „Nu”. CEC a refuzat să valideze rezultatele, pe motiv că rata de participare a fost sub 60%, însă Curtea Constituțională a hotărât că referendumul poate fi validat, fiind consultativ și neproducând efecte juridice. Tentativa președintelui Lucinschi de a obține mai multă putere a fost respinsă de opoziția parlamentară, formată din Partidul Comuniștilor și Alianța pentru Democrație și Reforme. Pe 5 iulie 2000, parlamentul a votat mai multe amendamente care au redus atribuțiile președintelui, inclusiv prevederea că președintele va fi ales de către parlament, nu direct de popor.
La 5 septembrie 2010, a fost organizat primul referendum constituțional. Cetățenilor le-a fost pusă următoarea întrebare: „Sunteți pentru modificarea Constituției care să permită alegerea Președintelui Republicii Moldova de către întreg poporul?” Referendumul a eșuat din cauza prezenței de sub 33% la urnele de vot, deși 87% dintre cei prezenți au spus „Da”.
Al patrulea referendum a fost inițiat de Partidul Democrat în 2019 și a avut loc concomitent cu alegerile parlamentare din 24 februarie. Plebiscitul de tip consultativ a avut două întrebări: „1. Sunteți pentru reducerea numărului deputaților în Parlament de la 101 la 61? 2. Sunteți pentru ca poporul să poată revoca deputații din funcție dacă nu își îndeplinesc corespunzător obligațiile?”
La prima întrebare, peste 73% dintre alegători au votat afirmativ, iar la cea de-a doua, aproape 80%. Cu o prezență de 38,95%, peste pragul necesar de 33%, plebiscitul a fost validat de Comisia Electorală Centrală și confirmat de Curtea Constituțională. În pofida acestui fapt, legislația nu a fost modificată din cauza crizei politice care a urmat și plecarea democraților de la guvernare.
Rezultatele sondajului de opinie realizat de Karadeniz Press
În perioada 29.09.2024 – 10.10.2024, Karadeniz Press a realizat un sondaj de opinie în rândul basarabenilor care au studiat sau studiază în România, referitor la percepția lor asupra referendumului din 20 octombrie. Chestionarul a avut 9 întrebări și o secțiune pentru comentarii și recomandări legate de plebiscit. Rezultatele obținute sunt următoarele:
- Majoritatea respondenților au declarat că sunt foarte bine informați (44,2%) sau moderat informați (34,6%) cu privire la evenimentul din 20 octombrie. La polul opus se află cei puțin informați (13,5%) și cei deloc informați (7,7%).
- Deși aproximativ 80% dintre respondenți au declarat că sunt familiarizați cu subiectul, la întrebarea „Despre ce este referendumul din 20 octombrie ?”, doar 55,8% au răspuns corect: „Stabilirea integrării europene ca obiectiv strategic prin modificarea Constituției”. Peste 42% au considerat că referendumul vizează „obținerea statutului de țară membră UE cu drepturi depline”, iar sub 2% au considerat că este vorba despre transformarea țării într-o colonie a Occidentului. Alte răspunsuri, precum pierderea suveranității, aderarea la NATO sau anularea neutralității, nu s-au regăsit în niciun răspuns.
- Rețelele sociale (72,1%) rămân principala sursă de informare cu privire la acest plebiscit, urmate de știrile și publicațiile online (53,8%), iar pe locul trei discuțiile cu prietenii și familia (35,6%).
- În opinia a 67,3% dintre respondenți, referendumul este imperativ și oportun. Puțin peste 22% au o poziție neutră, iar 6,7% consideră că acesta trebuia organizat după încheierea negocierilor. Aproape 4% dintre cei chestionați nu consideră necesară desfășurarea plebiscitului.
- Aproximativ 81% au declarat că vor participa la referendum, 11,5% sunt încă indeciși, iar aproape 8% nu vor participa.
- 75% dintre respondenți consideră că referendumul va avea un impact pozitiv. La polul opus se află sub 4% dintre respondenți. Aproximativ 8% consideră că nu va avea niciun efect, iar 13,5% au ales opțiunea „nu știu”.
