Razboi pe axa diplomatica Baku-Washinghton

, , , ,
 

Armata azera, pregatita sa atace separatistii armeni din Nagorno-Karabach

Armata azera, pregatita sa atace separatistii armeni din Nagorno-Karabach

În perioada mai – iunie 2010 va avea loc vizita secretarului general al NATO în Azerbaidjan, în cadrul căreia se va discuta şi despre conflictul din Nagorno–Karabah, relateaza surse oficiale azere, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Seful delegaţiei azere în Adunarea Parlamentară a NATO, Ziafet Askerov, a declarat ca „Adunarea Parlamentară a NATO trebuie, în sfârşit să-şi exprime poziţia faţă de conflictul azero – armean din Nagorno- Karabah”. „De câteva ori această problemă s-a discutat în şedinţele Comitetului de Securitate şi a Apărare a AP NATO, dar noi dorim ca o asemenea hotărâre să fie luată la nivelul AP NATO”, a adaugat acesta.
De remarcat că, pentru prima dată, suveranitatea şi integritatea Azerbadjanului, a fost susţinută documentar în declaraţia de încheiere a summit–ului NATO de la Riga. Totuşi, deşi în viitorul apropriat Azerbaidjanul nu va fi primit în NATO, din partea alianţei i s-au făcut anumite promisiuni încurajatoare, cu condiţia continuării reformelor pentru îndeplinirea criteriilor de aderare. NATO reprezintă astăzi baza sistemului european de securitate, de aceea vectorul de integrare în NATO, pentru un stat normal, este logic şi justificat. Realitatea este aceea că, pentru statele post sovietice, Azerbaidjan inclusiv, dorinţa de integrare europeană presupune şi integrarea euroatlantică.

Manevre anulate

Azerbaidjanul, care a criticat recent rolul Washingtonului in conflictul sau cu Armenia asupra Nagorno Karabah, a anulat manevre militare comune cu Statele Unite. „Manevrele au fost anulate”, a declarat pentru un post de televiziune purtatorul de cuvant al Ministerului Apararii, Eldar Sabiroglu, fara sa dea precizari la aceasta anulare. Un purtator de cuvant al ambasadei Statelor Unite la Baku a confirmat anularea, la initiativa guvernului azer, refuzand orice comentariu. Circa 200 de militari americani urmau sa participe la aceste manevre, prevazute în mai 2010.
Ali Hassanov, un consilier al presedintelui azer Ilham Aliev, a criticat recent pozitia Washingtonului asupra Karabahului, estimand ca anumite institutii si parti in Statele Unite, sub influenta unui lobby armean, pierd din neutralitatea lor. La inceputul lunii martie, Hassanov a criticat deja votul unei comisii a Camerei Reprezentantilor Statelor Unite al unei rezolutii calificand drept “genocid” masacrele de armeni sub Imperiul Otoman. Azerbaidjanul, turcofon, este un aliat apropiat al Turciei in regiunea caucaziana.
Un razboi asupra Nagorno Karabah, teritoriu azer populat majoritar de armeni, a facut 30.000 de morti intre 1988 si 1994 si sute de mii de refugiati. Armenii au luat atunci controlul enclavei care a proclamat imediat independenta sa, nerecunoscuta de comunitatea internationala. O incetare a focului a fost semnata în 1994, dar Baku si Erevan nu au ajuns sa se puna de acord de atunci asupra statutului regiunii.

Amenintari razboinice

Azerbaijanul ameninta din nou cu actiuni militare de amploare impotriva Armeniei, constatand lipsa unor progrese reale in negocierile privind statutul Nagorno Karabah, au declarat surse diplomatice de la Baku, citate de mass-media. „De 15 ani diplomatii nostri nu au reusit sa gaseasca o solutie viabila conflictului, iar Azerbaijanul nu mai poate astepta inca 15 ani”, a declarat recent ministrul azer al Apararii, Safar Abiev. Dupa o intalnire cu ambasadorul francez la Baku, Gabriel Keller, acesta a spus ca „a sosit timpul utilizarii unui discurs militar (…) Daca ocupantul Armenia nu va elibera teritoriile noastre, un conflict de proportii va fi inevitabil in Caucazul de Sud”.
Reamintim ca intre Armenia si Azerbaijan este in vigoare un armistitiu fragil incheiat in 1994, dupa un razboi sangeros de aproape trei ani. Mediatorii – Statele Unite, Rusia si Franta – au raportat anul trecut „progrese semnificative” in solutionarea conflictului inghetat, dupa intalnirea de la Munchen a presedintilor Armeniei si Azerbaijanului, dar relatiile intre cei doi vecini au ramas tensionate. Mediatorii recunosc ca nici una dintre parti nu este dispusa la „concesii dureroase”.
Azerbaijanul – care nu a exclus niciodata varianta recuperarii teritoriului prin forta armelor – cheltuieste anual miliarde de dolari pentru dezvoltarea tehnicii militare. Tensiunile au devenit mai acute anul trecut, dupa decizia Turciei – aliat traditional al Azerbaijanului – de a deschide frontiera cu Armenia.  Deschiderea efectiva a frontierei a fost amanata de Ankara, din dorinta de a nu leza Azerbaijanul, furnizor cheie pentru gazoductul Nabucco, aminteste agentia Reuters. Luna aceasta tensiunile armeano-azere au cunoscut un nou punct de varf, dupa ce Azerbaijanul a reclamat uciderea a trei militari de-ai sai de catre fortele armene.

1 răspunde

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *