Razboi total romano-rus pentru Republica Moldova

de | sept. 12, 2010 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro | 0 comentarii

Esecul referendumului din R. Moldova demonstreaza cresterea influentei ruse in aceasta tara, fenomen ce a devenit a fost posibil dupa ce Moscova reinclus Ucraina in sfera sa, considera controversata agentie amricana Stratfor, citata de mass-media de la Bucuresti.

Stratfor, arma informationala a Federatiei Ruse impotriva Romaniei

Stratfor, arma informationala a Federatiei Ruse impotriva Romaniei

Esecul referendumului din R. Moldova demonstreaza cresterea influentei ruse in aceasta tara, fenomen ce a devenit a fost posibil dupa ce Moscova reinclus Ucraina in sfera sa, considera controversata agentie amricana Stratfor, citata de mass-media de la Bucuresti. Analiza Stratfor intervine pe fondul intensificarii razboiului diplomatic si mass-media dus de Federatia Rusa impotriva Romaniei si Republicii Moldova. Importanta referendumului care a avut loc in Republica Moldova merge dincolo de politica interna a acestei tari, in conditiile in care Republica Moldova este un camp de lupta intre Occident si Rusia, mai considera agentia americana de analiza geopolitica Stratfor, puternic contestata de mass-media de la Bucuresti si o parte a mass-media europeana.
Referendumul constitutional esuat, propus de coalitia proeuropeana de la Chisinau, este un semnal clar pentru Rusia sa depuna mai multe eforturi pentru a-si reface influenta in regiune. Rezultatele referendumului nu inseamna ca R. Moldova s-a apropiat de Rusia, insa Moscova si-a dovedit astfel, in primul rand ei insasi, ca are suficienta influenta pentru a bloca actiunile proeuropene ale guvernarii actuale de la Chisinau, considera expertii Stratfor.

Ucraina vitala

Stratfor mentioneaza ca, in timp ce Ucraina este vitala pentru supravietuirea Rusiei, R. Moldova, aflata intre Muntii Carpati si Marea Neagra, reprezinta ultima bucata de teritoriu, de care Rusia are nevoie pentru a-si asigura granita de sud-vest. De facto, Rusia detine deja controlul asupra Transnistriei, regiune separatista din estul Republicii Moldova, dar aceasta nu asigura protectia pe care o ofera Republica Moldova in fata puterilor din Europa de Sud-Est, potrivit Stratfor.
In ceea ce priveste puterile din Europa de Sud-Est, „principala amenintare de astazi provine din partea Romaniei, tara cu care Republica Moldova are legaturi istorice si culturale puternice”, scrie centrul de analiza. Cu toate ca Romania nu poate concura cu puterea militara sau economica a Rusiei, apartenenta sa la blocurile occidentale, precum Uniunea Europeana si NATO, si in special alianta sa cu Statele Unite, reprezinta o adevarata amenintare pentru Rusia. Romania sprijina activ partidele pro-europene ale Moldovei, si pe presedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, care a cerut Rusiei sa-si retraga trupele sale din Transnistria, subliniaza Stratfor.
Analistii Stratfor considera ca Rusia exercita propria presiune asupra partidelor pro-occidentale de la Chisinau prin interzicerea exporturilor de vinuri din Moldova si sustinerea opozitiei comuniste.
In plus, Moscova si-a asigurat ajutorul Kievului in abordarea problemei transnistrene – cele doua tari au format un parteneriat strategic pentru a gasi o solutie, iar Ucraina foloseste propriile sale legaturi etnice in Republica Moldova pentru a sprijini actiunile Rusiei. Acest lucru demonstreaza ca Ucraina este din nou in tabara Rusiei si ca Moscova foloseste Kievul pentru a contribui la realizarea obiectivelor Kremlinului in politica externa, precizeaza analistii americani.

Razboi informational

Controversatul expert politic rus Serghei Kolerov, apropiat de mediile politice ultranationaliste de la Kremlin si din Duma de Stat de la Moscova, considera intr-un amplu comentariu publicat de agentia de presa rusa Regnum, ca esecul referendumului din 5 septembrie, primul in intreaga istorie de aproape 20 de ani de independenta a Republicii Moldova, intr-o problema principiala pentru viitorul acestei tari, reprezinta un vot de neincredere acordat nu doar aliantei de guvernamant, ci, in primul rand, statului moldovenesc.
Potrivit acestuia, esecul nu este o victorie a Partidului Comunist, asa cum s-au grabit sa prezinte situatia oficialii rusi, care continua sa resimta dureros despartirea de partidul lui Vladimir Voronin, ci este in primul rand o infrangere a entitatii administrativ-teritoriale sub numele ‘Republica Moldova’ – a intregii ei clase politice, inclusiv a Partidului Comunist, care, dupa cum a recunoscut liderul sau, ‘nu stie ce sa faca cu aceasta victorie’. Consecinta logica a acestei infrangeri va fi, estimeaza el, ‘demontarea’ Republicii Moldova, proces ce s-ar putea extinde pe o perioada lunga de timp, daca nimeni din ‘interior’ sau ‘din exterior’ nu va da un branci Basarabiei in cadere.

Vot cu picioarele

Cu cea mai mica ocazie, mai mult de 70% dintre alegatorii moldoveni ‘voteaza cu picioarele’, apreciaza el, intre Vest si Est, aratand ca le este ‘indiferent’ viitorul statului lor si ca lupta pentru putere intre elitele de ‘dreapta’, ‘stanga’ sau ‘centriste’ nu are nicio legatura cu ei. Si ca puterea reprezentata fie de Voronin, fie de Ghimpu inregistreaza, in ciuda diferentei de retorica, rezultate similare, cum ar fi embargoul rusesc la vinurile moldovenesti in 2006 si 2010, o povara excesiva pentru populatie.
O consecinta imediata a esecului din 5 septembrie va fi aprofundarea crizei politice si divizarea societatii moldovenesti, deteriorarea situatiei economice si saracirea in continuarea a populatiei, precum si cresterea resentimentelor, estimeaza Serghei Kolerov. In comentariul sau, acesta sustine ca Mihai Ghimpu, care va ramane in continuare la carma ‘Titanicului numit Basarabia’ pana la alegerea unui nou parlament si, in consecinta, a unui nou presedinte, va continua demersurile antirusesti, crescandu-si popularitatea in randul electoratului romanofil si increderea din partea ‘patronilor de la Bucuresti’. In consecinta, sustine el, este inevitabila radicalizarea tendintelor centrifuge in sudul locuit de gagauzi si bulgari al Republicii Moldova si in nordul ‘rusofon’, situatie de care, in opinia sa, va incerca sa profite Partidul Comunist al lui Vladimir Voronin.

Scenariu kirghiz

In acest context, anticipeaza controversatul expert rus, evolutiile dupa ‘scenariul din Kargazstan’, prezis de mai multe luni Republicii Moldova, vor deveni mai actuale ca oricand, iar ‘salvarea tarii de sub ocupatia romana’ derulata sub conducerea comunistilor moldoveni ar putea duce la dezmembrarea republicii, fara vreo interventie din afara.
O alta posibila consecinta a agravarii crizei politice in Republica Moldova, apreciaza el, va fi pierderea definitiva a increderii Occidentului si, in primul rand a Uniunii Europene, in autoritatile de la Chisinau si diminuarea interesului occidentalilor pentru regiune. Aceasta se va traduce prin suspendarea investitiilor si creditarii suplimentare si, posibil, prin masuri restrictive impotriva imigrantilor din Basarabia. Recentul scandal legat de politica Romaniei cu privire la liberalizarea accesului basarabenilor la cetatenia romana, expulzarea tiganilor romani si bulgari din Franta si radicalizarea tendintelor xenofobe fata de imigranti pe ansamblu in UE reprezinta o dovada in acest sens, in opinia expertului rus. In plus, adauga el, ‘esecul Republicii Moldova’, confirmat de cetatenii acesteia la recentul plebiscit, intareste pozitia Transnistriei si face din nou actuala problema recunoasterii sale. Potrivit acestuia, independenta regiunii devine actuala in primul rand pentru Basarabia, nu pentru ‘patriotii’ din Partidul Comunist moldovean, ‘preocupati de pierderea puterii’, ci pentru adeptii reali ai statalitatii moldovenesti indiferent de nationalitate, moldoveni, rusi, gagauzi, bulgari, ucraineni etc. ‘Ei ar trebui in sfarsit sa inteleaga ca numai Tiraspolul le poate garanta un stat multinational pe ruinele fostei URSS si nu Chisinaul, care s-a discreditat el insusi in decursul celor aproape doua decenii care s-au scurs de la colapsul Uniunii Sovietice’ – comenteaza Serghei Kolerov, care estimeaza ca in acest caz Transnistria devine un pol de atractie pentru Gagauzia si nordul Basarabiei, cu centrul administrativ la Balti. In opinia sa, acea forta politica ce isi va asuma raspunderea pentru punerea in aplicare a acestei initiative va avea o sansa sa rezolve si actuala criza politica din Basarabia si ‘conflictul inghetat’ din Transnistria deopotriva.

Strategie romaneasca

Presedintele Traian Basescu le-a cerut recent ambasadorilor Romaniei sa explice in capitalele unde isi indeplinesc misiunea de ce Romania sustine Republica Moldova in procesul de integrare in Uniunea Europeana si decizia de a simplifica foarte mult procedura de acordare a vizelor si a cetateniei pentru cetatenii moldoveni. “Relatia cu Republica Moldova, trecut, prezent si viitor, a fost o relatie dificila in timpul presedintiei domnului Voronin, chiar daca au existat mici deschideri, au fost urmate intotdeauna de trantiri de usi, care au mers pana la expulzarea ambasadorului nostru de la Chisinau, ca un semn al slugarniciei presedintelui din acea vreme fata de Inalta poarta la care se inchina. Astazi la Chisinau este o guvernare democratica, o guvernare care isi doreste integrarea in Uniunea Europeana si o guvernare pentru care noi facem eforturi transparente, deschise, sa se mentina si dupa alegerile viitoare, pentru ca numai asa vedem sprijinit efortul nostru de a aduce Republica Moldova in pachetul de integrare in Uniunea Europeana, pachetul Balcanilor de Vest. Deci ramane pentru noi o prioritate sa promovam ideea ca Republica Moldova trebuie sa aiba o perspectiva europeana similara cu tarile din Balcanii de Vest. Moldova nu poate sa ramana intr-o situatie neclara, intr-o zona gri, din care nu se stie in ce directie s-ar putea indrepta. Avem obligatia fata de cetatenii Republicii Moldova sa facem acest efort si apropierea Republicii Moldova de integrarea in Uniunea Europeana trebuie sa fie una din marile prioritati ale diplomatiei romanesti”, declarat Traian Basescu.

Obiectiv european

“Ce va cer este sa explicati in capitalele unde va indepliniti misiunea de ce Romania doreste acest lucru, de ce Romania da cetatenia, a simplificat atat de mult procedura de acordare a cetateniei pentru cei care si-au pierdut fara voia lor cetatenia romana, ei si urmasii lor. De ce vorbim aceeasi limba, de ce avem aceeasi cultura, de ce avem aceeasi veneratie, si pe o parte, si pe alta a Prutului, pentru Eminescu sau pentru Stefan cel Mare, aveti obligatia sa explicati in capitale acest lucru. Eu va marturisesc ca la inceput, in 2005-2006, aveam probleme extraordinare in discutiile cu omologii, si nu numai, atunci cand vorbeam despre Republica Moldova. In primele participari la Consiliu nu intelegeau de ce tin sa se faca o remarca in concluziile Consiliului despre Republica Moldova. Deci lucrurile nu sunt intotdeauna cunoscute de oamenii politici, chiar cei din Europa, si efortul de a explica de ce Romania sustine Republica Moldova in procesul de integrare in Uniunea Europeana este un efort pe care trebuie sa il preia toata diplomatia romaneasca. Am vazut politicieni din Uniunea Europeana, politicieni europeni care nu inteleg foarte bine decizia noastra de a simplifica foarte mult procedura de acordare a vizelor, a cetateniei pentru cetatenii Republicii Moldova. Nu cred ca este nevoie sa va dau dumneavoastra explicatii, dar va cer sa explicati de ce o facem, de altfel s-a discutat subiectul de multe ori la Ministerul de Externe si cred ca nimeni nu mai are nevoie de argumente pe care sa i le dau eu, dar acest efort de explicare trebuie sa continue pana cand prietenii nostri europeni vor intelege de ce dedicam atata efort pentru integrarea europeana a Republicii Moldova”, a mai spus presedintele Romaniei, la intalnirea cu diplomatii romani.