- Manipularea, dezinformarea și știrile false sunt prezente și de această dată. Aproximativ 28% dintre respondenți au declarat că întâlnesc foarte des astfel de cazuri, 34,6% des, iar puțin peste 23% au spus că întâlnesc astfel de informații uneori. Alți 8% nu au întâlnit deloc falsuri, iar aproximativ 7% rar.
- Cele mai frecvente falsuri cu care s-au confruntat respondenții sunt: „Referendumul este o manipulare politică pentru ca guvernarea actuală să rămână la putere” (55%), „Aderarea la UE va provoca pierderea identității naționale” (46%), „Republica Moldova își va pierde neutralitatea” (45%) și „Referendumul înseamnă cedarea suveranității” (35,6%).
- Majoritatea respondenților (79,8%) consideră că vectorul extern al Republicii Moldova trebuie să fie integrarea europeană. Aproape 9% susțin că țara ar trebui să se dezvolte de sine stătător, fără sprijin extern, iar alți 7,7% sunt de părere că Republica Moldova ar trebui să devină membră a Uniunii Economice Eurasiatice. De remarcat este faptul că unirea dintre cele două maluri ale Prutului nu a fost una dintre variantele de răspuns. Totuși, aproximativ 4% au susținut în comentarii propria variantă: unirea cu România.
- La secțiunea de comentarii și recomandări, părerile au fost împărțite. Unii respondenți consideră că este un moment decisiv și susțin integrarea europeană, în timp ce alții cred că se discută prea mult și se cheltuie prea mulți bani. Câțiva respondenți au declarat că ar dori mai multe campanii de informare pentru cetățeni și o promovare mai intensă a participării la referendum.
Concluziile sondajului
Din rezultatele sondajului, realizat în rândul studenților și foștilor studenți basarabeni care au studiat în România, putem trage câteva concluzii relevante. Deși majoritatea respondenților se consideră bine informați (peste 78%), există o discrepanță notabilă între nivelul declarat de informare și înțelegerea reală a scopului referendumului. Obiectivul principal al plebiscitului este stabilirea integrării europene ca obiectiv strategic pentru Republica Moldova, prin modificarea Constituției, pentru a alinia legislația națională la acquis-ul comunitar. Modificările constituționale se vor face treptat, după încheierea capitolelor de negociere, când ambele părți vor găsi un consens. De asemenea, în Constituție va fi introdus un articol care va stipula că legislația europeană prevalează asupra legislației naționale, dar acest punct va avea efect juridic doar după ce Chișinăul va semna acordul de aderare la UE și va deveni membru cu drepturi depline.
Republica Moldova nu își va pierde suveranitatea, independența și nu va fi obligată să respecte actele normative cu caracter obligatoriu ale UE până la aderarea completă. Acest articol nu încalcă în niciun fel Constituția, iar Curtea Constituțională a subliniat că tratatele constitutive ale UE, care vor fi semnate de Republica Moldova după încheierea negocierilor, vor fi tratate internaționale. Așa cum Moldova a aderat la alte organizații internaționale, precum: ONU, CSI, OSCE, Consiliul Europei sau OMC, Chișinăul și-a asumat respectarea principiilor și normelor acestor instituții. Aderarea la UE nu este diferită din acest punct de vedere, însă procesul este unul mult mai complex, necesitând alinierea la standardele europene în cadrul celor 35 de capitole de negociere. Conform articolului 8, aliniatul 2 din Constituția Republicii Moldova, „Intrarea în vigoare a unui tratat internaţional conţinînd dispoziţii contrare Constituţiei va trebui precedată de o revizuire a acesteia.” Astfel, modificările constituționale sunt necesare pentru a facilita acest proces complex de integrare. Mai mult, acest proces poate fi privit ca un mod liber prin mare Republica Moldova își poate exercita suveranitatea, deoarece doar un stat cu adevărat suveran poate să își alegă în mod liber vectorul politicii externe.
