Razboi diplomatic intre Ierusalim si Paris

, ,
 

Premierul Netanyahu, tinta criticilor franceze

Premierul Netanyahu, tinta criticilor oficialilor francezi

Primul ministru israelian Benjamin Netanyahu a declarat saptamana trecuta ca Israelul trebuie sa aiba o „prezenta solida” in Cisiordania chiar dupa ce se va ajunge la un acord de pace, relateaza mass-media locala, citata de agentia de presa KARADENIZ-PRESS. El a precizat ca experienta rachetelor lansate asupra Israelului de la frontierele libaneza si cea cu Fasia Gaza cere ca Israelul sa fie capabil sa previna orice atac cu rachete dintr-o entitate statala palestiniana din Cisiordania. “Nu ne putem permite sa avem asa ceva in lung si in lat din centrul tarii noastre”, a declarat acesta. Reamintim ca palestinienii vor sa creeze un stat independent in Cisiordania, Fasia Gaza si estul Ierusalimului fara o prezenta israeliana, militara sau civila.
Declaratiile premierului israelian au fost criticate de surse oficiale franceze, citate de mass-media de la Paris. Reamintim ca anterior ministerul francez de Externe sustinea ca proiectul israelian de relansare a colonizarii in Cisiordania ocupata este ”contrar” angajamentelor israeliene si procesului de pace. ”Pozitia noastra este fara nici o ambiguitate. Noi il condamnam”, a declarat presei purtatorul de cuvant al ministerului, Eric Chevallier. ”Este evident contrar in totalitate spiritului procesului si angajamentelor israeliene, precum si dinamicii procesului de pace”, a adaugat purtatorul de cuvant. Potrivit unui responsabil al presedintiei Consiliului de la Ierusalim, premierul israelian Benjamin Netanyahu doreste accelerarea colonizarii in Cisiordania ocupata inainte de a accepta o inghetare partiala.

Embargou britanic

Marea Britanie a instaurat impotriva Israelului un embargou partial asupra armamentului, refuzand sa livreze piese de schimb si alte echipamente pentru navele de razboi Sa’ar 4.5, deoarece acestea au participat la operatiuni militare in Fasia Gaza, la inceputul acestui an, relateaza mass-media de la Ierusalim.
Ambasada Israelului la Londra a fost informata anterior de catre ministerul de externe britanic de impunerea sanctiunilor, in contextul unei presiunii tot mai mari din partea parlamentarilor britanici si organizatiilor pentru drepturile omului, arata cotidianul israelian Hareetz. Embargoul britanic nu va avea niciun impact real asupra activitatii marinei israeliene, insa importanta politica a gestului este imensa, putand sa incurajeze si alte tari sa opreasca exporturile de tehnica militara catre Israel.
Oficialii britanici spun sa embargoul a fost impus pentru ca navele marinei israeliene au participat la operatiuni militare in Fasia Gaza, violand astfel acordurile de securitate dintre Marea Britanie si Israel. Producatorii britanici de armament au fost deja anuntati ca vor fi nevoiti sa inceteze relatiile comerciale cu marina militara israeliana. Contractele anulate reprezinta doar 5 din cele 182 de exporturi de armament britanic catre Israel.

Oficial international, acuzat de antisemitism

Consiliul executiv al Unesco s-a reunit anterior la Paris, pentru a-si desemna noul director gneral, intr-o atmosfera tensionata, alimentata de controversele ce privesc candidatura lui Farouk Hosni, acuzat de antisemitism, dupa ce a etichetat cultura Israelului ca fiind agresiva. Farouk Hosni este ministrul egiptean al Culturii de mai bine de 20 de ani. El sustine ca beneficiaza de voturile a 32 din cei 58 de membri ai Unesco, fiind agreat si de Liga araba, Uniunea africana si Organizatia conferintei islamice.
Candidatura lui Farouk Hosni la postul de director general al Unesco, s-a lovit de ostilitatea personalitatilor culturale care, printr-o scrisoare deschisa publicata in luna mai, au cerut retragerea candidaturii acestuia.
Nume ca Claude Lanzmann, Bernard-Henri Lévy si Elie Wiesel au acuzat atunci remarcile cu caracter antisemit ale lui Hosni, a carui candidatura a fost etichetata ca fiind o “adevarata catastrofa morala”. Acestuia i se reproseaza o remarca destul de dura, facuta in aprilie 2001, dar care, iata, a ramas in memoria multora, cum ca “Israelul nu a contribuit niciodata la istoria civilizatiei, in nici o epoca, de vreme ce nu a facut decat sa-si insuseasca binele altora”. Doua luni mai tarziu, Farouk Hosni nu si-a indulcit discursul: “Cultura Israelului este o cultura inumana: e o cultura agresiva, rasista, pretentioasa, bazata pe un principiu cat se poate de simplu: sa fure ceea nu-i apartine, pentru a pretinde mai apoi ca i se cuvine”.
Farouk Hosni nu este demn de a juca rolul conducatorului uneia dintre cele mai importante institutii ale planetei, este un om periculos, “incendiator de spirite”, caruia nu trebuie sa i se permita accesul intr-o institutie cu traditie democratica si care este bazata pe toleranta, scriau semnatarii scrisorii. Candidatura lui Hosni a fost calificata ca fiind “scandaloasa” si de revista americana Foreign Policy. Raspunsul lui Hosni a venit in “Le Monde”, unde acesta isi prezinta candidatura umil, ca pe cea “a unui pictor care si-a dedicat intreaga viata profesionala actiunii si culturii”.