Sprijin pentru comunitatile romanesti

Traian Basescu a subliniat ca si in conditii de criza s-a reusit mentinerea unor bugete acceptabile pentru sprijinirea comunitatilor romanesti traditionale din tari ca Serbia, Ucraina, Republica Moldova si va fi continuata aceasta politica. “Ne respectam toate angajamentele de a sprijini Republica Moldova, chiar daca nu ne este usor si Romania este intr-o situatie de criza. Relatia cu romanii din afara frontierelor – stiti foarte bine ca dau o atentie deosebita acestui lucru. Trebuie sa recunosc ca in ultimii doi ani lucrurile s-au imbunatatit, s-au deschis inca destule consulate in Italia, in Franta, in SUA. Vom continua deschiderea de consulate, in asa fel incat cei circa 3 milioane de romani care lucreaza in strainatate, Spania, Italia, Germania, Franta, Marea Britanie si alte tari europene, sa poata avea legatura cu autoritatile romane. In acelasi timp, chiar in conditii de criza, am reusit sa mentinem bugete acceptabile pentru sprijinirea comunitatilor romanesti traditionale din tari ca Serbia, Ucraina, Republica Moldova si vom continua aceasta politica. Este obligatia noastra. Va marturisesc ca in 2005-2006 aveam senzatia ca intram intr-un ogor nedestelenit, adica se facuse prea putin, se daduse prea putina atentie acestor comunitati. In ultimii ani se simte si satisfactia acestor comunitati ca tara-mama se ocupa de minoritatile traditionale din tarile din jurul frontierelor, dar si exigentele acestor comunitati au crescut fata de noi si va trebui sa dam o atentie deosebita relatiei ambasadei, consulatelor, fiecarui diplomat cu comunitatile de romani, comunitatile traditionale. Ma refer in primul rand la comunitatile din jurul frontierelor Romaniei. Sigur ca asta inseamna timp si dedicatie, adica sa va dedicati acestei activitati, dar tineti cont ca este una din prioritatile de politica externa a Romaniei. Cu cat ne vom pune mai bine in valoare comunitatile din statele din jurul Romaniei, cu atat relatiile noastre cu aceste tari vor fi mai solide. Sigur stiu foarte bine si reactii din state unde, nefiind inca democratia chiar la ea acasa, autoritatile centrale se uita cu suspiciune la atentia pe care o dam minoritatii romanesti, nu vreau sa nominalizez o tara aici, dar stim foarte bine despre ce vorbim. Va trebui cu tact, cu explicare catre autoritatile centrale din statul respectiv, sa ne continuam contactele cu romanii din afara frontierelor, cu aceste comunitati traditionale. Ele au cu totul alt tip de probleme decat comunitatile de romani care au fost generate de cautarea de locuri de munca si categoric trebuie tratate relatiile pe directii diferite. Sunt comunitati traditionale de romani in afara frontierelor care nu au putut sa isi mai mentina limba, nu au putut sa mai invete limba materna, nu au mai avut acces la carti in limba romana”, mai spus Traian Basescu.