Referendumul din 20 octombrie nu este despre obținerea imediată a statutului de țară membră UE cu drepturi depline, ci reprezintă o etapă importantă în parcursul lung al integrării europene. În primul rând, referendumul va trimite un semnal clar partenerilor internaționali că cetățenii Republicii Moldova susțin integrarea europeană și sunt pregătiți să negocieze toate aspectele procesului. În al doilea rând, plebiscitul va crea cadrul legal necesar pentru aderare și va accelera procesul de armonizare legislativă.
A doua concluzie relevantă este susținerea generală pentru organizarea referendumului și consensul puternic privind integrarea europeană. Aproximativ 80% dintre respondenți au declarat că susțin integrarea europeană și intenționează să participe la plebiscit. De asemenea, 75% dintre aceștia cred că referendumul va avea un impact pozitiv. Merită menționat faptul că 22% dintre respondenți au o poziție neutră, în timp ce 11% sunt indeciși în privința participării, iar 13,5% nu știu care va fi impactul acestui plebiscit. Procentul ridicat al intenției de participare sugerează un puternic sentiment de responsabilitate civică în rândul acestor tineri.
De asemenea, așteptările mari privind aderarea la Uniunea Europeană reflectă speranța că acest proces va deschide noi oportunități economice, va accelera reformele democratice și va îmbunătăți standardele de viață, consolidând astfel integrarea europeană ca direcția principală de dezvoltare și progres pentru Republica Moldova.
Alte sondaje de opinii
În plan intern, ultimele sondaje arată că sprijinul pentru parcursul european al Republicii Moldova rămâne solid, însă este mai redus comparativ cu susținerea manifestată în rândul studenților basarabeni din România. Pe 30 iulie, Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în colaborare cu CBS-AXA, a prezentat un sondaj efectuat pe un eșantion de 1119 respondenți, cu vârste de peste 18 ani. Puțin peste 66% dintre aceștia au declarat că intenționează să participe la referendum. Din totalul respondenților, 65,8% au afirmat că vor vota „pentru” modificarea Constituției, în timp ce 34,2% ar vota „contra”.
La sfârșitul lunii august, un alt sondaj realizat de CBS Research, la comanda Comunității WatchDog.MD, a confirmat intenția de participare la referendum, 66% dintre respondenți afirmând că vor merge la urne. Dintre aceștia, aproximativ 67% au spus că vor vota pentru opțiunea „Da”, 24% au ales opțiunea „Nu”, iar 9,2% erau indeciși. Cu toate acestea, doar puțin peste 52% din totalul respondenților au afirmat că vor vota „Da” pentru modificarea Constituției în vederea aderării la Uniunea Europeană, în timp ce 30% ar vota împotrivă, 11% erau indeciși, iar 6,6% nu intenționează să participe la plebiscit.
Cel mai recent sondaj pe această temă a fost realizat de Centrul de Investigații Sociologice și Marketing CBS-AXA, la solicitarea Institutului Aspen România, Asociației pentru Politică Externă (APE) și Comunității WatchDog.md. Sondajul, efectuat pe un eșantion de 1021 de persoane în perioada 13-22 septembrie, a fost publicat la începutul lunii octombrie. Conform rezultatelor, puțin peste 68% dintre respondenți au declarat că vor participa la referendum și la alegerile prezidențiale. Aproape 20% au spus că vor participa doar la alegerile prezidențiale, o creștere cu 2% față de sondajul din august. Numărul celor indeciși a scăzut cu 3,5%. În ceea ce privește opțiunea de vot, 63,2% dintre respondenți s-au declarat în favoarea integrării europene, în timp ce 32,4% s-au opus acesteia.
Un aspect interesant al sondajului este percepția publică asupra sprijinului general pentru aderarea la UE. Doar 75% dintre susținătorii integrării europene sunt de părere că majoritatea moldovenilor sprijină acest parcurs european. Pe de altă parte, 65% dintre cei care se opun aderării consideră că ei reprezintă opinia majoritară în țară.
0 Comentarii