Deși se vorbește mereu de intrarea într-o fază nouă a ceea ce am numit în trecut Război Rece, Occidentul nu pare capabil să ducă o confruntare cu Rusia după aceleași metode. Dacă atunci propaganda era un instrument nelipsit din ambele tabere, în ziua de astăzi lumea occidentală refuză sau este incapabilă să dea un răspuns pe măsură războiului informațional pe care Rusia îl lansează dinspre Urali spre Atlantic și chiar mai departe. Semnele unui astfel de război pentru câștigarea de „inimi și minți” sunt mai mult decât evidente, însă articularea unei contramăsuri se lasă așteptată și cel mai probabil nu poate fi luată de UE, care prin natura sa este o construcție pacifistă ce se îngrijește de politică și economie.Tocmai de aceea soluția ar putea să vină numai dinspre NATO. De altfel, recent, șeful trupelor NATO din Europa Curtis Scaparrotti a avertizat, cu subiect și predicat, că Moscova investește masiv în campanii de dezinformare în Europa. Același avertisment a venit și dinspre presa britanică. El a vorbit despre Rusia în termeni de „adversar care trebuie luat în serios”. Mesajul este unul foarte tare, iar cuvintele au rezonanță puternică, ceea ce nu arată deloc a unul diplomatic, ci mai degrabă milităros.

Scaparrotti a mai spus atunci că „este o încercare a Rusiei de „a-şi atinge obiectivele fără ca măcar să înceapă un conflict“ și că este greu de luptat cu mijloace similare, întrucât lumea occidentală „crede în libertatea presei” și în „statul de drept”. Mai precis, este foarte dificil de luptat folosindu-se metode ce contravin democrației și valorilor ei, adoptate de lumea occidentală. „Avem dificultăți în a aborda această chestiune şi în a o contracara, dar trebuie să facem aceasta“, concluziona acesta.

Aceste componente sunt foarte vizibile și în Republica Moldova. Rusia este angajată aici pe toate nivelurile de la propaganda (presă), la finanțarea partidelor politice și a asociațiilor pro-moscovite, până la forțările și șantajul pe care îl duce la nivel politico-economic. La toate acestea se adaugă și crima organizată inserată în special în lumea bancară și judecătorească, acolo unde „spălătoria rusească” de bani negri funcționează de ani de zile. Totul prin concursul corupției endemice care ajută la spălarea, călcarea și apretarea miliardelor de dolari rusești proveniți din activități criminale. Unele care se mai lipesc și de degetele unor potentați ai zilei din R. Moldova.

În ceea ce privește televiziunile, cele mai recente sondaje arată 82% dintre moldoveni se uită la televizor pentru conținutul de știri, acesta fiind și principalul mijloc de informare a lor. De altfel, 60% dintre moldoveni privesc canalele rusești de televiziune. Paradoxal, un studiu al IMAS-ului de la începutul anului arată că doar 43% dintre ei au încredere în posturile rusești. Toate aceste date fac imperios necesară ajustarea codului audiovizualului în contextul regional în care Rusia investește sume masive în acțiunile de propagandă și dezinformare prin intermediul mass-media. Chiar și noua doctrină de strategie de securitate națională, care ar trebui să intre în vigoare de la începutului 2017, face referire expresă la războiul informațional care se poartă pe teritoriul R. Moldova.

În tot acest răstimp, nu numai vocalizele propagandei rusești se fac auzite în regiune, ci și zăngănitul greu al armelor. Moscova a ordonat o mobilizare masivă de trupe la granițele cu Belarusul și Ucraina. Circa 200.000 de soldați, rachete, tancuri și avioane vor începe să facă nu mai puțin de 4.000 de manevre în regiune, în cadrul exercițiului militar „Caucaz 2016”. Acest lucru nu poate face decât să alimenteze suspiciunile argumentate ale NATO de a întări prezenta militară în flancul său estic. Și aici găsim un mesaj dual din partea Moscovei, care pe de o parte critică prezența sporită a NATO în regiune, dar în același timp își masează consecvent trupele la granițele cu vecinii europeni.

Concluzia pe EvZ Moldova