Dreptul romanilor de a-si pastra limba

“Or, noi trebuie nu numai sa facem tot mai mult aceste lucruri pentru comunitati, dar trebuie sa explicam si autoritatilor centrale ca nu este nimic subversiv, este doar un drept al unei minoritati de a-si pastra limba, cultura, obiceiurile si, daca vreti, legatura de suflet cu poporul din care se trage. Aici inchei, facand o precizare, va cer nu numai legatura cu aceste comunitati, dar va cer si explicarea politicii Romaniei catre autoritatile centrale. Am avut surpriza, si se cunoaste in centrala, sa constatam la un stat vecin ingrijorarea ca este o actiune subversiva a Romaniei sprijinirea sau contactul cu comunitatile de romani. Or, asta mi-a tras mie semnalul ca nu este un efort de explicare al diplomatiei romanesti catre autoritatile centrale. Nu avem nimic, nu este o actiune subversiva, este una deschisa, in acord cu standardele europene, cu grija pe care orice stat trebuie sa o aiba fata de minoritati sau orice stat care se respecta trebuie sa faca ceva pentru etnicii care traiesc in alte state. Deci, trebuie un efort de explicare, mai ales in aceasta regiune, unde si noi am deprins dupa vreo zece ani de la revolutie ce inseamna dreptul minoritatilor. Nu putem cere peste noapte ca toti sa inteleaga. Deci, noua ne-au trebuit vreo zece ani. Trebuie sa avem intelegere si pentru susceptibilitatea autoritatilor centrale din vecinatatea noastra. Deci, trebuie un efort de explicare si aici”, a tinut sa sublinieze presedintele Romaniei.

Suisuri si coborasuri in relatia cu Federatia Rusa

“Relatia cu Federatia Rusa este o relatie cu suisuri si coborasuri, cu momente bune si momente mai putin bune. Dar trebuie sa ramanem consecventi in doua aspecte. Primul si cel mai important este acela ca trebuie sa gasim formulele de cooperare cu Federatia Rusa. Al doilea aspect este acela ca trebuie sa gasim formulele de cooperare cu Federatia Rusa in conditii de respect reciproc si de intelegere a intereselor ambelor parti. Aici avem uneori interese divergente. Interesul nostru, spre exemplu, dau un exemplu, este ca Nabucco sa devina o realitate, ca proiectul AGRI sa devina si el o realitate. Sigur ca nu este acelasi interes cu al Federatiei Ruse, care ar vrea South Stream-ul sa devina o realitate. Dar pentru asta nu trebuie sa ne suparam unii pe altii. Am convingerea ca sunt foarte multe alte zone in care interesele sunt identice. Noi avem interese ca Federatia Rusa, oameni de afaceri din Federatia Rusa sa investeasca in Romania. Nu exista lucruri sau nu putem construi aceasta relatie numai plecand de la interesele divergente. Avem, slava Domnului, si destule interese convergente. Si Federatia Rusa are nevoie de pace si de securitate in Marea Neagra. Ca si Romania. Si Federatia Rusa are nevoie sa fie eficienta in lupta impotriva terorismului. Ca si Romania. Si Federatia Rusa trebuie sa stopeze sau are interesul sa stopeze traficul de droguri din Afganistan catre Europa. Ca si Romania. Si Federatia Rusa are interesul sa stopeze traficul de armament. Ca si Romania. Deci, avem atat de multe lucruri in care putem coopera, incat eu cred ca ne ramane un singur lucru de facut: sa insistam. Sa insistam in constructia unei relatii pragmatice, in care fiecare parte sa isi puna intr-un buzunar separat partea de neincredere. Pentru ca aici este cheia. Intre Moscova si Bucuresti exista un portofoliu important de neincredere care vine din istorie. Ne putem propune sa il punem deoparte”, a spus Traian Basescu.

Tensiuni legate de Republica Moldova

“Nu exclud posibilitatea ca tensiunile din ultima vreme sa fie legate si de pozitia noastra cu privire la Republica Moldova, iar noi o spunem deschis, nu facem nimic subversiv. Sustinem fortele democratice, dar le sustinem asa cum putem noi, incercand sa ii ajutam sa rezolve problemele generate de inundatii, incercand sa ii ajutam sa isi desfaca marfurile care au fost blocate la desfacere pe piata Federatiei Ruse, dar o facem transparent si, spunem noi, legitim, iar sustinerea Moldovei pentru un parcurs european este de asemenea legitim. Deci, nu cred ca din acest motiv Federatia Rusa ar trebui sa considere Romania o tara-inamic sau faptul ca militarii americani se instruiesc in baze militare romanesti sau faptul ca amplasam sistemul antiracheta pe teritoriul Romaniei nu poate fi in portofoliul care sa justifice o eventuala ostilitate a Moscovei fata de Bucuresti si eu sper ca vom depasi aceste lucruri, v-o spun, si va cer tuturor diplomatilor sa faceti orice tip de efort pentru a explica ca Romania nu este ostila Federatiei Ruse, dar avem niste interese de securitate si interese in politica energetica care am dori sa ne fie respectate, iar faptul ca avem obiective diferite nu trebuie sa ne ostilizeze unii pe altii, ci sa ne faca sa spunem: “bun, astea ne despart, dar hai sa vedem unde avem interese comune” si v-am enumerat o lista destul de larga de interese comune, sunt convins ca mai pot fi gasite si multe altele”, a mai declarat seful statului, cu ocazia Zilelor Diplomatiei.

Relatie privilegiata cu state ale CSI

“Am dezvoltat o politica de constructie a unor relatii cu statele din zona Caspica si din Asia Centrala si se mentine prioritatea de a dezvolta aceste relatii in mod deosebit cu Azerbaidjanul, Turkmenistanul si Kazahstanul. Sigur, Georgia este in zona Caspica, dar in aceste trei tari am avut intalniri, si la Bucuresti, si in capitalele celor trei tari cu sefii de stat, cu guvernele, exista disponibilitatea cooperarii, proiectul AGRI este un astfel de proiect care arata disponibilitatea unor tari din zona Caspica sa coopereze cu Romania si cu Uniunea Europeana, exista aceeasi disponibilitate si in tari precum Turkmenistanul sau Kazahstanul si trebuie sa valorificam pozitia noastra geografica. Deci, se mentine prioritatea consolidarii relatiilor cu tari ca Azerbaidjanul, Turkmenistanul si Kazahstanul”, a mai continuat Traian Basescu.

Scandal de spionaj

Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, crede intr-o posibila legatura intre scandalul recent de la Moscova privind acuzarea diplomatului roman Gabriel Grecu de spionaj si sustinerea pe care Romania o acorda Republicii Moldova. „Fara indoiala ca are. Rusia e preocupata de scutul antiracheta, e preocupata de orientarea proeuropeana si, implicit, proromaneasca a Aliantei pentru Integrarea Europeana (AIE) care guverneaza la Chisinau. Problema Transnistriei este din nou pe tapet dupa acest memorandum de intelegere Merkel-Medvedev, ne asteptam la reluarea formatului de negocieri „5+2″, la un rol mai pronuntat al UE, care nu trebuie sa fie doar un observator in acest proces si pe 5 septembrie are loc referendumul din R. Moldova. Avem la orizont si alegerile anticipate din tara vecina, deci probabil ca exista o anxietate fata de ceea ce probabil la Moscova este privit ca risc la R. Moldova sa devina prea apropiata de UE”, a declarat Baconschi, recent intr-un interviu pentru TVR, intrebat daca incidentul cu Moscova ar putea avea legatura cu sprjinul pe care Romania il da unor forte din Republica Moldova.

Implicatii economice

In ceea ce priveste implicatiile economice pe care recentul incident diplomatic le-ar putea avea, seful diplomatiei a sustinut ca Romania si-a focalizat exporturile spre piata interna a UE si a primit cea mai mare parte a investitiilor straine care au relansat economia romaneasca in ultimul deceniu din tari membre ale UE sau din Statele Unite, transmite mass-media locala. Cat priveste recentele tensiuni economice dintre Rusia si Republica Moldova, ministrul roman a spus: „Tipul acesta de retorsiune economica apartine unui tip de politica externa desuet. Eu cred ca parteneriatul pentru modernizarea Rusiei incheiat intre Moscova si UE va da roade, ca exista in marea natiunea ruseasca o dorinta de schimbare a paradigmei, trebuie cu totii sa ne detasam de razboiul rece si sa ne instalam in secolul XXI – fara complexe, fara sa uitam trecutul, dar cautand sa gasim solutii rationale pentru un viitor comun”.
Ministrul Baconschi a declarat ca nu crede intr-o posibila majorare a pretului gazelor pentru Romania dupa scandalul cu diplomatul Gabriel Grecu. „Exista intre cele doua economii deja niste punti de legatura, o prezenta investitionala ruseasca in cateva industrii, printre care cea foarte strategica a aluminiului, exista discutii cu Gazprom din partea Ministerului Economiei. Cred ca in 2011, cu capul pe umeri, vom reusi sa ne respectam un pic mai mult si sa cooperam mai bine”, a mai spus diplomatul roman.

Dialog diplomatic

Despre o posibila intalnire cu omologul sau rus, Serghei Lavrov, anuntata inaintea scandalului diplomatic, Baconschi a afirmat ca partea romana ramane deschisa in acest sens. „In ceea ce ma priveste, am sa particip la sesiunea de toamna a Adunarii Generale ONU, de la New York, acolo era terenul pe care aceasta intrevedere fusese convenita, pe canale diplomatice. De partea romana disponibilitatea este intacta pentru o astfel de intalnire”, a explicat Baconschi, adaugand ca n-a primit vreun mesaj dinspre partea rusa care sa anuleze intalnirea.

Atacuri de la Moscova

Bucurestiul are relatii diplomatice complicate cu restul lumii din cauza R. Moldova, pe care Bucurestiul nu o considera un stat suveran, spune Konstantin Kosacev, presedintele comisiei pentru afaceri externe din Duma rusa. “Romania este o tara care are si asa relatii diplomatice complicate cu restul lumii din cauza Republicii Moldova, pe care Romania in general – cel putin prin actualul ei presedinte – nu o considera un stat suveran si nici macar nu a trecut la recunoasterea formala a granitei dintre Romania si Moldova, in ciuda faptului ca formal este vorba despre granita externa a UE, nu numai granita nationala a Romaniei. Romania are acum o serie de probleme cu partenerii ei din UE, legate de faptul ca Romania contribuie acum intr-o proportie foarte mare la migratia ilegala”, a declarat Kosacev pentru postul de radio Russkaia Slujba Novostei. “In afara de tigani, este vorba de reprezentantii altor popoare, care prefera sa se mute in Romania in numar mare pentrua fi mai aproape de Occident (aluzie la acordarea de cetatenie pentru locuitorii R. Moldova, n.r). Am vazut recent cum a fost fortat presedintele Nicolas Sarkozy sa reactioneze pe acest subiect, dar o spun din nou, intre Romania si Rusia sunt multe probleme nerezolvate, care presupun tact, o abordare echilibrata si foarte atenta. Si de aceea, repet, in opinia mea, cazul Grecu arata ca Romania a fost doar un intermediar pentru alte interese, care nu sunt asociate intereselor nationale ale Romaniei, dar, din pacate, aceasta situatie nu ajuta la imbunatatirea relatiilor bilaterale”, a mai spus el.

Amenintari cu sanctiuni economice

In contextul tensionarii relatiilor dintre Moscova si Bucuresti, rusii ameninta ca masurile de retaliere cu care Moscova a amenintat recent Romania ar putea viza si domeniul economic. Kosacev a mai spus ca, daca gestul Romaniei este motivat doar de o reactie “in oglinda” la ceea ce s-a intamplat cu diplomatul sau de la Moscova, atunci reactia Rusiei va fi cu siguranta dura, chiar daca se va intra intr-o spirala de actiuni similare. “Daca vom vedea ca acuzatiile noastre sunt justificate, iar actiunile autoritatilor romane in acest caz nu se justifica, atunci aceasta ar putea fi urmata de o anumita degradare a relatiilor bilaterale, care s-ar putea reflecta nu numai asupra domeniului politic, ci si asupra economiei”, a explicat Kosacev. Kosacev a spus ca Moscova asteapta acum o explicatie din partea Romaniei si motivele pentru care a fost expulzat diplomatul rus. El a declarat ca explicatiile pot fi transmise prin canale diplomatice sau prin intermediul serviciilor de informatii. In caz contrar, gestul inseamna “o lovitura foarte puternica data relatiilor bilaterale normale, care teoretic inca exista intre Rusia si Romania”.

Share our work

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *