Se spune că o imagine face cât o mie de cuvinte, dar în cazul de față, un răspuns la o întrebare a unui reporter poate face cât o mie de cuvinte sau, mai degrabă, cât o mie de imagini.

Vorbim aici de răspunsul lui Vladimir Putin la o întrebare pusă de un jurnalist BBC, Steve Rosenberg, în cadrul celei de-a șaisprezecea reuniuni BRICS desfășurată la Kazan, în Rusia, între 22 și 24 octombrie 2024.

BRICS este o organizație internațională fondată de Brazilia, Rusia, India, China, la care s-a alăturat Africa de Sud în 2010, denumirea ei fiind acronimul primei inițiale a țărilor fondatoare la care s-a adăugat și Africa de Sud. De la 1 ianuarie 2024, din BRICS mai fac parte Egipt, Etiopia, Iran și Emiratele Arabe Unite. Argentina, deși invitată să adere în 2023, a declinat invitația la 30 decembrie 2023. Statele partenere sunt Belarus, Bolivia, Cuba, Indonezia, Malaiezia, Nigeria, Thailanda, Turcia și Vietnamul.

Mulți analiști văd această organizație ca una rivală Occidentului, având în vedere că membrele fondatoare sunt membre G20 și printre primele zece țări din lume ca suprafață, populație și PIB (aproximativ 27% din PIB0ul global). Dar această organizație, BRICS, deși încearcă să devină un bloc geopolitic mai coeziv, este doar o organizație pentru a stimula oportunitățile de investiții, fiind foarte departe de a constitui o alianță ce ar putea rivaliza cu NATO sau altele de același gen. Fiindcă membrii ei au interese geopolitice de cele mai multe ori divergente, este suficient să ne referim la India și China, care au dispute, inclusiv violente, de graniță, este suficient să ne amintim de confruntările directe de pe frontiera himalayană din 2021-2022. Ori, este foarte departe până al o alianță politică și militară care să confrunte Occidentul. Oricum, încercări există, dar despre asta voi vorbi cu altă ocazie.

Revenind la summit-ul de la Kazan, reporterul BBC Steve Rosenberg, la conferința de presă, îi pune următoarea întrebare lui Vladimir Putin (traducerea îmi aparține):

”Am citit declarația finală a Summit-ului BRICS. Vorbește despre nevoia de stabilitate și securitate globală și regională într-o lume echitabilă. Și motto-ul președinției ruse a BRICS include aceste idei de echitate și securitate. Dar ce are asta în comun cu acțiunile dvs. din ultimii doi ani și jumătate, cu invazia Rusiei în Ucraina? Unde este echitatea, stabilitatea și securitatea aici? Inclusiv securitatea Rusiei, deoarece înainte de începerea operațiunii militate speciale nu au fost atacuri cu drone împotriva teritoriului rusesc, nu au fost bombardamente asupra orașelor rusești și nici trupe străine ocupând teritoriul Rusiei, nimic din toate acestea. Și, în fine, cum se potrivește asta cu recentele declarații ale intelligence-ului britanic conform cărora Rusia intenționează să răspândească haos pe străzile din Marea Britanie și Europa prin incendieri, sabotaje și altele. Unde este stabilitatea aici? Mulțumesc.”

Când i s-a dat cuvântul reporterului BBC, Vladimir Putin a făcut o remarcă persiflantă, iar în timp ce acesta punea întrebarea, nota pe hârtie făcând grimase și pufnind în râs, de parcă întrebarea era total absurdă, deși era clară și la obiect. A venit răspunsul lui Putin:

”Să încep cu securitatea Rusiei, deoarece pentru mine aceasta este prioritatea. Ați menționat atacurile cu drone și celelalte. Da, asta nu s-a întâmplat înainte. Dar situația era mult mai rea. Situația era cam așa: ca răspuns la propunerile noastre permanente și insistente ca să dezvoltăm contacte și relații cu țările din Occident, ei tot timpul au încercat să ne pună la locul nostru. Vă pot spune sigur asta. Totul era foarte prietenos la prima vedere. Dar, de fapt, ei tot timpul încercau să ne pună la locul nostru. Iar din această poziție, Rusia ar fi sfârșit să fie redusă la un stat de categoria a doua, a cărei singură menire ar fi fost de furnizor de materii prime, rezultând, în mare măsură, în pierderea suveranității țării noastre. În aceste condiții, Rusia nu este doar incapabilă să se dezvolte, ci nu poate exista. Rusia nu poate exista dacă își pierde suveranitatea. Acesta este esențialul. Și scoaterea Rusiei din această situație, întărirea suveranității și independenței în economie, finanțe, afaceri militare, crește securitatea noastră și creează condițiile pentru a se dezvolta încrezătoare în viitor. Ca stat independent, cu drepturi depline și autosuficient. Cu genul de parteneri ce îi avem în BRICS, care respectă independența Rusiei, ne respectă tradițiile, și pe care îi tratăm la fel.”

Vladimir Putin continuă cu acuzații asupra NATO și extinderii acesteia spre est, alegații identice cu discursul său de dinaintea invaziei Rusiei în Ucraina, așa că nu mai insist aici. Dar important mi se pare răspunsul său de până acum, practic nu a fost un răspuns clar la întrebare, ci doar devierea și ducerea într-o altă zonă care i se părea confortabilă liderului de la Kremlin.

Dar, totuși, a spus niște lucruri care denotă extrem de mult cinism și lipsă de considerație față de propriul popor, pe care a dovedit că îl poate sacrifica fără niciun scrupul pentru obiective mai degrabă de natură personală.

Cum poate spune Vladimir Vladimirovici Putin, din postura de conducător al Rusiei timp de douăzeci și patru de ani, că situația de dinainte de 24 februarie 2022, începutul așa zisei operațiuni militare speciale, era mult mai rea pentru Rusia? Înainte de această dată ce se va dovedi fatidică pentru istoria Rusiei, Vladimir Putin era primit cu mare fast în orice capitală a lumii, era recunoscut ca unul dintre liderii importanți ai lumii, iar Rusia era un partener de afaceri pentru care concurau marile economii mondiale. Avea un cuvânt de spus în orice domeniu ce privea treburile mondiale, iar cuvântul ei era luat în considerare.

Acum este un stat paria, evitat de întreaga lume civilizată, cu o economie în pragul colapsului, orice ar spune datele statistice rusești, rubla s-a devalorizat cu o treime în ultimii doi ani și jumătate, iar firmele rusești sunt pe punctul de a se prăbuși. Cel mai elocvent exemplu, Gazprom, care aducea 10% din bugetul Rusiei, de la un profit de 40 miliarde de dolari a ajuns la pierderi de 6,4 miliarde dolari. Economia rusească este în pragul colapsului, dar încă încearcă să pară tare și pe poziții. Iar Putin este scos în afara legii în toate statele civilizate, este o persona non grata. Că mai are trecere în statele africane sau în autocrațiile de pe mapamond, este altă chestiune.

Totuși, spune că situația era mult mai rea înainte de 24 februarie 2022. Cu țara bombardată, cu trupe străine pe teritoriul sfânt al Rusiei, cu economia devastată, cu pierderi de peste șase sute de mii de morți, plus răniți și dispăruți dintre cetățenii Rusiei, el spune că înainte situația era mult mai rea. Fiindcă înainte nu era luat în seamă, propunerile Rusiei nu erau luate în seamă. Ba erau luate în seamă. Dar acum, după invazia Ucrainei, propunerile Rusiei sunt luate în seamă? Ba dimpotrivă, nimeni nu mai are încredere în cuvântul lui Vladimir Putin. Spune că înainte NATO s-a extins spre est, dar după invazia Ucrainei nu s-a extins mai mult, prin aderarea Suediei și Finlandei, care a făcut din Marea Baltică un lac NATO și a mărit granița Rusiei cu NATO cu încă 1300 km, de patru ori mai mult decât până atunci?

Practic, Vladimir Putin spune prin acest răspuns că dorea să fie luat în seamă, deși prin acțiunea lui contra Ucrainei a obținut exact contrariul. Era luat în seamă până atunci, dar acum nu mai estre luat în seamă. Dar continuă să spună, prin răspunsul la întrebarea reporterului de la BBC, că nu era luat în seamă și prin invazia împotriva Ucrainei a vrut să fie luat în seamă. Și pentru a fi luat în seamă, a sacrificat cu cinism peste șase sute de mii de cetățeni ruși. Desigur, a obținut contrariul.

Îmi aduce aminte de un alt astfel de lider. La 10 mai 1940 Germania invada Franța obținând progrese importante. La 10 iunie 1940 Italia lui Mussolini atacă Franța, prinsă în războiul contra Germaniei, de la sud-est, dar are pierderi importante. Justificarea lui Mussolini a fost: Am nevoie doar de câteva mii de morți pentru a sta la masa conferinței ca și învingător. Da, de câteva mii de morți italieni, din propriul popor, doar pentru a sta la masă cu cei mari.

La fel se justifică Putin prin răspunsul său, am nevoie de câteva sute de mii de morți ca să fiu luat în seamă. Chiar dacă sunt din poporul meu, nu-mi pasă. Dar a obținut contrariul.

Dar între Putin și Mussolini, diferența este doar la numărul de morți din rândul cetățenilor proprii. Iar Putin este mult mai în față.