Israelul, cumparat pe bucati de arabi

Oamenii de afaceri arabi au cumparat terenuri agricole intinse in nordul Israelului, in Galileea, cu ajutor financiar din zona Golfului Persic, a anuntat postul public de radio izraelian, citat de mass-media romana. Zeci de hectare de teren agricol au fost cumparate de afaceristi arabi, iar asociatiile fermierilor locali au incercat, fara succes, sa avertizeze autoritatile locale, a mai transmis radioul national israelian, citat de Breitbart.
Ministrul Agriculturii din Israel, Shalom Simhon, a declarat ca afacerea a fost una privata si ca o eventuala interventie a ministerului sau nu ar fi avut nicio justificare. In urma adoptarii, pe 3 august, a unei legi controversate ce le permite autoritatilor locale sa privatizeze terenurile ce apartin domeniului public, in Israel s-a dat startul unei curse pentru pamant, ce pare a fi castigata de comunitatea araba, in ciuda restrictiilor impuse de guvern pentru achizitionarea proprietatilor de catre cetateni originari din state musulmane, in mod special cele arabe.

Pregatiri funebre

Cotidianul ebraic “Maariv” a dezaluit recent existenta unui plan oficial in cazul in care Israelul va fi nevoit, brusc, sa inmormanteze mii de israelieni, eventualele victime ale unui atac atomic, chimic sau biologic, a unui cutremur catastrofal sau a unui mega-atentat. Autoritatile laice si religioase se confrunta in ultimii ani cu lipsa de locuri de inmormantare, cimitirele existente din toate orasele israeliene sunt pline, alocarea de noi terenuri ridica probleme grele de logistica urbana. Propunerea de supraetajare a mormintelor nu se bucura de sprijinul rabinilor, care o socotesc o profanare a memoriei celor decedati. Milenarele legi talmudice sunt in aceasta privinta foarte stricte. Numai ca Talmudul, edificat in urma cu mii de ani, nu a prevazut o asemenea nenorocire care ar putea sa se abata asupra Israelului, de pilda explozia unei bombe atomice inamice, un atac cu virusi biologici sau un cutremur de peste 7,5 grade pe scara Richter. Responsabili ai serviciilor secrete si comandantii “Frontului din spatele frontului” au avertizat inca in urma cu cativa ani asupra numeroaselor lacune existente in pregatirea populatiei in cazul unei “catastrofe uriase”, forurile competente neavand nici cunostintele si nici logistica inmormantarii a mii sau zeci de mii de victime simultan. Un act oficial, emis de “Comandamentul Serviciul Economiei in stare de alarma” o “catastrofa uriasa” poate fi consecinta unei catastrofe naturale, a exploziei unor materiale periculoase, a unui atac terorist de proportii sau a unei actiuni nucleare. Documentul HMA-4/19, care va fi votat astazi, precizeaza ca ceea ce caracterizeaza termenul de “catastrofa uriasa” este “marele numar de victime, distrugeri imense de cadiri si infrastructura, socul si panica in randurile populatiei, raspandirea de boli si posibile epidemii”.
Din punct de vedere seismic, Orientul Mijlociu nu este o zona linistita. Vremurile biblice au cunoscut catastrofa de la Sodoma si Gomora, ambele localitati de pe malul Marii Moarte, disparand de pe fata pa­mantului. In vremuri mai recente sunt citate cutremurele care au provocat mari distrugeri la Tzfat si Hebron, recent si la Tel Aviv s-au simtit zguduiri minore, dar preves­titoare de rau. Specialistii geofizici au inregistrat o suspecta activitate seismica cu centrul la Bet Shan, care ingrijoreaza. Ministerul de Interne al Israelului apreciaza ca un cutremur cu magnitu­dinea de 7, 5 grade Richter va provoca moartea a circa 20.000 de locuitori numai in zona Bet Shan. Date privind consecintele caderii unei bombe atomice intr-o zona populata a Israelului nu exista, dar ne putem inchipui. Dupa cum se vede, autoritatile israeliene iau in consideratie si aceasta groaznica amenintare.

Morminte fara aprobare rabinica

Responsabilii planului privind inmormantarile in masa nu au primit inca acordul Rabinatului Central in ceea ce priveste locatia celor opt locuri stabilite pentru inmormantari in masa: Ierusalim, in zona Tel Aviv (la Ramat Hasharon, in zona golfului Haifa (la Rosh Pina, Hedera, Kiriat Ata), in regiunea de centru (la Modiin, Ramle si Lod), si in regiunea de sud (in vecinatatea Parcului Hatzerim).Se apreciaza ca in cazul unei catastrofe, datorita numarului mare de morti nu va fi posibila identificarea exacta a victimelor, asa ca se propune inmormantarea lor provizorie, ca anonimi, (dupa luarea unor probe de sange pentru identificarea lor ulterioara). Fiecare victima va fi inmormantata intr-un cosciug de lemn, pentru a face mai lesnicioasa deshumarea ulterioara si inmormantarea intr-un mormant definitiv. In prima faza nu va exista o depar­tajare religioasa a celor pieriti, datorita greutatilor privind identificarea lor. Cele opt cimitire vor avea o suprafata de minimum 12 ari fiecare, care vor putea adaposti cate 3000 de lacasuri mortuare. Locul acestor cimitire provizorii trebuie sa fie nisipos, pentru a permite o inmormantare rapida. In Curtile Marilor Rabini ai Israelului se discuta daca acest plan respecta sfintenia inhumarii pe veci.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *