Razboi electoral in Patriarhia Sarba

de | ian. 19, 2010 | Balcani, Știri, Uncategorized @ro | 0 comentarii

Noul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Sarbe (BOS) va fi ales in data de 22 ianuarie 2010, iar candidati la aceasta demnitate bisericeasca vor fi primii trei mitropoliti, arhiepiscopi sau episcopi care au obtinut cele mai multe voturi de la membrii Colegiului Electoral al BOS

Mitropolitul Amfilohie, considerat un candidat de compromis pentru scaunul patriarhal sarb

Mitropolitul Amfilohie, considerat un candidat de compromis pentru scaunul patriarhal al Bisericii Ortodoxe Sarbe

Noul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Sarbe (BOS) va fi ales in data de 22 ianuarie 2010, iar candidati la aceasta demnitate bisericeasca vor fi primii trei mitropoliti, arhiepiscopi sau episcopi care au obtinut cele mai multe voturi de la membrii Colegiului Electoral al BOS si care trebuie sa aiba minimum cinci ani de arhierie intr-un scaun titular. Conform articolului 50 din „Statutul de organizare si functionare al Bisericii Ortodoxe a Serbiei”, plicurile cu numele candidatilor vor fi puse in Evanghelie, iar noul patriarh va fi ales prin mijlocirea Sfantului Duh. Un calugar desemnat de Sfantul Sinod, prin traditie un staret al unei manastiri sarbe din Kosovo, va scoate, dintre cele trei, plicul care contine numele noului patriarh. Biserica Ortodoxa a Serbiei a adoptat aceasta procedura unica in ortodoxia rasariteana in 1960, pentru a evita interventiile politice ale regimului comunist iugoslav. Patriarhul Pavle, trecut la cele vesnice in luna noiembrie a anului trecut, a fost primul ales in acest fel astfel, informeaza TRINITAS TV. Conform statisticilor neoficiale, BOS are peste 12 milioane de aderenti, raspanditi in Serbia, Bosnia-Hertegovina, Muntenegru, Croatia, Republica Macedonia, Slovenia, Romania, Ungaria, SUA, Canada, statele UE, Australia, precum si in alte state cu importante comunitati etnice sarbesti. Reamintim ca noul lider al BOS va fi nevoit sa gestioneze mai multe dosare importante, inclusiv relatiile canonice cu Biserica Ortodoxa Romana, Biserica Ortodoxa Rusa, precum si relatia cu mediile politice de la Belgrad. BOS a fost acuzata de sustinerea politicii expansioniste a Belgradului indreptata impotriva fostelor republici iugoslave, devenite state independente.

Candidati controversati

Surse din cadrul Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Sarbe au declarat, in exclusivitate pentru agentia de stiri KARADENIZ PRESS, ca mai multi inalti ierarhi sarbi si-au declarat intentia de a candida la scaunul patriarhal, inclusiv mitropolitul Amfilohie de Muntenegru (foto), mitropolitul Jovan de Zagreb, episcopul Artemije de Starai Ras si Prizren (Kosovo), episcopul Irineu de Nis, episcopul Hrizostom de Zica, episcopul Ignatije de Branicevo, precum si episcopul Iustin de Timoc. Conform surselor citate, membrii Sfantului Sinod al BOS pot face o alegere surpriza in persoana lui Jovan, arhiepiscop de Ohrid si liderul eparhiilor BOS din Macedonia, care a capatat statut de erou national in Serbia in urma inchiderii sale de catre autoritatile macedonene, incarcerare provocata de conflictul canonic dintre BOS si Biserica Ortodoxa Macedoneana.
Mass-media sarba a avertizat asupra pericolului reprezentat de miscarile de extrema dreapta din Serbia, apropiate unor inalti ierarhi. Astfel, presa de la Belgrad a dedicat largi spatii rolului jucat de diferiti inalti ierarhi in timpul razboaielor din fosta Iugoslavie, precum si relatiilor cu organizatiile extremiste, inclusiv miscarea Obraz, recunoscuta pentru campaniile de teroare declansate impotriva minoritatilor religioase din Serbia si a ierarhilor ortodocsi sarbi considerati prea concilianti.

Episcop xenofob

Printre candidati se numara si episcopul ortodox sarb de Timoc, Iustin Stefanovici, care a cerut anterior Sinodului Bisericii Ortodoxe Sarbe revocarea actului de recunoastere oficiala a Episcopiei Ortodoxe Romane a Daciei Felix, eparhie a etnicilor romani din Serbia, aflata sub jurisdictia Bisericii Ortodoxe Romane. Ierarhul sarb a prezentat in plenul lucrarilor Sinodului Bisericii Ortodoxe Sarbe, desfasurat anul trecut la Belgrad, un apel al Adunarii Eparhiale a Episcopiei sarbe a Timocului in care “enoriasii sarbi si vlahi” solicita protectia Patriarhiei Sarbe in fata “actiunilor anticrestine” a clericilor romani.
Conform unui raport confidential al principalului serviciu de informatii al Republicii Serbia, BIA (Bezbednosno-Informativna Agencija), publicat anul trecut de mass-media de la Belgrad si preluat de agentia KARADENIZ-PRESS, episcopul Iustin Stefanovici a organizat si finanteaza mai multe grupuri si organizatii “clerical-fasciste” in Valea Timocului, ai caror membrii au fost implicate in mai multe actiuni violente impotriva unor cetateni sarbi de religie musulmana sau apartinand unor culte crestine neoprotestante. Potrivit raportului BIA, episcopul Iustin a finantat deplasarile si actiunile acestor grupuri de extrema dreapta, atat in regiunea Kosovo, cat si in Republica Bosnia-Hertegovina si Croatia, state suverane unde este declarat persona non-grata. BIA mai atrage atentia asupra “strategiei terorii” aplicate de episcopul Iustin Stefanovici impotriva unor preoti si calugari ortodocsi sarbi care si-au exprimat opozitia fata de modul in care este condusa Eparhia Ortodoxa Sarba a Timocului, precum si impotriva unor ierarhi sarbi rivali, membri ai Sinodului Bisericii Ortodoxe Sarbe. Raportul BIA mai concluzioneaza ca gruparile finantate de Iustin reprezinta un pericol pentru siguranta minoritatilor religioase si etnice din regiunea Timocului si alte zone ale Republicii Serbia, precum si pentru stabilitatea politica a regiunii.

Mitropolit belicos

Intr-un interviu anterior, acordat mass-media din Muntenegru, mitropolitului Amfilohie al Muntenegrului si Litoralului, a declarat ca razboiul „va fi inevitabil intr-o zi in Balcani”, din cauza conditiilor cu care se confrunta minoritatea sarba din Kosovo. Comentariile Mitropolitului Amfilohie Radovic contrasteaza cu punctele de vedere ale multor lideri politici care spun ca razboaiele si luptele din regiune din anii ‘90 nu mai au cum sa mai existe ori sa renasca in conditiile actuale ale UE. Republica Kosovo si-a declarat independenta fata de Serbia pe 17 februarie 2008. Amfilohije atrage insa atentia asupra ostilitatii musulmanilor albanezi fata de sarbii din Kosovo, acestia constituind circa 90% din populatie. „Pe fondul unor  astfel de nedreptati, acolo nu poate fi pace“, a spus Amfilohije intr-un interviu, la resedinta sa din Manastirea Cetinje, din Muntenegru. „Va exista un nou conflict si acest lucru mi-e clar ca lumina zilei.“ Acesta a specificat ca personal isi doreste pacea, insa trebuie sa fie „realist“. „Vor fi unele perioade de pace, dar va exista un timp in care ne vom pregati iar de lupta, de razboi“, a mai spus el, subliniind ca Republica Kosovo este leaganul Bisericii Ortodoxe Sarbe.
Declaratia de independenta a regimului de la Pristina a fost recunoscuta de 65 de state membre ale Organizatiei Natiunilor Unite (ONU). Aproape 120.000 de sarbi traiesc astazi in Kosovo, majoritatea refuzand sa se supuna jurisdictiei institutiilor albaneze kosovare. Amfilohije a avansat in conducerea Bisericii Ortodoxe Sarbe, atunci cand Patriarhul Pavle s-a retras, din cauza motivelor de sanatate, devenind patriarh interimar la moartea acestuia. El este considerat un conservator, care ar putea deveni patriarh. Amfilohije l-a vizitat pe Radovan Karadzic, liderul politic al sarbilor bosniaci (1992-1995), in timpul razboiului bosniac, in inchisoarea din Belgrad, inainte de extradarea lui la Haga pentru condamnarea crimelor de razboi. Amfilohije il considera pe Karadzic fiind un „om bun“, dar a spus ca Biserica nu i-a adapostit pe liderii, atunci cand erau cautati de autoritatile sarbe si internationale.

Share our work

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *